1,618 matches
-
a fraierii credulii, arătându-și dantura asemănătoare ca a unei roți dințate... care-și rupsese „boabele” când prinsese în angrenaj vreun fier ruginit, aruncat de un gură cască. - Mă jenez, măicuță... - Vaită-te... îi șopti smolita vrăjitoare. - Aoleo, aoleooo!... mă prăpădesc, dar nu mai rezist... și „pungașu-conașu” își puse palma la gură să nu care cumva să i se audă râsul pe care și-l curmă cu un sugiț urmat de un strănut bine venit, semn că și la „băutori” au
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
la-ntoarcere m-am îngrozit văzându-i cum Te prețuiesc. Căci țopăiau cu-nverșunare și se-nchinau unui vițel, pe care-l dăltuiră-n aur dup-al Egiptului model. Atunci, cuprins de grea mânie, pe toți ai vrut să-i prăpădești! Dar i-ai iertat la ruga mea, făcând astfel dovada că Tu Ești. În schimb, mi-ai poruncit să-i plimb ani patruzeci fără oprire, ca să dispară păcătoșii și să ai parte de cinstire. Meditația V (Înfăptuiri și previziuni) Să
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
oricum, dar să mă strigi Christinel», deși în acte o chema Georgette. Am constatat destul de repede că erau niște bătrânei foarte dulci, foarte modești, foarte mamoși. Nu aveau copii - el a avut o fată din prima căsătorie, care s-a prăpădit acum doi ani - și le lipsea foarte mult atmosferă din țară. Vorbeau românește, acea română curată, fără cuvinte sau expresii savante, ba chiar cu un ușor accent moldovenesc. Le plăcea la nebunie să folosească expresii moldovenești, oltenești. Ascultăm fascinat poveștile
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359345_a_360674]
-
cei care veneau în vizită să-și vadă familiile. Un episod pe care mi l-a povestit se referă la maiorul Bumbacescu, primul român care i-a ajutat când au sosit în Chicago. Nu l-am mai prins, s-a prăpădit cu șase luni înainte de a ajunge eu în America. A fost prima persoană pe care a cunoscut-o - cineva i-l recomandase, spunându-i să-l caute îndată ce ajunge la Chicago. Eliade venea de la Paris, doar cu bocceluța și nevasta
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359345_a_360674]
-
mătușa Rubina, soră cu mama tatălui meu, o femeie ce purta urmele frumuseții din tinerețe, cunoștea și recita din memorie, probabil, volume întregi de poezii vechi și foarte frumoase; a făcut-o până la aproape nouăzeci de ani, când s-a prăpădit..., iar cu ea odată și o adevărată comoară literară și folclorică. Lui moș Ghețu, un bătrânel pus pe șotii tot timpul, îi plăcea să facă fel de fel de farse, de glume, uneori chiar nu prea plăcute pentru unii care
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
că putea gândii în acel fel, de asemenea îl umplea de bucurie faptul că era viu, sănătos, se putea mișca și gândi liber trăgând concluzii sănătoase din viață. ,,Ce minunat dar este viața, și ce păcat că acea tânără își prăpădește cei mai frumoși ani ai tinereții căzând atât de jos,” gândi Claudiu. Apoi silueta lui înaltă se pierdu printre trecătorii ce în acea dimineață de iarnă valenciană se avântau pe drumurile uneori de neînțeles ale veții. Referință Bibliografică: VIAȚA CA
VIAȚA CA UN DAR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360374_a_361703]
-
puterea 64 de Stele arzătoare cu opt raze, într-o uriașă Simfonie a Durerii și Fericirii umane, cu 64 de Octave?... Umfla-te-ar Crudu Iaurta cu laptele smuls din țâța copilului mort, al lui Marioara și Cruduța lui Zotalis, prăpădit prin alte revoluții și războaie cosmice de epurare genetică din Programul de “deprogramare” Terra PIG, via OMG- Monsanto, Albinosule și hibridizatule Fra Armando!... Mai schimbă și matale canonul, jurământul și blazonul, provenit de la Prințul Întunericului, Orbitorule!... Mai schimbă și tu
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
boală-i vii de hac. De câțiva ani tot suferea Și Floarea, care se văita... Că n-are liniște nici som: - Nu pot să dorm, mi-e rău, Am amețeli, doar Dumnezeu Mă știe cât mă chinuiesc... Măicuță, zău! mă prăpădesc; Las vorbă să mă-ngroape, Să fiu aproape de a lui casă, Că nu mă vru să-i fiu mireasă.” - Dar suferința cum o simți? - Cum e durerea de la dinți: Că mă sfârșește, -mi dă leșin... - De hac îi vii, numai
IUBIRE, BURUIANĂ REA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360703_a_362032]
-
după mata, nea Marmy. -He, he! Nu ești primul care-mi spune asta, replică bătrânul, încântat de lauda ce abia-i fusese adusă. Pe vremea când lucram la primărie, șeful meu - domnu` Mircea Condescu, dumnezeu să-l odihnească ... s-a prăpădit săracu` astă iarnă, până-n Crăciun - îmi spunea uneori, când era mai bine dispus și mă vedea intrând pe ușa biroului, tocmai când s-auzea „ ... hai Buzău, Buzău” de la ceasul din turnul Palatului Comunal: „Bă, Ioane, ceasul asta după tine-i
1. GRIPA PORCINĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360696_a_362025]
-
am auzât de acest sat. A spus poștașul când ne-a cetit hârcia aia primită de la regimentul unde a fost corporat. Tot satul l-a plâns, iar eu cu muma și taica l-am jălit, de credeam că o să ne prăpădim de-atâta durere. După pomana de trei zâle, până la a de șasă săptămâni, în fiecare dimineață mergeam la copiii Zmerendoaichii, avea doi, o vecină a noastră de peste drum, să le dau de pomană colaci și câte o strachină cu demâncare
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
cap, încât, după ce I s-a umplut tot capul de bube a început acum s-o bată tot mai tare le fund pe mama noastră, adică democaratie, și să-I facă și ei atâtea găuri, încât, săracă, s-a cam prăpădit cu firea, si de necaz a început și ea să-și mai ușureze ființă. Cam asta este acum relația dintre un indivit și societatea civilă după coborârea generalului de pe zid și pierderea lui în mulțime, zise Fâț- Frumos. Apoi, cu
FAT – FRUMOS LA ABATORUL DE SUFLETE SAU COBORAREA GENERALUL DE PE ZID SI PIERDEREA LUI IN MULTIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359644_a_360973]
-
pe drum ți se întâmplă ceva, doamne ferește? - Am să încerc, mătușă! zise băiatul. Nu se poate ca soarta să fie nedreaptă cu noi! Și dacă n-oi izbândi, cel puțin să știu că am încercat. Iar dacă m-oi prăpădi, încă o nenorocire pe lângă atâtea câte îndurăm. Vorbele lui mai dădură curaj celor din jur. - Cum te cheamă, măi nepoate? îl întrebă bătrânul. - Mărțișor îmi zice și sunt hotărât să plec. Cine mai merge cu mine? Iar se codiră cei
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]
-
da n-o fost după noi și n-am avut de ales. Ș-atuncea am făcut toate helea după omenie și după rânduiala ș-am mers nainte. Și care ne-o făcut rău n-o fost comunismu, da or fost prăpădiți de lângă noi, oamini fără omenie care s-or vândut la Ce-Nu-Trăbuie. Că fără iei comunismu l-ar fi suflat vântu și l-ar fi dus. Și dac-ar fi fost iei în legea lu Dumniedzău, comunismu ar fi fost rânduiala
Votez pentru zâmbetul fetei moarte la Revoluție. A-ți iubi țara înseamnă să faci astăzi tot ce îți stă în putere ca s-o poți iubi și mâine () [Corola-blog/BlogPost/338705_a_340034]
-
făpturii nou-născute și nu se va putea îndrăgosti niciodată de o ființă umană. Transmite dar’ din generație în generație ca nimeni să nu-l deschidă sau să citească un singur cuvânt din el, pentru că atunci sângele tău nobil se va prăpădi pentru totdeauna! - și cotoroanța îi întoarse spatele și ieși în curte. Prințul și oștenii rămaseră pe moment încremeniți de cuvintele sale. - Lăsați-o să-și ia lucrurile și însoțiți-o până în adâncurile pădurii. De acolo luați-i armăsarul și grăbiți
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
că teoria pedagogică nu a făcut pe nimeni profesor adevărat: profesor ești sau nu ești. Dacă ești, se întâmplă în virtutea vocației tale lăuntrice. Nu poți fi puțin profesor. Teoria pedagogică nu ar trebui complet eliminată, deși nimeni nu s-ar prăpădi dacă așa ar sta lucrurile, dar un examen de competență reală se face pe specialitate. Dacă ne dorim profesori competenți, atunci teoria pedagogică ar trebui exilată departe. Specialiștii își vor da seama dacă un profesor e profesor asistând la oră
Apel pentru restaurarea demnității profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/338414_a_339743]
-
De javrele interesate Și fiecare-n felul său Să-ți facă bine vrea, sau rău. Sărmană țara mea, iar ești La o răscruce de povești; Iar ești scuipată și hulită De toți dușmanii de elită; Oculta antiromânească Încearcă să te prăpădească Și-ar vrea, cu inimă de câine, Să te împartă ca pe-o pâine. Ridică-ți fruntea spre zenit Că astăzi vremea a venit S-aduni în jurul tău toți fiii Moșii, nepoții și copiii, Să le arăți ce au a
SĂRMANĂ ȚARĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340098_a_341427]
-
ni se da câte un pesmet de fiecare prizonier, iar după alte trei zile, ne dădeau la cinci prizonieri, o pâine. Din cauza păduchilor și a mizeriei ce am îndurat, s-a ivit între noi o boală numită tifos, care a prăpădit foarte mulți: de la 30 - 40 pe zi. Îngropatul se făcea câte 30 - 40 de morți la un loc, fiind cărați cu căruțele care trăgeau la marginea gropii unde se răsturnau, apoi se trăgea pământ pe ei. M-am îmbolnăvit și
Mărturii* deosebite de pe vremea ocupației (Primul Război Mondial) () [Corola-blog/BlogPost/339370_a_340699]
-
reveni din punctul din care s-a plecat. S-au dus la închisoare, la Jilava, redenumită acum PSD, că acolo erau cam toți și când au ajuns la celula lui Iliescu, povestea ceva de la mineriadă și ăia râdeau de se prăpădeau. Delegația a intrat, s-a făcut liniște. Iliescu zâmbea calm, parcă întinerise cu zece ani. Nici nu-și desfăcuse bagajul, dar a fost totuși surprins: așa repede, ați venit, copii? S-a întors către colțul celulei, unde o mogâldeață plângea
Trei zile fără ei... „- Așa repede ați venit, copii? Ți-am zis, bă, Livache, c-o să fie bine, hai, pe ei!” () [Corola-blog/BlogPost/339105_a_340434]
-
mă luase pe nepregătite. Computerele ce spun? - De fapt inundația a și început dar nu am realizat cu toții acest lucru. Mi s-a părut că glumește și m-am frecat intrigat la ochi. - Vrei să te referi la șuvița aceea prăpădită de apă care azi dimineață necăjea niște cucoane mofturoase? Cred că s-a uscat și locul pe unde curgea. - Șuvița aceea prăpădită de apă cum o numești tu, este acum înaltă de un metru și crește mereu. - Nu se poate
PUNTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340730_a_342059]
-
a părut că glumește și m-am frecat intrigat la ochi. - Vrei să te referi la șuvița aceea prăpădită de apă care azi dimineață necăjea niște cucoane mofturoase? Cred că s-a uscat și locul pe unde curgea. - Șuvița aceea prăpădită de apă cum o numești tu, este acum înaltă de un metru și crește mereu. - Nu se poate! Ne-am privit în tăcere câteva minute care ni s-au părut o eternitate, timp în care nu știu ce a observat prietenul meu
PUNTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340730_a_342059]
-
fusese atras într-o cursă păcătoasă de Cobrescu Ilie și conașu Pandelică, așa că-i mai dădu un ultim sfat: ai grijă ce faci, omul la necaz dă cu capul sub el, și zău că n-ar fi bine să te prăpădești de tânăr. Zurbagii din ușa crâșmii strigau veseli: „Las-o dracu de căruță și alergă la chivuță!” Nu le-a răspuns și nici capul nu l-a întors ca să-i vadă pe „amicii” de pahar care ieșiseră în curtea cârciumii
PARTEA A VIII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341402_a_342731]
-
de aici. Nimeni nu a știut că soția mea este străină, mai ales că vorbea românește perfect, deci nu a primit nici un tratament aparte. Mai mult, în prima noapte o bătrână din cameră, care a suferit enorm s-a și prăpădit. Trebuia văzut cum se chinuiau toți în încercările de a o salva și ce durere au manifestat toți după acea. Tot ce pot să spun este „Zece plus" pentru întreaga echipă de la terapie intensivă coronar, condusă de dna. dr. Katalin
NU TOT CE SE SPUNE, ESTE CHIAR AŞA ! de IVAN LUNGU în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342182_a_343511]
-
Monștrii, pentru a trece proba inițiatică, aducând Focul, pentru resurecție. În Scrisoarea III, se coboară, inițiatic, de către fiul al treilea (“unul dintre fiii falnicului domn”), în Mlaștină, în infernul acvatic (iadul cu monștri): ca o apă turburată, ca potop ce prăpădește. De sub apă, monștrii (Negrul, Cocoșatul, Broasca, Gunoiul, Ilotul Spiritual, Fonful, Flecarul, Gușatul, Bâlbâitul, Cel-fără-Creier, Cel Îmbătrânit Fără de Vreme etc.) sunt transfigurați în forțe de propulsie-transcendere, energii ale teurgiei prin Foc - Țepeș Vodă Atotpurificatorul. Prin botez se realizează împăcarea contrariilor (ca
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
nu are cu cine se înțelege m-a pus lângă un perete și m-a măsurat cu o ruletă. Apoi a trecut în acte „Șase picioare, virgulă unu”. I-auzi, virgulă unu! Nu înțelegeam nimic... Celelalte doamne din birou se prăpădeau de râs! Dar revenind la copacii uriași, menționez că mai sunt multi prin aceea zona. În tulpina unuia se află un mic magazin de suveniruri, iar copacul e tot verde. Sequoia gigantea, cei mai înalți arbori din lume! Mâncaserăm bine
JURNAL DE CĂLĂTORIE PRIN VESTUL AMERICAN de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341907_a_343236]
-
amândoi odată. Pentru a ne deosebi prin strigăt sau chemare, părinții și bunicii ne spuneau Ionel cel mic și Ionel cel mare. Apoi au prescurtat spunând "cel mic" si "cel mare". Și așa am rămas până cel mic s-a prăpădit. Noi, "cel mic"si "cel mare" după atâta joacă, uitam de multe ori și de mâncare. Fiind mort de oboseală. eu "cel mare",țin minte că nu mai voiam să mă spăl, aș fi dormit așa murdar, însă tatăl meu
CEL MAI DEŞTEPT... de IONEL CADAR în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342002_a_343331]