3,904 matches
-
o salcie și un stejar, se zărește prin calmul de-o clipă al ninsorii o clădire impunătoare, semirotundă, cu geamuri mari, din sticlă pe tot semirotundul ce pornește dinspre șosea pînă în partea opusă, unde ninsoarea cade ca într-o prăpastie. Prin acoperișul din șindrilă albă răzbate un frumos horn lucrat în cărămidă roșie, asemeni porțiunilor de zid dintre ferestre. Partea din spate se completează cu o clădire mică, în două niveluri, tot din cărămidă roșie. Un mic palat, într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
orașul Tianshui, provincia Gansu din nord-vestul țării. Impresionanta construcție seminaturală are o înălțime de peste 150 m. Potrivit documentelor istorice, săparea acesteia a început din secolul al III-lea î.e.n., iar uriașele statui budiste de 30 și 70 m ce străjuiesc prăpastia au fost sculptate ulterior. Grotele sunt suprapuse simetric, pe verticală, creând o imagine spectaculoasă. Inventarul grotei conține 194 figurine de lut, peste 7.000 statui sculptate în piatră, 1.300 m2 de fresce realizate în perioada dinastiilor Wei din Nord
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
memoria lui Xu Fu și în fiecare toamnă îi aduc ca jertfă grâne din prima recoltă de grâu, iar la fiecare 50 de ani, este organizată o slujbă de mare amploare. De ce au fost construite Grotele Mogao în adâncul unei prăpăstii, într-un deșert? Grotele Mogao, cel mai mare și mai bine păstrat complex budist din lume, un tezaur artistic remarcabil, au fost construite într-o prăpastie în zona deșertică ce se întinde în nord-vestul Chinei. De ce tocmai acolo?, se întreabă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
o slujbă de mare amploare. De ce au fost construite Grotele Mogao în adâncul unei prăpăstii, într-un deșert? Grotele Mogao, cel mai mare și mai bine păstrat complex budist din lume, un tezaur artistic remarcabil, au fost construite într-o prăpastie în zona deșertică ce se întinde în nord-vestul Chinei. De ce tocmai acolo?, se întreabă multă lume. Potrivit legendei, așezarea a fost aleasă de un călugăr pe nume Yue Zun. În anul 366 e.n, Yue Zun, aflat în timpul unei călătorii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
373 versuri și 2.490 hieroglife, care înfățișează tabloul unei organizări sociale injuste, atunci când idealurile de dreptate nu-și găseau împlinirea. Forța mesajului transmis de poem este susținută de convingerea că între idealurile social-politice ale autorului și realitate există o prăpastie de netrecut. Qu Yuan face o mulțime de referiri la personalități și evenimente istorice, în speranța că regele statului Chu, la fel ca suveranii legendari din antichitate Yao, Shun și Yu, să numească în funcțiile importante de la curte pe cei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
cerul era tot înclinat, iar soarele și luna alunecau în acea direcție. În partea sud-estică a pământului se afla o groapă adâncă, unde au curs puhoaiele de apă, formându-se astfel oceanul. În estul Mării Bohai s-a format o prăpastie adâncă fără margini, numită "Guixu". Apa din pământ și din mare curgea, aici, dar nivelul se menținea la aceeași înălțime, nici nu creștea, nici nu scădea. Din groapa imensă s-au înălțat cinci munți sfinți cu înălțimea de 30.000
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
orașului Datong, în provincia Shanxi din nordul Chinei se află una din cele mai impresionante construcții religioase ale lumii. Este vorba despre Templul Xuankong sau Templul suspendat, o construcție care pare să sfideze toate teoriile fizice, fiind "agățată" de o prăpastie abruptă. Construit în urmă cu 1400 de ani, templul este unic nu doar prin așezarea sa la marginea abisului, ci și prin faptul că îmbină elemente budiste, taoiste și confucianiste. Această mănăstire este "suspendată" pe peretele vertical al canionului Jinlong
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
fost turnat cel mai mare vas de bronz din lume 294 Porțelanul și China 295 4. Legende istorice 298 Povestea împăratului Qin Shi Huang și a plantelor care prelungesc viața 298 De ce au fost construite Grotele Mogao în adâncul unei prăpăstii, într-un deșert? 299 Unde sunt vestigiile din Palatul Yuanmingyuan? 300 Misterul fosilelor de sinantrop 301 Misterul armatei de teracotă din Mausoleul împăratului Qin Shi Huang 303 Știați că Drumul mătăsii avea și un traseu maritim? 306 Poveștile numelor celebrelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
încetinită visată ca printr-o cochilie căptușită de întuneric luminată de neoane coboram serpentinele spre înserarea întoarsă (nu știu de ce mi se părea ca o) membrană (în fine) prin care pulsa respirația unei ființe uriașe și ascunse de dincolo de marginile prăpastiei de unde mai fumega încă cenușa unui foc Ioan (Ioan era un fel de sfânt căruia îi scriam eu poeziile) de unde limbile dracilor încolăciți continuau să lumineze. Aveți tot dreptul să nu vă placă, în definitiv nici mie nu prea îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
îmi pare doar mincinoasă: de exemplu, de ce naiba n-am adăugat că neoanele alea pâlpâiau stins, ca în baie, în așa fel încât simțeam cum se naște spaima ca o amenințare difuză și greoaie? Și de ce am spus „dincolo de marginile prăpastiei“ când în vis era vorba clar de o poieniță cu iarbă sfrijită la marginea prăpastiei?). Oricum, nu cred că mai are sens să mă învârt prea mult în jurul acelui vis. Știu doar că m-am trezit buimac (asta v-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
stins, ca în baie, în așa fel încât simțeam cum se naște spaima ca o amenințare difuză și greoaie? Și de ce am spus „dincolo de marginile prăpastiei“ când în vis era vorba clar de o poieniță cu iarbă sfrijită la marginea prăpastiei?). Oricum, nu cred că mai are sens să mă învârt prea mult în jurul acelui vis. Știu doar că m-am trezit buimac (asta v-am spus), cu pâlpâirile alea de neoane și draci încolăciți în minte, am luat o carte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
-l pe general, băieți, am dat de dracu’, vine noaptea, iar noi ne aflăm în câmp deschis, dacă ticăloșii ăia de indieni se hotărăsc să ne atace, suntem pierduți, vă ordon să vă încolonați în liniște, ne îndreptăm spre marginea prăpastiei, cunosc cărarea ca nimeni altul, am învins în mii de bătălii, păzea, băieți, trebuie să fim cu ochii în patru, cu toții știm ce-i poate pielea puiului ăsta de cățea, Gioe Limonadă, trădătoru’ ăsta alb care s-a înhăitat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
de schije al indianului cu cuțit, pentru cei lași nu se scriu povești frumoase, picioarele indianului încalecă grumazul lui Frenc, iar cuțitul îi sfârtecă pieptul cu sălbăticie, sângele curge șiroaie, Frenc pleacă într-o lume mai bună, e azvârlit în prăpastie, torenții râului îi spală rănile, arată ca nou, se întoarce rapid, o mână îl ridică în zbor, pe câmpul de bătaie, la fel de fioros, dar cu un alt nume, până și generalul pare să știe asta, hei, soldate Bob, unde te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
ce se întâmplase. Apița era o țuică tare, iar Mița era Mircea. Mai târziu, după ce învățasem literele, nu doar sunetele, am urcat împreună pante abrupte, sufocante și am coborât văi amețitoare, am fost pe brâne, pe țancuri, pe povârnișuri, prin prăpăstii și păduri, pe platouri și grohotișuri, în șei, la cascade, prin jnepenișuri, zmeurișuri și întinderi de urzici. Primul vârf impunător mi s-a arătat, datorită lui, în masivul Retezat, dar nu în zona înaltă, a stâncilor cenușii și a ierburilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
să văd mai bine. E foarte Întuneric În locul În care a Împins mormanul și unde acum e ocupată să-l netezească la mijloc și să sară pe marginile lui, și nu reușesc să văd limpede decît dacă mă aplec peste prăpastia reprezentată de clipa În care m-am născut. Mă uit În jos spre ea de la mare Înălțime, focalizîndu-mi imaginația pînă mi se preschimbă Într-un soi de telescop. Cred că o văd. Da, acum recunosc cartea. Draga de Flo a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
să mă plimb de la un sfîrc la altul, golindu-le pînă la ultima picătură. Nu era niciodată Îndeajuns. Însă a contat, pentru că În felul ăsta am reușit să supraviețuiesc, chiar dacă la mustață. Nu mai trebuie să mă aplec peste marginea prăpastiei reprezentate de nașterea mea pentru a da de mama. Acum pot să stau culcat pe spate pe stratul plăcut de confetti, cu piciorușe rozalii și drăgălașe Încolăcite În aer deasupra mea, și să mă uit la trupul ei rotofei. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Întrebat odată ce gust au cărțile, „așa, În general”. Aveam un răspuns deja pregătit, Însă, ca să nu-l fac să se simtă complet aiurea, m-am făcut că rămîn cîteva clipe pe gînduri Înainte de a-i răspunde „Dragă prietene, dată fiind prăpastia ce desparte toate experiențele tale de ale mele, pot să-ți spun că nu există decît o singură aromă aparte care se apropie cît de cît de cea a cărților, și anume cea de cafea.” A fost un adevăr destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
aleagă pudra Annei, iar pielea ei ar fi putut s-o recunoască și cu ochii Închiși. Era ceva nou pentru el, ca o iubire de adolescent - o pasiune oarbă și nevinovată. Întocmai ca un adolescent, se simțea irezistibil atras spre prăpastia de suferință și deznădejde, pe care-o numea „fericire“. 7 A doua zi dimineață nu găsi nici un ziar pe tavă. O Întrebă pe femeia care-i aducea micul dejun unde e ziarul, dar ea nu-l putu lămuri. Digby se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
am erijat într-un salvator al neamului românesc iar pilda mea, dacă este pozitivă, poate fi urmată. Am încercat doar să identific și să problematizez unele soluții găsite de mine sau de alții. Important este ca România să abandoneze marginea prăpastiei în care se află, blocajele sale și să facă pași mari spre viitor. De altfel nu cred că sunt singura persoană care își dorește acest lucru. Condamnând irevocabil comunismul, am încercat pe parcursul acestei cărți să realizez o radiografie a societății
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
guvernanți și guvernați a fost atât de adâncă. [...] «Guvernanții nu reacționează împotriva unei legi greșite sau periculoase: i se adaptează, dar o golesc de conținutul ce l-a avut în mintea autorilor ei. Inexistența unei clase de mijloc a agravat prăpastia între guvernanți și guvernați prin faptul că n-a putut crea și pregăti personalul subaltern calificat pentru aplicarea legii în spiritul ei» (din Enciclopedie a României, vol. I, 1938). România Mare sau, mai exact, societatea românească din frontierele ei a
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
mass-mediei, a modelelor educaționale și a tehnologiei. «Un turist occidental poate cheltui mai mult într-o zi decât ar putea cheltui o familie Ladakhi într un an. Văzând acest lucru, ei se simt dintr-o dată săraci. Noua comparație creează o prăpastie care nu existase până atunci, pentru că în tradiția Ladakhi oamenii nu aveau nevoie de bani pentru a duce o viață prosperă și mulțumitoare. Societatea Ladakhi se baza pe cooperare și ajutor reciproc. [...] Cu cât guvernul se implică mai mult în
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Asta da, răsturnare de valori! Cele negative au cotă, iar cele normale, pozitive sunt ridiculizate. [...] există indiscutabil un interes un interes european și internațional de a vedea România mai degrabă pe un drum spre lumea civilizată, decât părăsită într-o prăpastie. Din păcate, iată, noi nu suntem în stare să întindem o mână convingătoare spre această lume. Mă gândesc că în firea acestui popor trebuie să existe, totuși, instinctul de conservare, intuiția ieșirii din marasm, a porții de scăpare. Nu se
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
face front comun cu ceilalți pentru combaterea totodată a mentalităților vechi nefolositoare ori distructive sau greșite. Societatea trebuie reașezată pe un edificiu și pe principii morale solide. O asemenea revoluție interioară va avea ca rezultat final scoaterea țării noastre din prăpastia în care au adus-o oameni nechibzuiți, nehotărâți ori imorali. România poate fi propulsată acolo unde merită să fie, și anume în rândul națiunilor libere și dezvoltate. Emil Cioran spunea că: „Ascensiunea unei țări este singura ei morală. [...] Defectele de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
decât un zugrav, sau un om de serviciu. — Profesorul Uzzi-Tuzii este cumva aici? Privirea ce consimte de sub șapcă e diferită de cea pe care ai fi așteptat-o de la un zugrav: ochii cuiva care se pregătește să sară peste o prăpastie, proiectându-se mental de partea cealaltă, fixând privirea înainte și evitând să privească în jos și pe lături. — Dumneavoastră sunteți? întrebi, deși ai priceput că nu poate fi decât el. Omulețul nu deschide mai mult ușa: Ce doriți? — Iertați-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
să trecem! Duceți-vă să vă îmbrățișați în altă parte, nerușinaților! Unicul mod de a ne sustrage avalanșei de oameni care ne înconjoară ar fi să pășim prin aer, să zburăm... Iată, și eu mă simt suspendat ca deasupra unei prăpăstii... Poate că povestirea aceasta este un pod peste gol, care avansează răspândind vești, senzații și emoții, pentru a crea un fundal de schimbări fie colective, fie individuale, în mijlocul cărora se poate deschide o cale; neclare rămân, însă, multe circumstanțe istorice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]