5,771 matches
-
România literară” nr.48 din 2000). Prima e „un corp de prescripții și de obiceiuri, comun tuturor scriitorilor unei epoci. Aceasta înseamnă că limba e ca o Natură care trece în întregime în (prin) vorbirea scriitorului (...). Nimeni nu poate, fără preambul, să-și insereze libertatea de scriitor în opacitatea limbii, pentru că în limbă stă de fapt întreaga Istorie, completă și unită ca o Natură.” Sunt fraze din introducerea, probabil cunoscută, la Gradul zero al scriiturii, prima carte a lui Barthes, din
Cu ma(ju)sc(ul)ă, fără ma(ju)sc(ul)ă by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5373_a_6698]
-
pronunțate. Filosofez după ureche, dar știu exact ce se petrece în creierul și sufletul meu și de aceea mă hazardez în asemenea afirmații, pe care unii le pot găsi ridicale, nu și tu. Tocmai fiindcă ceea ce vrei să demonstrezi în preambulul cărții nu este doar nevoia unei comunități etnice de a găsi un colț de stîncă de care să se agațe sau un cîine ciobănesc care s-o conducă, atunci cînd se află pe buza prăpastiei. E curios că tu - care
Cînd numele se-mbracă în chipuri by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/6696_a_8021]
-
iar această apropiere nu este chiar cu totul întîmplătoare. Pînă va veni momentul unui comentariu mai amplu asupra Lumii lui Caragiale, o rememorare sumară a încercării lui Brâncuși, pe lîngă faptul că este semnificativă în sine, poate constitui și un preambul la excepționala realizare a lui Ioan Bolborea. (P.Ș.)
Caragiale și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6723_a_8048]
-
deplasează în mai multe locuri și acționează adesea după propria imaginație și logică. Ca majoritatea poeților romantici, SÓowacki recurge din plin la recuzita tradiției și a gândirii populare. O dovadă elocventă în acest sens o constituie Pregătirea, un fel de preambul al piesei, în care se proiectează un univers inedit, dominat de puterea lui Mefistofel - simbol al răului -, dar și maestru al unui ceremonial magic și spectaculos. De altfel, diavolul, Dumnezeu, îngerii și alte forțe supranaturale sau ficționale (Imaginația, Frica etc.
Bicentenar Juliusz Słowacki by Constantin Geambașu () [Corola-journal/Journalistic/6725_a_8050]
-
zona inofensivă a literaturii vechi. Referirile la prezent sunt numai câteva, și acelea alegorice. Dar să nu uităm ce rol juca alegoria în primii ani ai deceniului al nouălea! Într-un fel, aici ne trimite și Negrici când insistă în preambulul acestei ediții de-a doua asupra faptului că n-a scos și n-a adăugat nimic în textul inițial. El vrea parcă să dea nas unei cărți, cum spuneam, cuminți. Puțin îi mai pasă că, atunci ca și acum, aceasta
Un prozator al criticii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6590_a_7915]
-
se conjugă, pare-se, mereu la trecut, nu la prezent, și nu este niciodată un proiect de viitor. Nu vrem să devenim ceva, ci ne plângem că nu mai suntem ce-am fost odată, sau ce sunt alții." Cu acest preambul a început, vineri, 26 februarie, conferința profesorului Sorin Alexandrescu în cadrul celei de-a treia ediții a programului intitulat Mitologii urbane. Orașul și literatura. Cu acest prilej, Sala Oglinzilor a devenit, la propriu, neîncăpătoare, așa cum Cronicarul mărturisește a nu o mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6490_a_7815]
-
mea simplă este că nu există o identitate europeană fără asumarea tradițiilor dreptului roman și ale iudeo-creștinismului. Patrimoniul creștin al Europei e parte din ce putem fi împreună, ca europeni. Or, ați văzut că din scrupule și pudibonderii seculariste, în preambulul Tratatului de la Lisaboina, care e de fapt o Constituție europeană, nimeni n-a dorit să menționeze că dreptul roman și Evanghelia lui Iisus Hristos sunt de fapt bazele culturii și civilizației europene. Or, dacă noi suntem în această amnezie, ne
Filosofia lui Baconschi: Americanii nu pot plăti la nesfârşit securitatea europeană () [Corola-journal/Journalistic/61031_a_62356]
-
Monicăi Spiridon își păstrează nealterat interesul. Ea vorbește despre o relectură a publicisticii lui Eminescu și, vorbind, nu ezită s-o pună în practică. Înainte de a fi citate și antologate, textele acestuia sunt citite până la virgulă: fără digresiuni fastidioase, fără preambuluri teoretizante, în fine, fără încărcate referințe de subsol. Cu o luciditate, în schimb, care aparține unei viziuni critice veritabile.
Convergență și divergențe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6432_a_7757]
-
mai multe nuanțe, Vladimir Pătulescu înghesuie cuvintele într-o litanie doctă, de curgere anevoioasă, care îl împinge la exasperare pe cititor. Mai mult, autorul face aici teoria unui stil pe care nu ajunge nicicînd să-l practice, rămînînd mereu în preambulul a ce promite să facă. „Scrisul la care visez și pe care vreau să cred că îl fac nu mai lasă lectorul așa cum l-a găsit. O cută întrebătoare pe frunte, un neînțeles trecut prin cuvînt în lumină, o formulă
Acromegalia verbală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5018_a_6343]
-
proiect politic nou. Folosindu-se de forța organizatorică a UNPR, Geoană va candida la Primăria Capitalei și va urma traseul politic al lui Traian Băsescu, de la primărie direct la Cotroceni. În fapt întreaga campanie pentru Primărie ar fi doar un preambul pentru alegerile prezidențiale din 2014. 3. Dacă aceste variante nu se concretizează Mircea Geoană ar încerca o mișcare personală, ”Mișcarea Mircea Geoană”. Dezavantajul ar fi că nu are un aparat de partid în spate și nici nemulțumiții din PSD nu
Scenarii post-Geoană: este favorit să îl înlocuiască pe Boc () [Corola-journal/Journalistic/46831_a_48156]
-
întreaga epopee athonită rămîne fără consecințe în planul duhului. Spiritual vorbind, cartea e de o platitudine care uimește, amănunt pe care autorul nu numai că-l simte, dar caută să-l micșoreze inserînd citate lungi cu conținut creștin, alături de un preambul cu considerații istorice privind relațiile românoathonite. Numai că lacuna cărții nu stă în armătura culturală - care e impresionantă, de la distincția dintre „idioritmic” și „chinovial” și pînă la arta descrierii fiecărui schit -, ci în penuria creștină a spiritului care poartă armătura
Pe drumuri de schit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5000_a_6325]
-
ne lărgi experiența proprie, ceea ce nu se poate realiza în absența unei comparații. În străfundul pactului autobiografic, există ipoteza, poate înspăimântătoare, a reciprocității. La limită, cineva care se confesează, te sfidează să-l imiți: este postura lui Rousseau din finalul preambulului Confesiunilor, când îi interzice cititorului să îl judece înainte de a-și fi dezvăluit în public confesiunea! Suspiciunea care înconjoară pactul autobiografic are, în parte, drept cauză neliniștea pe care cititorul o încearcă față de istoria sa personală. Pact autobiografic, pact ficțional
Philippe Lejeune: „Neliniștea pe care cititorul o încearcă față de istoria sa personală...“ by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4441_a_5766]
-
fi o carte foarte bună. Defectul ei principal, ca s-o spunem de la început, este construcția: o povestire în râma alcătuită, cu totul, din scrisori adresate de un tată fiului său. Legătură dintre „râma” și tablou este însă una slabă; preambulul, prea lung și insuficient închegat, reprezintă relatarea vizitelor la un orfelinat, la începutul anilor ’90, pe care Romi, tatăl-narator, le face la inițiativa lui Alin Sarbu, un personaj cam încețoșat, dar bine orientat în cotidian. Prezentându-l pe Sarbu, naratorul
De la distanță by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4645_a_5970]
-
în Spania, rătăcise prin Italia, de unde poate că o expulzaseră fără menajamente brutalele autorități xenofobe pseudolombarde, mai greoaie și mai grosolane decât autoritățile noastre pseudomadrilene disprețuitoare. „Dacă nu vrei îmi spui nu, dar eu îți cer un lucru”, fusese politicosul preambul, politețea constă în bună parte în formularea evidențelor, care niciodată nu sunt de prisos când vrei să obții ceva. „Copilul vrea un tort. Eu nu pot să i-l cumpăr. Tu poți să i-l cumperi? Dacă vrei. E aici
Javier Marías - Chipul tău, mîine. Dans și vis () [Corola-journal/Journalistic/5747_a_7072]
-
apogeu, iar cartea era instrumentul principal al acestei afirmări. Observațiile și dovezile documentare aduse de Mircea Popa confirmă atât complexitatea acestei deziderale istorii a cenzurii în România, cât și necesitatea - chiar urgența, aș zice - scrierii ei. Școala Ardeleană, afirmam în preambul, se află și ea în atenția istoricului literar. Care nu străbate teritoriile deja cartografiate de alți cercetători, ci caută (și găsește) aspecte inedite ale acestui curent cultural amplu, cu atâtea reverberații în toate domeniile teoretice și practice ale vieții românești
Transilvania e o bibliotecă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5873_a_7198]
-
recunosc doar ele n-au făcut nimic, așa că acum intervin premiile: le dau acestor biete femei, de regulă filoloage, justificarea pentru atîția ani de renunțări la propriul scris, de sacrificii inimaginabile.” Oferim, desigur, această mostră de ironie și autoironie ca preambul la acordarea, peste câteva săptămâni, a Premiilor USR.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5551_a_6876]
-
Cristea „Iată singura carte pe care nu ar fi trebuit să o scriu. Era suficient că am trăit-o. De fapt, nu eu am scris această carte - ea m-a scris pe mine”. Cu aceste observații își deschide Dorin Tudoran Preambulul & Concluzia la ultima sa carte intitulată Eu, fiul lor - Dosar de Securitate și apărută recent la Editura Polirom. Volumul conține, așa cum precizează Radu Ioanid într-o Notă asupra ediției, „o selecție din documentele de urmărire informativă a lui Dorin Tudoran
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
anticomunist Dorin Tudoran, deposedat de Securitate de viața sa privată, supus unor sofisticate forme de hărțuire, extrem de rezistent însă la toate atacurile regimului, corosiv el însuși în reacții și dotat cu o capacitate de ripostă împinsă până la limite paroxistice. În Preambulul & Concluzia de unde am citat mai sus, Dorin Tudoran se recunoaște, după plonjarea „în oceanul de otravă” al celor „10.000 de pagini de fiere”, în două întruchipări. În prima dintre acestea apare, pur și simplu, ca țintă a Securității. În
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
prezentată la Institutul Courtauld, toate picturile au fost grupate într-o singură sală, formând un ansamblu de o extraordinară pregnanță. La Metropolitan, tablourile de grup și cele reprezentând caractere individuale au fost amplasate în săli adiacente. Organizatorii au adăugat un preambul alcătuit dintr-un șir de gravuri și un superb ulei de Brouwer menit să ilustreze evoluția picturii de gen având drept temă două subiecte înrudite: „jucători de cărți” și „fumători”. Mutându-ț i privirea de la gravurile originale sau reproducând picturi
Cézanne, Miró și pictura de gen neerlandeză by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/5582_a_6907]
-
prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Acesta este și motivul pentru care toate informațiile referitoare la Giurescu sunt prezentate sub forma unei adeverințe cu preambul, în care istoricii expun tot ce au găsit în dosare, astfel încât publicul și presa să judece singure. Decizia s-a luat deoarece datele furnizate de Giurescu au fost lipsite de un conținut operativ, după cum scrie în documentele din dosar, care
CNSAS: Giurescu n-a făcut poliţie politică, dar a furnizat informaţii by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/33295_a_34620]
-
venit criticului în urma lecturii "interesantisimelor" Fragmente dintr-un Jurnal de Mircea Eliade. Demonstrația criticului legată de cuvintele -cheie din text, este, la rândul ei, - credem - foarte convingătoare. Eliade s-ar fi bucurat s-o citească! Fascinație Fie-mi iertat un preambul în aparență numai subiectiv, dar pe care-l consider necesar ca să mă delimitez: nu sînt nici etnolog, nici folclorist, nici istoric al religiilor, ca să-mi spun cuvîntul asupra Nunții Cosmice din Miorița, temă pe care Mircea Eliade a tratat-o
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
Ion Voicu, ionvoicu Președintele PC, Daniel Constantin, a anunțat că recunoașterea rolului Casei Regale se va face în preambulul propunerii de modificare a Constituției. ”Cel mai probabil va fi o rubrică discutată după ce vor fi discutate toate articolele de revizuire a Constituției, a spus Constantin. Cred că articolul, așa cum a fost el propus, sau cu anumite modificări, va fi
Rolul Casei Regale, discutat în preambulul noii Constituții by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/37140_a_38465]
-
modificare a Constituției. ”Cel mai probabil va fi o rubrică discutată după ce vor fi discutate toate articolele de revizuire a Constituției, a spus Constantin. Cred că articolul, așa cum a fost el propus, sau cu anumite modificări, va fi cuprins în preambulul viitoarei Constituții și nu va face altceva decât să recunoască rolul istoric pe care Casa Regală l-a avut în constituirea statului democratic, unitar român”, a declarat liderul PC. Comisia de revizuire a Constituției a respins, miercurea trecută, un amendament
Rolul Casei Regale, discutat în preambulul noii Constituții by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/37140_a_38465]
-
privind existența unei astfel de instituții ca fiind a statului român. Ulterior, la propunerea senatorului PNL, Petre Roman, s-a convenit că o eventuală referire la Casa Regală și recunoașterea rolului acesteia în dezvoltarea României ar putea fi introdusă în preambulul Constituției.
Rolul Casei Regale, discutat în preambulul noii Constituții by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/37140_a_38465]
-
Regale în dezvoltarea României nu va fi recunoscut în textul Constituției. Amendamentul depus de deputatul PC Aurel Ionescu a fost respins de Comisia de revizuire, ulterior convenindu-se că o eventuală referire la Casa Regală ar putea fi introdusă în preambulul Constituției, informează Mediafax. Potrivit amendamentului depus la Comisia de revizuire a Constituției, „Casa Regală a României este recunoscută pentru rolul istoric avut în constituirea și dezvoltarea statului modern, național, unitar român. Casa Regală funcționează potrivit Statutelor sale". Amendamentul a întrunit
Casa Regală nu va fi recunoscută în noua Constituție by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37213_a_38538]