1,060 matches
-
una dintre tradițiile românești postrevoluționare, căci s-a întâmplat în cazul a nenumărate legi), astfel că filosofia ei inițială a fost schimbată serios. Așa cum arată unele studii, noua lege a introdus încă de la început doar schimbări parțiale, prin reglementările ei. Precaritatea resurselor financiare alocate sectorului sanitar, în perioada 1990-2005, a continuat trendul investirii deficitare în sistemul de sănătate al ultimelor decenii în România. Aceasta a generat menținerea dotării la un nivel slab a unităților sanitare publice cu aparatura medicală modernă și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în continuă deșertificare de la marginea Saharei), în Orientul Mijlociu și în anumite regiuni din centrul Asiei și suferă efectiv de pe urma absenței apei potabile. Există, însă, și țări în care problemele sunt generate de chestiuni de ordin administrativ și tehnologic în special precaritatea infrastructurii de transport și reciclare. Nu puține sunt punctele de pe glob în care apa a generat tulburări sociale și chiar războaie în Asia Centrală, în nordul Keniei sau în Darfour, de exemplu. De interes pentru spațiul românesc este interesul țărilor riverane
Eforturi eco internaţionale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Viorica Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1198]
-
beneficieze de o susținere adecvată și nu trebuie pus în practică dacă vreunul din elementele de susținere este insuficient (resurse financiare, spații funcționale, laboratoare, manuale, planuri, programe, educatori, manageri competenți etc.). (**) (Toate elementele prezentate între parantezele de mai sus prezintă precarități: fie sunt insuficiente, fie au fost realizate cu întârziere, fie au fost concepute greșit. Astfel încât acest principiu a fost încălcat în mod aproape fatal.) Principiul temeiniciei. Curriculumul trebuie proiectat pe termen lung, astfel încât să suscite ameliorări esențiale și structurale cât
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sau pentru practicarea unei profesii convenabile ș.a. b) Insuccesele absolvenților Atunci când din ce în ce mai mulți absolvenți nu reușesc să continue studiile la un nivel superior sau în profesiile pentru care au fost formați, este rațional să presupunem că aceasta se datorează unor precarități ale curriculumului parcurs de ei. c) Disciplina Comportamentul elevilor este produsul mediului în care se formează. Curriculumul, cu programul de studii, exigențele specifice etc., este o parte importantă a acestui mediu formativ. Disciplina elevilor, deși recunoscută de oricine ca fiind
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
parte importantă a acestui mediu formativ. Disciplina elevilor, deși recunoscută de oricine ca fiind importantă, nu face parte din acest curriculum decât ca o „anexă” nesemnificativă. Indisciplina, când nu este singulară și accidentală, ci „fenomen”, este cu certitudine semnul unei precarități curriculare. d) Evaluarea standardizată În școlile din SUA sunt utilizate excesiv testele standardizate. Dar normele naționale nu coincid cu normele locale. Apoi, profesorii sunt mai degrabă tentați să-i determine pe elevi să realizeze scoruri acceptabile la teste decât să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
activitățile omenești, poate chiar singura cu adevărat demnă de om. Doar un curriculum creativ ar putea satisface pretențiile și necesitățile formării lui multidimensional man. Educația pentru creativitate este exact opusul fanatizării și uniformității. Dar și această filosofie generoasă își are precaritățile sale. Cele mai importante sunt de ordin „tehnic”: - nu cunoaștem suficient mecanismele psihice ale creativității și este dificil să se organizeze influențe educative pentru dezvoltarea lor; - pentru ca educatorii să poată realiza o educație creativă, ar trebui să fie ei înșiși
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
analizat situația gravă și a pus „sare pe rană” în lucrarea New Priorities in the Curriculum, Charles E. Merrill, Columbus, 1968. În anii ’80 s-a afirmat ca una dintre cele mai puternice „voci postmoderniste”, analizând părerile educatorilor americani în legătură cu precaritățile diverselor curricula moderne americane. 20. Vezi nota 19. 21. L.M. Berman, „Louise’s Voice”, în L. Berman, F. Hultgren, D. Lee, M. Rivkin, J. Roderick, Toward Curriculum for Being: Voices of Educators, State University of New York, Albany, 1991. Este vorba
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
putea conduce la integrarea culturală, prin curricula integrate, flexibile, adaptabile, creative, personalizate etc. După Cherryholmes (1988), curriculumul tradițional nu a fost însă nici situat într-o tradiție academică și nici constrâns, expres, de situațiile concrete. Nu ele i-au determinat precaritățile, ci complexitatea problemelor pe care le are de soluționat în plan teoretic și practic. Această complexitate a contribuit decisiv la transformarea curriculumului tradițional într-o „soluție perdantă, mereu admonestată și blamată, plină de contradicții, fără un centru de sprijin și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sintetică incluzând toate subcategoriile și subtipurile întâlnite în literatură se prezintă astfel: 1. Dificultățile de învățare induse: a) intrinsece: - acțional‑procedurale (receptare pasivă, lipsa tehnicilor de învățare); - organizaționale (neeșalonarea învățării, interferențe în învățare, autoevaluare subiectivă); - atitudinale (indiferență, dezinteres, negativism); - valorificate (precaritatea experienței anterioare, lacune în învățarea anterioară); - ocazionale (incidente, indispoziții, prezența unor boli); b) extrinsece: - calitatea precară a instruirii/predării; - suprasolicitarea școlară; - lipsa unui regim de activitate intelectuală; - nivelul cultural și material scăzut în familii; - lipsa de interes din partea familiei pentru
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
acționează și se vorbește în neștire. Secvențele realității, percepute ca în vis sau ca prin ceața unei minți bolnave, se deformează, se descompun, se mișcă haotic prin memoria personajelor și trec în text la întâmplare, în intenția de a sugera precaritatea identității eului, nonsensul existenței umane. În cele din urmă, P. H. pare să se fi cantonat în zona dintre beletristică și psihologie/psihiatrie, din dorința de a valorifica o experiență. O plachetă de versuri, Sintagmele ochiului (2003), înscrie un salt
POPA HOMICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
stabilit în Germania, la Freising, lângă München. A trăit până la moarte „fără salariu, fără siguranță, de pe azi pe mâine, în contact doar cu câteva persoane, cu câțiva prieteni, cu o familie în care își regăsea atmosfera din țară” (Octavian Bârlea). Precaritatea acestei existențe indică și starea de provizorat pe care R. înțelege să și-o asume, viețuind numai între parametrii spirituali ai românității și preocupat doar de realitățile politice ale patriei pierdute, față de care se simte obligat să adopte o atitudine
RACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
de contrapunct hedonismului postmodern). [...] Un postmodernism «autenticist» e o contradicție în termeni, în măsura în care a fi postmodern înseamnă (și) a conștientiza și a accepta un număr maxim de convenții, însă nu din resemnare, ci [...] prin asumarea totală a riscurilor și savurarea precarității condiției ca atare, prin integrarea ludică și ironică în mecanismul proliferării convențiilor” -, eseistul opinează că raportarea la acestea ar învedera inadecvarea susținerilor celui avut în vedere: „Postmodernismul românesc descris de Ion Bogdan Lefter este, în mod cel puțin bizar, unul
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
dar și al criticii de întâmpinare („Această pretenție de a «contura» un personaj [...] apare de altfel în cele mai multe cronici literare de azi, fără să mai vorbim de naivele manuale didactice, răsplătind cu laudă ori pedepsind cu reproș”), dezvăluie dogmatismul și precaritatea unei psihologii anacronice - „raționalistă, romantică și pozitivistă”. În contrast cu rigiditatea deterministă a scriiturii de tip mimetic, Proust introduce în literatura europeană, scrie P. în Noua structură..., onestitatea absolută a propriei conștiințe, înlocuind, prin cultivarea asociațiilor capricioase ale memoriei involuntare, omnisciența auctorială
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Apollinaire, René Char, Saint-John Perșe ș.a.) e valorizat cu abilitate, expresia fiind trecută cu o mână sigură prin filtrări succesive până la o maximă condensare. Poetul pare însă mai puțin preocupat de perfecțiunea tehnică exterioară, cât de miezul unei lirici dezvăluind precaritatea umană și cosmică. Deși amenințată uneori de ariditatea eseismului abstract, poezia sa rămâne totuși substanțială. În activitatea de traducător N. nu se mulțumește cu exactitatea echivalărilor verbale, ci caută apropierea în spirit. SCRIERI: Saint-John Perșe ou La Découverte de l
NASTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288356_a_289685]
-
sub incidența infinitelor efecte ale urâtului existențial. P.-B. este un Goya feminin al literaturii române, este, altfel zis, în substanța cea mai prețioasă și mai originală a operei sale, dincolo de obiectivitatea ei chirurgicală, o evocatoare plină de amărăciune a precarității și inautenticității ființei umane. Idealismul său etic primordial, contrariat și umilit de experiențele unei biografii de care nu a izbutit să se elibereze decât prin creație, s-a convertit estetic în formula unui realism pe cât de încărcat de o disimulată
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
agresivitate relațională (strigăte, furie). 2. Aceste predispoziții sunt diminuate sau agravate, fiind influențate de mediul de viață cum ar fi modelele parentale, recomandările educative și evenimentele de viață. 3. In sfârșit, și unii factori sociali sunt probabil la originea tulburării. Precaritatea locului de muncă și șomajul, de exemplu, dificultățile întâmpinate pentru găsirea și păstrarea unui loc de muncă înfluențează cu prioritate subiecții vulnerabili din punct de vedere social, printre care se numără și fobicii sociali. Aceste dificultăți îi pot aduce în
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
constant în legătură cu pericolele, să controleze tot ceea ce se întâmplă în jurul său și să-și dezvolte credința că a se îngrijora reprezintă o caracteristică pozitivă a personalității (responsabil, prevăzător); - evenimentele dificile și neprevăzute trăite în adolescență și la începutul vârstei adulte (precaritatea situației familiale, moartea tatălui, accident de mașină, pierderea sarcinii) au reușit să o facă să se teamă de diferite situații, să le considere ca fiind probabile și să încerce să le prevină neliniștindu-se și mai mult; - creșterea responsabilităților (nașterea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Asociația franceză de terapie comportamentală și cognitivă) și ale AFFORTHECC (Asociația francofonă de formare și de cercetare în terapii comportamentale și cognitive). Granier și al., 2003. O ședință ar trebui să dureze, minim, 45 de minute. Uneori excesiv de ridicat față de precaritatea materială a unor pacienți, singuri, fără slujbă sau cu slujbe derizorii datorită tulburărilor lor. Fnap Psy și Unafam. Inserm, 2004. Cinci din șaisprezece în ceea ce privește terapiile de familie și unu din șaisprezece - tulburările de personalitate - în ceea ce privește terapiile de inspirație analitică. Andrș
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și guvernarea locală. Abordând problemele admnistrației locale În comunicarea Adaptation Strategies of Village Administrations: Qualitative Case Studies, Inna Kopoteva, de la Universitatea din Helsinki, remarca absența programelor concrete de dezvoltare locală la nivelul administrațiilor aflate În atenție (În Karelia rusească), precum și precaritatea infrastructurii din rural ca o barieră a comunicării dintre administrațiile locale și centrul de district. Așa cum remarca și David Brown, de la Universitatea Cornell din New York, unul dintre coordonatorii dezbaterilor, problemele din țările foste comuniste sunt comune, diferențe apărând doar la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a unor moduri alternative de prezentare și reprezentare ale sinelui, tot așa cum resursele economice mai bogate oferă șanse și posibilități efective de accesare a noilor oportunități și de procurare/folosire a noilor bunuri și servicii. În alternativa opusă, cea a precarității resurselor, proiectele de viață sunt puternic diminuate sau sunt transferate în „ficțiuni compensatorii” sau în explorarea unor alternative aleatoare cu un grad minim de probabilitate (dacă aș câștiga la loterie, dacă aș câștiga pariuri la TV etc.) sau în identificarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sportivi, mai ales în fotbal, care au șansa să se identifice prin roluri agresive de suporteri ai unei echipe (de exemplu Steaua București) și de admiratori/imitatori ai unui personaj care, prin „becalizare”, induce un stil ce transformă vulgaritatea și precaritatea culturală în asociați legitimi ai bogăției economice. Societatea noastră în tranziție pare să ofere încă o bază de legitimare a unor astfel de asocieri ciudate între bogăția de resurse și sărăcia de reprezentare a sinelui pe scena socială. Odată cu aceasta
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de asemănare, cu mediocritatea conversațiilor sau cu rutinizarea reacțiilor/etalărilor. Simbolurile preluate pentru fixarea identității au un singur fundament - bogăția - și o singură sursă - reveria ostentației. În felul acesta, cei care le adoptă se află într-o stare acută de precaritate identitară: reflecția subiectivă este atât de săracă, încât este proporțională cu ostentația. Altfel spus, cu cât este mai ostentativ expusă, cu atât este mai săracă subiectiv și mai dependentă social de cei care sunt așteptați să o recunoască sau să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Les Éditions d’Organisation, Paris. Mălina Voicu Atitudini proeuropene în sate românești La începutul anilor ’90, România a pornit pe drumul democratizării politice și al liberalizării economice. Românii nu mai voiau comunism, nu mai voiau restricții în viața politică și precaritate economică. Ținta finală nu era însă clară pentru majoritatea populației. Treptat au început să se cristalizeze o serie de obiective clare, care au trecut în prim-planul agendei politice. România voia să intre în cercul select al țărilor membre NATO
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cincinalul”) și spațiu („sistematizarea orașelor”) devine una din bolile cronice pentru dictaturile moderne. Viteza de schimbare a aparențelor vieții sociale întărește încrederea nu atât în creativitatea minții omului liber, cât în puterea mașinilor de a constrânge în condiții de maximă precaritate. Necesitatea prejudecățilortc " Necesitatea prejudecăților" Utopia anulării oricărei ancore a tradiției și revitalizarea kitsch-ului modern s-au coalizat în geneza limbajului neomarxist, „corect din punct de vedere politic”. Ele văd în aderarea la tradiție o periculoasă supunere față de logica „prejudecăților
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
consolidate, acuzându-le pe acestea din urmă de elitism și tactici conspiraționiste de recrutare, consolidare și cenzură. Gâlceava generațiilor, sănătoasă în principiu, capătă astfel o notă suplimentară și otrăvită de resentiment. Amărăciunea unei societăți care nu-și găsește făgașul și precaritatea materială endemică a multor contestatari amplifică radicalismul confruntării și îi determină retorica ad hominem (știm că în România problema nu e să obții un post universitar, ci să găsești mereu resurse suplimentare, probabil și fiindcă grupul de referință pentru măsurarea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]