6,818 matches
-
mai caldă lună a anului este luna . .................. 5 p. 4. Vântul ce suflă și în zona orașului nostru, iarna, spulberând zăpada și este foarte rece se numește ........................ 5 p. III. Studiați tabelul de mai jos ce cuprinde valorile medii de precipitații pentru fiecare lună a anului și răspundeți la cerințele de mai jos. 18 p. Luna I F M A M I I A S O N D Precipitațiile medii lunare(mm) 22,7 21,2 23,8 51,4 67
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
p. III. Studiați tabelul de mai jos ce cuprinde valorile medii de precipitații pentru fiecare lună a anului și răspundeți la cerințele de mai jos. 18 p. Luna I F M A M I I A S O N D Precipitațiile medii lunare(mm) 22,7 21,2 23,8 51,4 67,5 73,4 66,5 61,6 36,3 25,2 27,1 25,6 a. Ce cantitate de precipitații cade într-un an? b. În ce lună
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
M I I A S O N D Precipitațiile medii lunare(mm) 22,7 21,2 23,8 51,4 67,5 73,4 66,5 61,6 36,3 25,2 27,1 25,6 a. Ce cantitate de precipitații cade într-un an? b. În ce lună cad cele mai multe precipitații? c. În ce lună cad cele mai puține precipitații? d. Care este anotimpul cel mai secetos? IV. Caracterizați pădurea de foioase din zona orașului Tg. Frumos precizând: 20 p. a
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
mm) 22,7 21,2 23,8 51,4 67,5 73,4 66,5 61,6 36,3 25,2 27,1 25,6 a. Ce cantitate de precipitații cade într-un an? b. În ce lună cad cele mai multe precipitații? c. În ce lună cad cele mai puține precipitații? d. Care este anotimpul cel mai secetos? IV. Caracterizați pădurea de foioase din zona orașului Tg. Frumos precizând: 20 p. a. o caracteristică a acesteia; b. trei specii de arbori; c. trei
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
67,5 73,4 66,5 61,6 36,3 25,2 27,1 25,6 a. Ce cantitate de precipitații cade într-un an? b. În ce lună cad cele mai multe precipitații? c. În ce lună cad cele mai puține precipitații? d. Care este anotimpul cel mai secetos? IV. Caracterizați pădurea de foioase din zona orașului Tg. Frumos precizând: 20 p. a. o caracteristică a acesteia; b. trei specii de arbori; c. trei specii de animale; d. trei motive pentru care pădurea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
fi justificate alte valori prin studii aprofundate. 2 - Valorile orientative pentru qg(i) pot fi mărite funcție de : - mărimea zonei sau centrului populat, densitatea populației (loc/ha) și tipul de locuințe; - zona geografică precizată prin limite de altitudine, climă, valori ale precipitațiilor anuale; - statutul localității : urban, rural, stațiune balneoclimaterică; - gradul de confort al locuințelor : apartamente în blocuri cu centrală proprie sau asigurarea căldurii și apei calde centralizat, case individuale standard în mediu urban și/sau rural, vile în cartiere rezidențiale; - obiceiurile utilizatorilor
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
întregul bazin de canalizare, cu intensitate constantă pe durata de concentrare superficială și de curgere prin canal. La determinarea debitelor de ape meteorice trebuie să se țină seama de: - clasa de importanță a folosinței pentru care se realizează canalizarea; - regimul precipitațiilor, relieful și condițiile de scurgere, permeabilitatea suprafețelor canalizate; - necesitatea de apărare, în parte sau în totalitate, a zonei canalizate împotriva inundațiilor în cazul unor ploi mai mari decât cea de calcul, pentru care stabilirea soluțiilor se face pe bază de
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
din comună. CLIMA Se încadrează în climatul temperat-continental de nuanță moderată, specifică dealurilor între 200 și 400 m. Temperatura medie anuală este de 8,4 grade C, cu minima în ianuarie și maxima medie în luna iulie + 20,1° C. Precipitațiile atmosferice sunt moderate, cantitatea medie anuală fiind puțin sub 600 cm cubi/an. Pe anotimpuri cantitatea de precipitații se înregistrează astfel: vara 42%, primăvara 26%, toamna 20%, iar iarna 12% din totalul anului. Vânturile suflă dominant dinspre N, NV și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Temperatura medie anuală este de 8,4 grade C, cu minima în ianuarie și maxima medie în luna iulie + 20,1° C. Precipitațiile atmosferice sunt moderate, cantitatea medie anuală fiind puțin sub 600 cm cubi/an. Pe anotimpuri cantitatea de precipitații se înregistrează astfel: vara 42%, primăvara 26%, toamna 20%, iar iarna 12% din totalul anului. Vânturile suflă dominant dinspre N, NV și NE, cu o frecvență de 28,7%, cu o viteză de 3,5 m/s. APELE Râul Siret
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a fost utilizată intens în ameliorarea ovinelor din zona sa de formare. Origine și mod de formare Rasa de ovine Merinos de Palas a fost creată pentru condițiile pedoclimatice specifice stepelor cu climat temperat și cu o medie anuală a precipitațiilor atmosferice situată sub 450 mm. Lucrările inițiale de formare a rasei Merinos de Palas au început în anul 1919 la Oieria Palas, actualmente Institutul de Cercetare și Producție pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas - Constanța. Scopul formării acestei rase, după cum
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
mai masiv, are talia mai mare, precocitatea mai accentuată, iar lâna este mai deasă și în cantitate mai mare. Capacitatea de acomodare superioară a tipului de coline a stat la baza extinderii arealului de creștere și în zone în care precipitațiile medii anuale sunt mai abundente. Aria de creștere Aproape tot efectivul aparținând acestei rase este crescut și exploatat în partea de vest a țării, adică în zona de formare. Însă, datorită faptului că această rasă este una robustă, rustică, rezistentă
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
acțiunii de ,,țigăizare”, aria de creștere s-a mărit considerabil, fiind întâlnită și în alte regiuni ale țării. Din punct de vedere al regimului pluviometric, arealul ocupat în prezent de efectivele aparținând rasei țigaie se extinde până în regiunile în care precipitațiile anuale pot atinge valori maxime de 800 mm. Este răspândită pe tot cuprinsul țării, de la șes la zone înalte, excepție făcând cele submontane și montane unde efectivele crescute sunt mai reduse numeric. Diversitatea zonelor de relief în care este întâlnită
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
obține o producție cuprinsă între 2 - 3,5 kg și 3 - 4,5 kg de la berbeci. Randamentul lânii la spălare este influențat în general de factorii menționați anterior, fiind însă mai mare la oile crescute în zone mai înalte cu precipitații mai mari și mai mic la cele crescute la șes. Producția de lapte. La țigaie, producția de lapte este mai mare comparativ cu cea obținută de la celelalte rase și varietăți crescute în țara noastră, cu excepția Frizei și a Tipului de
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
rezistența organică și adaptabilitatea sunt foarte pronunțate. Nu se adaptează însă la limitarea posibilităților de mișcare, precum și la întreținere în stare de stabulație prelungită. Cerințele față de sistemul de întreținere sunt reduse; poate fi menținută timp îndelungat sub cerul liber atunci când precipitațiile sunt reduse cantitativ iar vântul de intensitate moderată. Producția de lână Oaia țurcană are cojocul de lână alcătuit din șuvițe ascuțite cu aspect exterior de suliță și tirbușon, formate din fibre cu dimensiuni diferite și neomogene. Lâna este rară, iar
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
cm și o finețe variabilă între limitele de 55 și 95 µ. Acestea ajung până la capătul distal al șuvițelor, imprimând astfel acestora o formă conică cu vârful ascuțit. De asemenea, datorită acestei caracteristici se facilitează scurgerea rapidă a apei din precipitații. Fibrele subțiri și scurte au finețea sub 30 µ, lungimea cuprinsă între 5 și 15 cm, se găsesc la baza șuviței și constituie îmbrăcămintea piloasă propriu-zisă. Fibrele intermediare sunt mai reduse numeric și prezintă valori medii între primele două categorii
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
în vederea obținerii pielicelelor. Încrucișarea cu Karakul poate fi practicată până la obținerea generației a treia, în regiunile cu un regim pluviometric mai redus de 450 mm anual, și până la a doua generație, urmată apoi de reproducere în sine, în zonele cu precipitații anuale maxime cuprinse între 550600 mm. În regiunile cu un regim pluviometric mai bogat, metișii obținuți cu Karakul nu rezistă, iar atunci când se obțin trebuie sacrificați pentru pielicele. Simbolul varietății este țN. Varietatea brumărie este exploatată pentru lapte și pielicele
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
atestată. Actualmente această rasă este foarte bine adaptată condițiilor geoclimatice specifice județelor Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și produce peste 80 % din pielicele de clasă superioară. Regiunile prielnice exploatării ovinelor Karakul din țara noastră sunt cele în care volumul maxim al precipitațiilor anuale nu depășește 400 mm, iar media umidității relative se situează sub 70 %. Aceste condiții sunt îndeplinite de zona din centrul și nordestul Moldovei, motiv pentru care peste 90 % din efectivul național de oi exploatat pentru pielicele se găsește în
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
au extins în regiuni cu umiditatea ceva mai mare comparativ cu zona specifică Merinosului. Actualmente, efective mai însemnate de oi Spancă se întâlnesc în partea de sud și de sud-est a țării, în Câmpia de Vest, precum și în regiuni cu precipitații anuale de până la 750 mm. Numeric, efectivele sunt mai reduse în Moldova. Însușiri morfologice Spanca se caracterizează printr-o constituție robustă spre fină și o rezistență organică mai mare ca a Merinosului, însă mai redusă comparativ cu țigaia. De asemenea
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
În literatura de specialitate acest tip de ovine mai este denumit, după zona de formare, și oaia de Bârsa. Însușiri morfologice Oile aparținând acestui tip se caracterizează prin rusticitate și o bună adaptabilitate la condițiile pășunatului alpin din zone cu precipitații atmosferice de peste 700 mm anual. Conformația corporală este caracteristică tipului mezomorf și cu aptitudini mixte. Calitățile specifice și rezistența organică deosebită la zone cu climat mai rece și mai umed recomandă această populație spre a fi implementată și în alte
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
redusă. Clima-Subtipul climatic bănățean se caracterizează prin circulația maselor de aer atlantic și prin invazia maselor de aer mediteranian, ceea ce conferă caracter moderat regimului termic, cu frecvențe perioade de încălzire în timpul iernii, cu primăveri timpurii și cantități medii multianuale de precipitații relativ ridicate. Predominarea în tot cursul anului, a advecției maselor de aer umed din vest și sud vest, precum și activitatea frontală mai intensă-dau principala caracteristică climatică-a-Banatului. Clima în Moldova Nouă este de tip continental moderat cu influențe submediteraneene. Temperatura medie
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
intensă-dau principala caracteristică climatică-a-Banatului. Clima în Moldova Nouă este de tip continental moderat cu influențe submediteraneene. Temperatura medie anuală variază în funcție de altitudine, înregistrându-se astfel 10-11 grade Celsius în zona deluroasă și de câmpie și 4-9 grade Celsius la munte. Precipitațiile cresc de la 700mm/mp în zonele joase la 1400mm/mp în Munții Țarcu și Godeanu. VEGETAȚIA, FLORA ȘI FAUNA Caracteristicile reliefului, dispunerea unităților acestuia în trepte de la vest spre est au influiențat etajarea vegetației. Ionarea pe verticală a vegetației este
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
cel mai mare lac carstic și are o adâncime de-9,3 m, situându-se în peretele stâng al Cheilor Nerei, la gura peșterii de la Lacul Dracului. Este alimentat de Nera prin diferitele fisuri din calcare cât și prin ploi. PRECIPITAȚII ATMOSFERICE ȘI VÎNTURI Precipitațiile atmosferice cad în cantități însemnate în Defileul Dunării, înregistrându-se medii anuale de 600-800mm. Pe baza valorilor înregistrate la Moldova Veche în perioada 1950-1999, cantitățile medii anuale de precipitații căzute însumează 640,5mm[Stanciu, 2005]. În ceea ce privește
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
carstic și are o adâncime de-9,3 m, situându-se în peretele stâng al Cheilor Nerei, la gura peșterii de la Lacul Dracului. Este alimentat de Nera prin diferitele fisuri din calcare cât și prin ploi. PRECIPITAȚII ATMOSFERICE ȘI VÎNTURI Precipitațiile atmosferice cad în cantități însemnate în Defileul Dunării, înregistrându-se medii anuale de 600-800mm. Pe baza valorilor înregistrate la Moldova Veche în perioada 1950-1999, cantitățile medii anuale de precipitații căzute însumează 640,5mm[Stanciu, 2005]. În ceea ce privește circulația atmosferică, ca parte
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
fisuri din calcare cât și prin ploi. PRECIPITAȚII ATMOSFERICE ȘI VÎNTURI Precipitațiile atmosferice cad în cantități însemnate în Defileul Dunării, înregistrându-se medii anuale de 600-800mm. Pe baza valorilor înregistrate la Moldova Veche în perioada 1950-1999, cantitățile medii anuale de precipitații căzute însumează 640,5mm[Stanciu, 2005]. În ceea ce privește circulația atmosferică, ca parte componentă a Defileului Dunării, arealul analizat se găsește în calea maselor de aer cu influiențe submediteraniene ce se deplasează dinspre vest și a celor cu influențe continentale ce vin
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
este condiționată de prezența depozitelor loessoide de pe versantul sudic al Munților Locvei, câmpia piemontană Nera - Socol și terasele Dunării și a nisipurilor loessoide din ostrovul Moldova Veche. Condițiile climatice sunt caracterizate de temperaturi medii anuale ridicate (circa 11 C) și precipitații de 600-700 mm/an. Rendzinele calcarice se formează și se găsesc numai în condiții de relief fragmentat, pe culmi înguste sau ușor rotunjite, cu stânca la zi și pe versanți cu înclinări variate. Au o largă răspândire, fiind întâlnite pe
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]