2,965 matches
-
modelul lui Propp a însemnat triumful structurii asupra tematicii, basmul fiind în opinia lui Propp o "narațiune construită pe o corectă succesiune a funcțiilor", o matrice acțională în care ceea ce contează este stereotipia predicatelor și variabilitatea agenților, executanți ai acestor predicate. Reluînd distincția lui Aristotel din Poetica dintre personaje și acțiuni, Propp inversează relația ierarhică a acestor două instanțe constitutive ale povestirii; dacă în discursul literaturii culte personajele sînt esențiale conform postulatului esențialist-umanist al acestui tip de discurs, la Propp acțiunile
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
se resoarbe într-o structură matricială atemporală" (1960: 29) și A.J. Greimas: "interpretarea paradigmatică și acronică a relațiilor dintre funcții (...) permite sesizarea structurii elementare a semnificației (1966: 204). Examinînd structura elementară a semnificației narative, Greimas consideră ca invarianți actanții, predicatele și circumstanțele. Modelul actanțial oferă o nouă viziune asupra personajului, care departe de a fi asimilat unei ființe psihologice sau metafizice aparține sistemului global al acțiunii prin forma actant (a structurii narative profunde) și actor (a structurii superficiale discursive). Actanții
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
X îl pedepsește pe Y". Semantic, numele propriu desemnează o persoană, de aici decupajul antropocentric operat de povestire (care implică necesarmente interesul uman, acțiuni produse sau suferite de indivizi antropomorfi). Prezentînd agentul ca formă "goală pe care o umplu diferite predicate" (Todorov, 1975: 130), Todorov insistă asupra laturii sale sintactice și nu semantice (cf. Propp, Greimas care vorbesc de erou, "răufăcător" etc.). Dihotomia prezentată de Greimas între actant/actor este pertinent tratată și de Todorov, conștient de faptul că un nume
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
enigmei) + P (rezentarea agentului salvator) + R (emedierea lipsei prejudiciului, handicapului inițial) + C (oncluzia care generalizează rolul benefic al agentului). Premisa și concluzia discursului argumentativ care este discursul publicitar sînt infrastructurate deci de un enunț narativ simplu F (x) în care predicatul este reprezentat de acțiunea de lichidare a lipsei inițiale, iar variabila x de agentul salvator (în exemplele de mai sus instituția bancară investită pe lîngă atributele de eficiență, promptitudine, seriozitate, cu cele de cordialitate, solidaritate etc.). Schema narativă progresivă poate
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a celor două palme către pămînt, configurînd o bară transversală). * Gestul care înlocuiește sfîrșitul enunțului. În succesiunea temă/remă topic/comment care asigură progresia textuală prin continuitate tematică (subiectul uman sau evenimentul despre care se discută) și varietate rematică (diversele predicate atașate aceluiași subiect) gestul are în genere funcția predicativă acțională, în timp ce tema este introdusă verbal (cf. Calbris, D. Porcher 1989: 187-188). O relație sentimentală degradantă, de pildă, va fi figurată prin gestul atingerii gîtului ca imposibilitate de a mai "înghiți
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
comun de cunoștințe, ritualul sociolingvistic al actului de comunicare). Coerența este rezultatul conlucrării a patru tipuri de reguli: i) de repetiție (prin pronominalizări, substituție lexicală); ii) de progresie (aport semantic permanent îmbogățit: continuitatea tematică este echilibrată de progresia rematică a predicatelor, i.e. a evenimentelor); iii) de non contradicție (a reprezentărilor despre lume); iv) de relație (sau de congruență a faptelor reprezentate de lumea textuală). COEZIUNE Unitate sintactico-semantică a textului bazată pe criterii precum izotopia, anafora, continuitatea presupozițională, care promovează o suită
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de comunicare; ceea ce locutorul produce și interlocutorul recepționează nu este o frază, ci "enunțul particular al unei fraze" (O. Ducrot). ENUNȚ NARATIV A.J.Greimas numește enunț narativ simplu reuniunea actantului și a funcției EN = F(A) ca subiect și predicat în formalizarea diegezei. ENUNȚARE Desemnează în opoziție cu enunțul actul producerii discursului și nu rezultatul acestei producții; enunțarea privește actualizarea frazelor într-un context determinat. Într-o primă etapă enunțarea a fost definită ca act individual de vorbire, asumare de către
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
exclama, asemenea latinului: „Nimic din ce e românesc nu-mi e străin!", că din lipsă de senzațional, dezvăluirile WikiLeaks în România au fost asimilate rapid de organismul grav bolnav al vieții noastre publice. I-au preluat tot așa la grămadă, predicatele, unghiurile, abuzurile și stridența. Este normal că temele au fost clasificate, în funcție de interesele emițătorului, prioritățile de publicare au fost făcute după culoarea politică a conținutului. Este clar, că vorbim doar despre documente clasificate „confidențial" și nicidecum despre cele „strict secrete
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și fraze negative; este greu Înțeles, deoarece prezintă dislalie polimorfă, vorbește Încet; când nu poate pronunța un cuvânt, arată obiectul corespunzător; vorbește cu multe regionalisme; se exprimă atât prin cuvinte corecte, cât și deformate; nu face acordul Între subiect și predicat; arată un obiect reprezentat Într-o imagine simplă; recunoaște literele ca simboluri, dar nu le denumește (doar pe A); arată că a Înțeles acțiunea definită printr-o imagine; asociază doar sunetul „a” cu litera corespunzătoare; Își copiază numele; copiază cuvinte
OBSERVAREA SISTEMATICĂ A UNUI COPIL CU CES. - Plan de intervenție personalizat. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina-Elena STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2157]
-
sesizare a intonației corecte/incorecte a unor propoziții interogative sau enunțiative (propriu zise și exclamative); -exerciții de identificare și corectare a unor Îmbinări de cuvinte incorecte În cadrul unui enunț (substantiv și adjectiv, prepoziții și substantiv, prepoziție și pronume, subiect și predicat). I.4. Să sesizeze mijloacele non-verbale (gesturi, mimică) folosite În comunicare. -exerciții de sesizare a unor mijloace nonverbale (gesturi, mimică)prin care se pot comunica diferite stări, atitudini etc.; -exerciții de mimă; -exerciții de sesizare a corespondenței elementelor verbale cu
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
fără folosirea terminologiei științifice); -exerciții de completare a enunțurilor/textelor lacunare pentru marcarea categoriilor de număr și de persoană; -exerciții de acord, de modificare a formei adjectivului, prin schimbarea numărului substantivului pe care Îl determină; exerciții de realizare a acordului predicatului cu subiectul; -exerciții de integrare a achizițiilor lexicale noi În enunțuri proprii; -exerciții de Înlocuire a unor cuvinte cu sinonimele sau antonimele lor. II.7. Să manifeste cooperare În diferite situații de comunicare. -exerciții de dezvoltare a inițiativei comunicative și
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
de citire pe roluri. III.6. Să recunoască În texte diferite elemente de construcție a comunicării studiate. -exerciții de identificare a părților de vorbire Învățate: substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul; -exerciții de identificare a părților principale de propoziție Învățate (subiect, predicat) și a părților secundare de propoziție. III.7. Să manifeste interes pentru lectura unor texte variate (literare sau nonliterare). -exerciții de exprimare a propriilor opinii, gânduri, sentimente În legătură cu faptele și acțiunile personajelor prezentate În texte literare; exerciții de consultare a
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
Probleme de ortografie și de ortoepie: scrierea numeralelor simple. Verbul. Persoana. Numărul. Probleme de ortografie și de ortoepie a verbelor a fi și a lua. Sintaxa Partea de propoziție. Funcția sintactică de subiect. Subiectul exprimat prin substantiv. Funcția sintactică de predicat. Acordul predicatului cu subiectul. Părți principale de propoziție. Părți secundare de propoziție. Propoziția simplă. Propoziția dezvoltată. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ Obiective cadru Standarde I. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral S1. Desprinderea aspectelor principale și de detaliu dintr-un
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
ortografie și de ortoepie: scrierea numeralelor simple. Verbul. Persoana. Numărul. Probleme de ortografie și de ortoepie a verbelor a fi și a lua. Sintaxa Partea de propoziție. Funcția sintactică de subiect. Subiectul exprimat prin substantiv. Funcția sintactică de predicat. Acordul predicatului cu subiectul. Părți principale de propoziție. Părți secundare de propoziție. Propoziția simplă. Propoziția dezvoltată. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ Obiective cadru Standarde I. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral S1. Desprinderea aspectelor principale și de detaliu dintr-un mesaj ascultat
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
completă. Șublerul inocenței îl păstrează pentru dracu mai știe ce, fiindcă deocamdată nu a măsurat nimic, cu el. Poate sunteți curioși să aflați cum de a ajuns doctor. Simplu, a scris o carte întreagă despre punerea virgulei între subiect și predicat, la urma căreia a ajuns la concluzia fermă că nu trebuie de pus virgulă între cele două părți de propoziție. Vă dați seama, că este o problemă capitală pentru trecutul, prezentul și viitorul acestei țări, spinoasa problemă a virgulei dintre
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
căreia a ajuns la concluzia fermă că nu trebuie de pus virgulă între cele două părți de propoziție. Vă dați seama, că este o problemă capitală pentru trecutul, prezentul și viitorul acestei țări, spinoasa problemă a virgulei dintre subiect și predicat. Și el, bravul și genialul nostru concetățean a rezolvat-o magistral, dar ce zic eu, magistral, genial pe de-a dreptul. Cinste lui, cinste lui, cinste geni-a-lu-lui! Priviți vă rog atunci când aveți timp un text de-a domniei sale. Genial
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
sicriul numesc direct spațiul thanatic ori simbolizează (prin sensuri conotative) spațiul închis al odăiicavou, al târgului de provincie sau al universului - vast cavou - ori, poate, propria făptură în care spiritul este captiv. Toate cuvintele versuluiincipit (cu un tipar sintactic clasic: predicat, complement, subiect, atribut) sunt metaforesimbol ale morții, ale căderii în inerția plumbului: Dormeau adânc sicriele de plumb. Determinanții sintactici (complemen tul adânc și atributul de plumb) au valoarea unor superlative stilistice, semnificând prăbușirea în neant ori în materia inertă. „Somnul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
se afirmă sau se neagă despre ele. Aristotel, căruia îi datorăm prima formulare a teoriei, se exprimă în mod cu totul concludent în cartea a noua a Metafizicii scriind că „spune adevărul cel care gândește disociate un subiect și un predicat care sunt disociate în realitate sau cel care le gândește asociate pe cele care sunt asociate“13. Există multe folosiri ale expresiilor adevăr și adevărat ce concordă cu intuiția pe care se sprijină această teorie; dar și multe folosiri care
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
efectuează prin acte de vorbire care alcătuiesc discursul. Unitatea comunicativă de bază este propoziția (sau un echivalent al ei), iar propoziția este o structură sintactică (un enunț) ce conține un nucleu predicativ. De aici, s-a tras deseori concluzia că predicatul este elementul de bază al comunicării, fiindcă el arată că se întîmplă ceva. Dar verbul, devenit predicat cînd este la un mod personal, nu arată că se întîmplă ceva în general, ci că se întîmplă în legătură cu ceva (cu numele), care
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
al ei), iar propoziția este o structură sintactică (un enunț) ce conține un nucleu predicativ. De aici, s-a tras deseori concluzia că predicatul este elementul de bază al comunicării, fiindcă el arată că se întîmplă ceva. Dar verbul, devenit predicat cînd este la un mod personal, nu arată că se întîmplă ceva în general, ci că se întîmplă în legătură cu ceva (cu numele), care stă de fapt la baza comunicării, fiindcă verbul este într-adevăr cel care face posibilă comunicarea, o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care face posibilă comunicarea, o transmitere a cunoașterii sau o cunoaștere în devenire, însă numele (care alcătuiește subiectul) este cunoașterea asumată (prin funcția denominativă), iar cunoașterea este etapa superioară transferului de informație. De aceea, în raportul de inerență subiect predicat, predicatul nu este decît o spunere despre nume, o determinare a lui, iar, prin acordul predicatului cu subiectul, limba transpune formal, în fenomen, ceea ce este esențial: preeminența subiectului în raport cu predicatul. Pe de altă parte, în condițiile comunicării, se decodează în mod
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care alcătuiește subiectul) este cunoașterea asumată (prin funcția denominativă), iar cunoașterea este etapa superioară transferului de informație. De aceea, în raportul de inerență subiect predicat, predicatul nu este decît o spunere despre nume, o determinare a lui, iar, prin acordul predicatului cu subiectul, limba transpune formal, în fenomen, ceea ce este esențial: preeminența subiectului în raport cu predicatul. Pe de altă parte, în condițiile comunicării, se decodează în mod obișnuit mai întîi subiectul și după aceea predicatul, și numai uneori se decodează întîi predicatul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
transferului de informație. De aceea, în raportul de inerență subiect predicat, predicatul nu este decît o spunere despre nume, o determinare a lui, iar, prin acordul predicatului cu subiectul, limba transpune formal, în fenomen, ceea ce este esențial: preeminența subiectului în raport cu predicatul. Pe de altă parte, în condițiile comunicării, se decodează în mod obișnuit mai întîi subiectul și după aceea predicatul, și numai uneori se decodează întîi predicatul, ca în enunțurile care au ca subiect interlocutorul (vizat ca individ sau ca element
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
o determinare a lui, iar, prin acordul predicatului cu subiectul, limba transpune formal, în fenomen, ceea ce este esențial: preeminența subiectului în raport cu predicatul. Pe de altă parte, în condițiile comunicării, se decodează în mod obișnuit mai întîi subiectul și după aceea predicatul, și numai uneori se decodează întîi predicatul, ca în enunțurile care au ca subiect interlocutorul (vizat ca individ sau ca element al unui grup): Înțelegeți ? Ca atare, comunicarea realizează unirea dintre două cunoașteri, una antecomunicațională și una postcomunicați-onală, aceasta din
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
predicatului cu subiectul, limba transpune formal, în fenomen, ceea ce este esențial: preeminența subiectului în raport cu predicatul. Pe de altă parte, în condițiile comunicării, se decodează în mod obișnuit mai întîi subiectul și după aceea predicatul, și numai uneori se decodează întîi predicatul, ca în enunțurile care au ca subiect interlocutorul (vizat ca individ sau ca element al unui grup): Înțelegeți ? Ca atare, comunicarea realizează unirea dintre două cunoașteri, una antecomunicațională și una postcomunicați-onală, aceasta din urmă fiind, în parte, și rezultatul comunicării
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]