2,149 matches
-
trecut strada, Radu G. Țeposu vedea Orașul „fără solemnitatea prozaică din poemele lui Carl Sandburg”, ca un „hibrid cu îndoită înfățișare, de ființă tentaculară și de monstru încremenit”, iar în La cea mai înaltă ficțiune (1984) sublinia felul în care „predispoziția pentru stilul colocvial, grav și jovial, malițios și bonom se păstrează intactă”, dublată însă de „radiografierea parodică a existenței”, în cartea apărută în 1990, Înnebunesc și-mi pare rău, Nicolae Manolescu descoperea „reversul întunecat și coșmaresc” al acestei poezii. Observația
IARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287489_a_288818]
-
care debutează în 1962, lasă să se întrevadă doar câteva dintre virtualitățile relevate în cărțile ulterioare. Preocupat de viața tinerilor în mijlocul cărora trăiește, autorul încearcă să dea la iveală resorturile ce le generează comportamentul și să pătrundă dincolo de aparența întâmplărilor. Predispoziția pentru tonul anecdotic, jovialitatea și verbozitatea se manifestă însă chiar și acolo unde subiectul abordat ar fi cerut un ton grav. Nedumerit în Atlantida (1968) este o culegere de nuvele foarte deosebite ca scriitură de povestirile din cartea anterioară. Stilul
IACOBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287476_a_288805]
-
totul la rolul ambianței sociale: „Raportul dintre operă și mediu Gherea l-a conceput prea mult ca un raport de cauzalitate - conținutul operei ca un efect al mediului.” Ține să introducă un corectiv, și acesta e factorul individual, temperamentul, cu „predispozițiile înnăscute, predispozițiile la pesimism sau optimism, la reacționarism sau revoluționarism, la egoism sau la altruism generos” (Note și impresii, 1920). Condiția estetică a artei i se pare de la sine înțeleasă, lucru omis, nu o dată, de adversarii lui atunci când îl contestă
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
rolul ambianței sociale: „Raportul dintre operă și mediu Gherea l-a conceput prea mult ca un raport de cauzalitate - conținutul operei ca un efect al mediului.” Ține să introducă un corectiv, și acesta e factorul individual, temperamentul, cu „predispozițiile înnăscute, predispozițiile la pesimism sau optimism, la reacționarism sau revoluționarism, la egoism sau la altruism generos” (Note și impresii, 1920). Condiția estetică a artei i se pare de la sine înțeleasă, lucru omis, nu o dată, de adversarii lui atunci când îl contestă: „Când studiezi
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
lui Kaplan asupra acestui important punct a contribuit, f)r) îndoial), la perpetuarea obiceiului predominant, de a include configurațiile de alianț) în structura sistemelor internaționale. Cu o frecvent) sup)r)toare, lucrurile pe care dorim s) le explic)m - forță predispozițiilor c)tre formarea de alianțe, ușurință cu care sunt ele menținute sau modificate - se amestec) de-a valma cu ceea ce ar putea ajuta la explicarea lor. Putem b)nui c) lucrarea lui Kaplan, fiind printre primele scrieri sistemice despre politica
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
concretizată în numeroase reflecții, comentarii și glose, e ținută în echilibru de un lirism abundent, câteodată excesiv. Scriitorul are știința arhitecturilor ingenioase și se lasă cu plăcere ghidat de modernitate. Versurile adunate în volumul Tânguirea iconarilor (1995) îi valorifică adecvat predispozițiile lirice. SCRIERI: Fericiți când renaștem, Timișoara, 1976; Noua promisiune, Timișoara, 1980; Scoica de aur, Timișoara, 1984; ed. (Cine rămâne treaz), Timișoara, 1994; Călătorie spre dragoste, Timișoara, 1988; Purgatoriu, Timișoara, 1995; Tânguirea iconarilor, Timișoara, 1995; Ospățul solemn, Timișoara, 1998; Piscina, Timișoara
JURCA ROVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287688_a_289017]
-
în speță 6, este de reținut faptul că același conflict crimeean a ocazionat, între altele, câteva notabile prezențe străine în spațiul românesc, dintre care două fac obiectul comentariului de față: una reprezentând - strălucit, am spune - noua specializare gazetărească, cu vădite predispoziții pentru aprofundarea anchetelor zonale destinate publicului cititor, cealaltă, ilustrând pragmatismul militarului aflat în misiune, atent la chestiunile derivate din aceasta și, poate, mai puțin la elementele de cadru. Cea dintâi l-a avut ca protagonist pe tânărul medic american James
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
între generali romani și conducători locali, acordarea cetățeniei, înrolări etc.) facilitând penetrația - uneori profundă, alteori superficială - influențelor romane în unul sau altul dintre compartimentele vieții materiale și spirituale a neamurilor respective, creând, cel puțin pentru unele dintre ele, o adevărată „predispoziție psihologică“ la integrarea în romanitate; este ceea ce unii învățați au definit drept „romanizare preromană“ sau „preromanizare“ ca fenomen pregătitor al transferului efectiv de autoritate, populație și civilizație 15. • Modes de contacts et processus de transformation dans les sociétés anciens. Actes
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
drept imoral pentru că rămânea un marginal. Deci, nimic de făcut. Cuvântul „evreu“ nu indica neapărat o particularitate rasială sau religioasă ci, mai mult, un fel de a fi special, abscons, de spus în șoaptă. Cândva i se imputa diferența, acum predispoziția la asimilare. I se reproșa evreului că, deși străin de cetate, e cel dintâi profitor de pe urma ei. Ubicuitatea lui îl desemna ca principiu dominator și negativ al Pământului. În burghez se ura individualismul, în evreu universalismul. Oricât de mult te
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mai ales atunci cînd este activată reacția de luptă sau fugă și apoi este inhibată. În afară de daunele imediate, dacă reacția la stres este permanent activată, consecințele psihice pot conduce la dereglări ale sistemului imunitar și cel nervos. Acest lucru include predispoziția la infecții, bolile autoimune, anxietatea cronică, oboseala cronică și depresia. Capacitatea organismului de a produce adrenalină și cortizon, doi dintre hormonii esențiali, se diminuează considerabil. Adaptarea Meridianului Triplu Cald. Pe scurt, fiecare dintre noi a aterizat pe un teren care
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
genetic -, corpul tău va plăti un preț . Mai exact, energiile tale intră În conflict una cu alta și atunci sănătatea, fericirea și sexualitatea ta pot fi compromise. Atunci cînd clienții se Întind pe canapeaua mea energiile lor nu reflectă doar predispozițiile genetice și Împrejurările fizice, ci și alegerile făcute În viață. Acest lucru este adevărat atît pentru bărbați, cît și pentru femei, iar trucul naturii cînd ne-a furnizat strategii bazate pe hormoni diferite pentru crearea de legături, rezolvarea problemelor și
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
bolnăvicioasă” potrivit unei autocaracterizări, atras în copilărie, „ca fetele”, de „culori și lucruri gingașe”, „rătăcit în visuri, în poezia câmpiei și a codrului și în labirintul cărților”, G. a găsit în adolescență cel mai propice climat pentru valorificarea artistică a predispozițiilor sale în cenaclul macedonskian de la „Literatorul”. Aici promovarea spiritului novator, a unor valori literare încă neomologate la noi, superficial cunoscute, respinse, cultivarea insolitului, a tot ce contraria simțul comun, a bizarului și fantasticului nu puteau decât să-i stimuleze înclinația
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
doctrina, aceasta este filosofia asupra lumii. Scoși din sistemul lor, neavând alte modele la dispoziție, oamenii adoptau singurul model disponibil. Prin urmare, dacă vorbim de grade diferite de reușită a reeducării la nivelul categoriilor sociale, ele nu se datorează unor predispoziții genetice, ci faptului că o preocupare de tip intelectual Îți asigură o mai mare libertate de opțiune. Cu cât ai mai multe opinii, mai multe căi la dispoziție, cu atât ești mai greu de manipulat, fiindcă ai repere contradictorii, care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pondere deosebită având-o evocarea caldă a personalităților trecutului, dar și ale momentului. Procedeul va fi utilizat și mai târziu în activitatea didactică, un exemplu elocvent fiind volumașul Portrete pedagogice. Adaptată nivelului celor cărora le este destinat, rememorarea corespundea și predispozițiilor lui G., care, mult înainte de a fi ajuns la vârsta retrospecțiilor, începe să evoce personalitățile cunoscute direct, trecute în lumea umbrelor, precum G. Coșbuc, I. L. Caragiale, St. O. Iosif, Vasile Stroescu. În timp, acestora li se adaugă cei în viață
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
, Eugen (11.XII.1888, Rășinari, j. Sibiu - 4.VI.1935, București), prozator și gazetar. Născut în familia preotului Iosif Goga, ai cărei membri aveau predispoziții poetice sau chiar erau poeți, Eugen pare să se fi supus și el unei predestinări. Este fratele mai mic al lui Octavian Goga. Și-a făcut studiile la câteva licee (Sibiu, Blaj, Brașov) și universități (Budapesta, București, Zürich, Paris), între
GOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287306_a_288635]
-
unei singure formule epice, asimilând, cu o complicitate matură, atât experiența intertextualității, cât și stilul perifrastic faulknerian ori minuția cehoviană în descrierea platitudinii existențiale. Convergența aceasta nu e câtuși de puțin stridentă, fiindcă nu eclectismul definește prozele acestui autor, ci predispoziția, savant întreținută, de a amesteca în pasta perfidă a ironiei cele mai diverse maniere. RADU G. ȚEPOSU SCRIERI: Caravana cinematografică, București, 1985; Trenul de noapte, București, 1989; Școala ludică, București, 1990; Planeta mediocrilor, București, 1991; ed. (Planeta mediocrilor precedată de
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
de strategie. Cu prilejul Întâlnirilor sale cu foști tovarăși de școală la Viena și-a dat seama cât a fost de marcată de marxism-leninism și că studiile i-au accentuat o anumita trăsătură a caracterului. La această s-au adăugat predispozițiile familiale, faptul de a proveni dintr-o familie comunistă. Erich Hahn s-a născut În 1931 la Kiel, Într-o familie de intelectuali din Vest (mama sa a continuat să locuiască În Berlinul de Vest până la sfârșitul vieții). A făcut
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
prea accentuată, „neseriozitatea” și, mai grav, tendințele psihopatice). În sociobiologia vulgară se vorbește chiar despre o genă a divorțului, ceea ce este neîndoielnic exagerat, dar anumite resorturi biopsihologice pot să contribuie, direct sau indirect, prin atitudini și comportamente specifice la o predispoziție mai mare a unora înspre despărțirea de un partener și căutarea altuia. Din complexul factorial ce conduce la o mai mare probabilitate de divorț la familiile reconstituite, mai face parte și faptul că acestea sunt o instituție incomplet definită și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
raportează zilnic despre un om cuprins de patima acțiunii, căutând relații, filosofând, avid de plăcere, inhibat de nerealizare, orgolios și smerit, demn și bun, făcându-și visuri să fie util țării [...], cu o percepție acută a realului, dar și cu predispoziție romantică spre reverie. MARIN BUCUR SCRIERI: Ceasurile de mulțumire ale lui..., București, 1843; Apel la toate partidele urmat de Încrederea-n sine, Paris, 1850; Scrieri din junețe și esiliu, I-II, îngr. Vintilă C.A. Rosetti, București, 1885; Scrierile lui
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
empatia? „Purtându-ne cu alții așa cum vrem ca ei să se poarte cu noi” sau, la fel de important, „nefăcând altora ceea ce nu am vrea ca alții să ne facă nouă”. Politica empatiei Așa cum am menționat deja, empatia nu este numai o predispoziție Înnăscută, ea poate fi Învățată. Necesită un angajament constant și continuu cu ceilalți. Empatia unei persoane se maturizează și se adâncește proporțional cu gradul de implicare activă față de ceilalți. În acest punct, noul model de guvernare pe multiple niveluri joacă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sentimentul american În ceea ce privește crima este mult mai răzbunător. Sondajele de opinie arată că mulți americani cred că cei condamnați la moarte Își merită pedeapsa. Unii observatori ai psihicului american, printre care și psihologul Dov Cohen de la universitatea Illinois, cred că predispoziția americană pentru pedeapsă Își are originea, cel puțin În parte, din nevoia de a proteja posesiunile de pe frontieră, când dreptul de proprietate nu era atât de sigur 12. Fiecare tânăr american crește văzând westernuri hollywoodiene, În care hoții de vite
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
acest mod de a gândi este probabil că va folosi societăților asiatice În Încercarea lor de a crea un spațiu politic transnațional Într-o lume din ce În ce mai interconectată și interdependentă. Pe de altă parte și s-ar putea să fie numai predispoziția mea occidentală, ceea ce lipsește din modul de gândire asiatic este suficientă diferențiere individuală, pentru a face ca fiecare persoană să simtă un sens al responsabilității personale profunde de a-și croi drumul propriu În noua lume. Calea asiatică nu permite
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
condiționările ca fiind responsabile pentru un comportament deficitar ori pentru trăirile (sentimentele) care spunem că explică respectivul comportament, atunci aceste condiționări trebuie schimbate” (ibidem). În ciuda amplificării argumentării prin introducerea și a altor câteva concepte-cheie, cum ar fi natura umană (cu predispoziții înnăscute), evoluția și selecția culturală, medierea prin consecințele îndepărtate, subzistă câteva impasuri teoretice în încercarea skinneriană, unele deductibile chiar din sumara prezentare de față. Dintre acestea, cel mai pronunțat mi se pare a fi implicat în răspunsul cerut de întrebarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în relație” (Allport, 1971, p. 19). Pentru J. Stoetzel (1963), „atitudinea desemnează, în psihologia socială, maniera în care o persoană se situează în raport cu obiectele de valoare” (p. 167). În Motivele acțiunilor umane (1943), Al. Roșca definește atitudinea ca fiind „o predispoziție mintală dobândită, mai mult sau mai puțin durabilă, de a reacționa într-un mod caracteristic (obișnuit favorabil sau nefavorabil) față de persoane, obiecte, situații, idei sau idealuri cu care individul vine în contact” (p. 12). În a sa monografie asupra atitudinilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cognitive, afective și conative: evaluarea, aprobarea sau dezaprobarea obiectului atitudinii noastre (componenta afectivă) se bazează întotdeauna pe informații despre acel obiect; informații ce pot fi, bineînțeles, mai mult sau mai puțin ample și corecte (componenta cognitivă). Atitudinea este totodată o predispoziție de a acționa, un impuls motivațional (componenta conativă). Atitudinea are un caracter relativ stabil în timp. În multe definiții, atitudinile sunt caracterizate drept „sisteme durabile de evaluări”. Atitudinile sunt mult mai rezistente la schimbări decât cunoștințele pure, tocmai pentru că în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]