551 matches
-
Factori de risc exogeni în bolile renale sunt: a. Alimentația bogată în proteine de natură animală (carne) b. Modificarea debitului sanguin renal c. Consumul de medicamente în cantitate mare de analgezice și antiiflamaoare d. Intoxicația cu metale grele. 7. Pacienți predispuși la boala renala cronică: a. Psihici b. Diabetici c. Hipertensivi d. Cu boli de sistem. 8. Identificați semnele si simptomele din IRA: a. Oligurie /anurie b. Azotemie c. Halucinații/confabulații d. Edeme palpebrale și la membrele inferioare. 9. Proteinuria și
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
Unii au Înțelepciunea de a trăi starea de fericire doar sub forma mulțumirii de a fi putut să-și respecte cât mai bine standardele de viață pe care și le-au fixat la un moment dat. Μ Nu e nimeni predispus la a obține fericirea, dar poți avea facultatea de a trece peste nereușitele de moment și de a lua totul de la capăt. Μ Fericirea, dacă ai avut norocul s-o trăiești la un moment dat, nu trebuie s-o trâmbițezi
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
psihologic care-i face, de exemplu, pe anumiți canceroși să supraviețuiască sau chiar să se Însănătoșească. Μ Cu cât un părinte Își intră mai mult În rolul de părinte, cu atât comportamentul său devine mai puțin concesiv și, implicit, mai predispus la a produce suferințe: căci fiecare succes al autorității de părinte se face pe seama unei noi suferințe a copilului. Μ Când cineva și-a făurit un eu moral exigent, căruia Îi acordă dreptul de a-i aprecia și sancționa faptele
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
într-unul care, deși nu neagă impresia de picturalitate a poeziei, amintește, pe undeva, demersul alchimic. Toate personajele ce populează spațiul amintirii, toate obiectele sau spațiile circumscrise acestei viziuni sunt unite printr-o rețea nevăzută, ascunsă, accesibilă doar acelui cititor-martor, predispus călătoriei inițiatice. Și, firește, poetei înseși, cea aleasă pentru a oficia ritualul iluminării: "Mă vor recunoaște// Mă vor alege/ să intru în sistemul de vase comunicante,// atunci vadurile îmi vor fi pline", mărturisește ea fără echivoc. La fel ca în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
simțită izolarea cauzei personale de cauza generală care, cu siguranță, pe zi ce trece, este tot mai puțin înțeleasă. De aici și necesitatea unei acțiuni susținute, morală și fizică, al cărei scop deosebit este de a asocia mentalității comune spiritele predispuse, prin ceea ce sînt ele, numai la divergență, de a le face să se alinieze la interesul general al tuturor activităților de care vor mereu să se desprindă 82... Astfel, tema Unității este dezvoltată de cei mai împătimiți interpreți, cu atft
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
biroului: [...] Prin agentul «Remus Lazăr» care are posibilități de pătrundere în rândul lor, se vor lua măsuri de a stabili activitatea și comportarea lor prezentă și, în funcție de aceasta, vom lua măsurile necesare. Agentul a fost instruit să discute cu credincioșii predispuși să-i îndemne să vină la adunările legale, să stabilească cum sunt acei credincioși care s-ar fi încadrat în gruparea condusă de P.G. și altele.” Referat Obiect: propuneri de arestare a numitului P.G., conducătorul unei grupări religioase clandestine din
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
anumită autoritate în comunitate, în funcție de charisma de care dau dovadă. Marcel Mauss, în Teoria generală a magiei 202, arată că magicianul, de exemplu, trebuie să posede o serie de calități fizice, profesionale. Cercetările etnologice și antropologice atestă că cei mai predispuși spre actul magic, divinatoriu sunt: păstorul, fierarul, croitorul, frânghierul, preotul, cei care poartă stigmatul marginalizării (hoinarii, cerșetorii, negustorii ambulanți, căruțașii, vagabonzii); țiganii, persoanele însemnate (cele care posedă semne din naștere sau care au un handicap fizic sau psihic), femeia și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de pildă, se poate îngrășa sau dimpotrivă, un individ gras poate slăbi. Niciodată însă un anumit tip constituțional fundamental nu se va putea transforma în alt tip constituțional fundamental: un individ longilin, bunăoară, înalt, zvelt, cu oase lungi, astenic și predispus la tuberculoză, nu se poate niciodată preschimba într-un tip brevigilin, îndesat, scund, cu oase scurte, pletoric, predispus la apoplexie. Este drept însă, că o oarecare labilitate a tipurilor constituționale poate fi constatată de-a lungul evoluției unui individ în
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
fiind, de a evolua într-un anumit sens. Predispozițiile morbide, ca și predispozițiile fiziologice, sunt deci predeterminate pentru fiecare individ, într-o anumită direcție și potrivit unui anumit plan de posibilități. „Nu oricine poate face o maladie, ci numai cel predispus. Reacțiile morbide ale unui bolnav nu sunt decât exagerarea reacțiilor sale normale, obișnuite” (Vannier). Într-adevăr între modalitatea reacțională normală și cea morbidă a unui individ, nu există deosebiri calitative și nici limite precise, precum nu există nici între starea
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
în tiparele romantice, piesa are în centru înfruntarea dintre Stan Plăieșul, considerat reprezentant al bunului simț popular, și Despot Vodă. Anticipând cu aproape patru decenii personajul omonim al lui V. Alecsandri, acesta e un amestec straniu de despotism și toleranță, predispus mai curând să filosofeze asupra vieții decât să conducă țara. Iubire, crimă, complot, adulter alcătuiesc schema piesei lui, ilustrativă totuși pentru anul în care a fost scrisă. SCRIERI: O călătorie la Constantinopoli, Iași, 1844; Soldatul prujitor, Iași, 1846; Plăieșul logofăt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
Paris. Parisul este spațiul care definește Pariziana și o pune în valoare. Parisul are funcția de șarniera a dispozitivului, el înfăptuiește legătură și joncțiunea între celelalte două elemente ale structurii. Într-un oraș care atrage și provoacă 65, femeia este predispusa să seducă și incite. 2. Grupul masculin: o serie n de seducători sau de victime, de personaje având scopul de a demonstra particularitățile Parizienei. Acest grup se reduce, în cazul Parizienei, la admiratorii săi, autohtoni, dar și străini, care o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
devine spectacol. Titlurile celebre Divină Comedie și La Comédie humaine ne reamintesc despre faptul că, în universul social, fiecare individ este în reprezentare 154. Principiile estetice ale culturii ludice au fost dezvoltate cu predilecție în timpurile moderne în tradiția germană, predispusa la visare, abstractizare, romantism, mai ales la Schiller, Wagner, Nietzsche, Hesse. Secolul XX face din ludic un principiu general al culturii. Pe la sfârșitul anilor '30 apar lucrări fundamentale în domeniu: cea a lui J.Huizinga, pentru care orice cultură are
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
gândul la capăt: „Poate că acei savanți vor avea dreptate. Totuși, noi, dezbrăcându ne un moment de acele idei materialiste, ne vom aduce aminte de cuvântul lui Hristos: „Să judecăm arborele după fructele sale”. Ori că ar fi fost Eminescu predispus sau nu prin nașterea sa la alienațiune mintală, degenerat sau nu, el a fost un geniu pe care toți îl admirăm și înaintea memoriei căruia toți ne închinăm.” Iarăși: este vorba de „acei savanți” și de „noi”, o punere față
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
gândul la capăt: „Poate că acei savanți vor avea dreptate. Totuși, noi, dezbrăcându ne un moment de acele idei materialiste, ne vom aduce aminte de cuvântul lui Hristos: „Să judecăm arborele după fructele sale”. Ori că ar fi fost Eminescu predispus sau nu prin nașterea sa la alienațiune mintală, degenerat sau nu, el a fost un geniu pe care toți îl admirăm și înaintea memoriei căruia toți ne închinăm.” Bine ar fi să putem vedea în Al. Șuțu un creștin fercvent
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
care sînt exclusiviste: totul sau nimic!... * „Cu cîte iluzii trebuie să mă fi născut ca să pot pierde cîte una În fiecare zi.” (Emil Cioran) Însă ca să pierzi cîte o iluzie În fiecare zi, trebuie nu numai să ai un suflet predispus la a realiza o efervescență a „pasiunii”, ci să ai și talentul de a te deziluziona ușor, de a transforma iluziile În deziluzii! „Munca este exteriorizarea iubirii.” (Kahlil Gibran) Acest lucru se Întîmplă, desigur, atunci cînd cineva „și-a găsit
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
între parteneri, fiecare fiind interesat să transmită informațiile semnificative. Relațiile de cooperare dezvoltă la elevi sentimente reciproce de simpatie și de prietenie, de încredere, de disponibilitate la solicitările celuilalt. Mediul constant cooperant duce la un climat mai destins, mai puțin predispus tensiunilor, în care fiecare poate lucra potrivit propriilor capacități. Cooperarea între colegi stimulează creșterea stimei de sine, a încrederii în forțele proprii, dar și a valorizării competențelor tuturor participanților. Apartenența la grupurile întemeiate pe relații de cooperare oferă elevilor multă
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Oamenii care au deprins acest tipar sunt în permanență vigilenți în relațiile lor, temându-se că ceilalți oameni vor profita într-un fel sau altul de ei sau că îi vor trăda. Pentru că sunt atât de precauți și atât de predispuși să se aștepte la tot ce este mai rău, le este greu să se apropie de ceilalți și să fie deschiși" (2002, p. 111). Între schemele de inadaptare, mai pot fi reținute: a. teama de abandon: este teama că oamenii
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de o perioadă extrem de favorabilă pentru orice formă de meditație, propice muncii intelectuale de cursă lungă, dar mai puțin potrivită pentru jocuri și distracții. Capcană: A priori, nu există. Doar În cazul conjuncției, și al anumitor persoane care sunt deja predispuse, există riscul de rigiditate intelectuală, de dogmatism și intransigență. Opoziție sau careu Dispoziție: Avem de-a face prin excelență cu „gândurile negre”. Cuprins de Îndoială și pesimism, individul are tendința să dea Întâietate gândurilor negative, să le ia În derâdere
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
și fac lucruri care-i ajută pe ceilalți, aceasta fiind o sursă de bucurie (Argyle, 1992). În 1987, McClelland afirma că există date conform cărora sistemul imunitar este mai puternic la oamenii cu nevoi de afiliere puternice, care sunt mai predispuși să se îndrăgostească sau să formeze relații apropiate. Pare că există avantaje biologice directe provenite din relațiile apropiate (Argyle, 1992). Tabelul 2. Statusul marital și mortalitatea în rândul bărbaților Cauza de deces RATA MORTALITĂȚII Căsătoriți Singuri Văduvi Divorțați 1. Boli
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
un atac cardiac aveau un risc crescut de a se confrunta cu reapariția unor evenimente coronariene fatale sau nu (Case et al. 1992). În mod similar, indivizii necăsătoriți și care nu aveau un confident s-a constatat că sunt mai predispuși să moară în următorii cinci ani de la apariția unui infarct miocardic acut (Williams et al. 1992). Berkman și colegii săi (1992) sugerează că suportul emoțional scăzut poate fi motivul pentru care izolarea socială determină deseori o mortalitate mai ridicată după
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
dintre bărbații de peste 50 de ani, dintre cei cu cele mai slabe rețele sociale, 30,8% au murit, comparativ cu 9,6% dintre cei cu rețele puternice. Astfel, bărbații cu un suport social scăzut erau de 2,3 ori mai predispuși să moară, iar femeile cu suport social redus de 2,8 ori mai predispuse comparativ cu cele care aveau un suport social ridicat (Cohen, Sheldon, 2001). Schwarzer și Leppin (1989) afirmau că există alte numeroase studii ale acestui efect, realizându
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
următoarele: copiii care privesc prea mult la televizor (peste 4 ore zilnic) tind să-și rezolve conflictele mai agresiv decât ceilalți; mai mult, cu cât copiii încep să privească la televizor de la o vârstă mai fragedă, cu atât sunt mai predispuși să comită acte de violență mai târziu. Reglementări privind violența televizată În Europa, sectorul audiovizual se confruntă cu un conflict de interese în ceea ce privește violența: pe de o parte, dreptul la libertatea de exprimare și de creație, esențial pentru o societate
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
să o compare, simbolic, cu „o orchestră fără dirijor”. În ceea ce privește manifestările psihopatologice, specifice grupului psihozelor schizofrenice, A. Porot distinge următoarele aspecte, care sunt considerate ca „forme clinice” în acest cadru nosologic: a) Schizoidia reprezintă tipul de constituție mintală realizând terenul predispus, însă neobligatoriu, pentru dezvoltarea clinică a schizofreniei. b) Schizomania este forma minoră de schizofrenie, cu o evoluție clinică în bufee episodice și care se prezintă sub forma unor reacții de inadaptare la o situație dată de viață (H. Claude). c
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
același individ, exprimă o anumită „predispoziție” pentru acest tip de afecțiuni; antecedentele patologice familiale pun în evidență o anumită predispoziție pentru tulburările psihosomatice transmise ereditar; existența unei manifestări cu caracter periodic, ciclic, a tulburărilor psihosomatice ale unei categorii de indivizi predispuși. J.L. Halliday denumește tulburările care corespund acestor criterii afecțiuni psihosomatice, iar J. Groen le numește psihosomatoze. Despre relația dintre afecțiunile somatice și psihice am vorbit deja anterior, când ne-am referit la relația dintre „schizofrenie și TBC”. Tulburările psihosomatice nu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cuvinte care cuprinde pe margherita "margaretă", "perlă", "mărgea de sticlă" și pe margheritina "bănuți", "mărgea de sticlă" și, eventual, din perspectiva sufixului din compunere. Se înțelege astfel de ce limbajul poetic pune în valoare de obicei cuvintele vechi și locuțiunile, mai predispuse interpretărilor prin intuiția poetică, adică elementele "transparente" ale limbii, cum le-a numit Hans-Martin G a u g e r105. În această perspectivă, limbajul poetic nu ar mai putea fi considerat o simplă deviere față de limba obișnuită, ci ar fi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]