7,320 matches
-
documentare la biografia lui Eminescu, București, 1969; Pe urmele lui Mihai Eminescu..., București, 1978; Pe urmele Veronicăi Micle..., București, 1981; Întregiri documentare la biografia lui Eminescu, București, 1983; Veronica Micle, Poezii, cu prefața editorului, București, 1969; Corespondența Eminescu-Veronica Micle, cu prefața editorului, Cluj-Napoca, 1979, cărți, pe care mi le-a oferit cu autograf, imediat după ieșirea lor de sub tipar, adică „calde”. Este primul biograf care caută să prezinte realitatea și imaginea Veronicăi Micle, combătând romanțările unor autori ca N.V. Baboeanu și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
din 1964, pe care autorul lui a apucat să-l vadă, cu cerneala abia uscată, pe patul de moarte. De ce așa, într-o regie ŕ la Macedonski, parcă, s-ar putea să n-aibă rost să ne-ntrebăm. Totuși, în prefața ediției pe care o am în față, Editura pentru literatură, 1967, închizînd, în ilustrațiile elegante, din curbe subțiri, ale lui Mihai Sânzianu, ceva final, Matei Călinescu se întreabă. Să fie la dolce vita, între dame cu stil și boemă cu
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
Moartea în sine, comentează mai departe Călinescu pesimismul eminescian, nu-i o noțiune antisocialistă, dacă nu se penalizează prin ea voința de luptă și muncă a celor rămași". Cu toată originea lui boierească, Bălcescu ar fi un "proletar intelectual". O prefață la Ion Creangă, din 1953, îl transformă pe humuleștean în scriitor realist, precursor chiar al realismului socialist. Oportunismul nu e străin nici de Cronicile optimistului. Este justificată colectivizarea și omagiat un congres al P.M.R. Călinescu denunță "tapajul dubios" din jurul piesei
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
blagiană din Faust și își amplifică atitudinea răuvoitoare în articolul Editori și tălmăciri, publicat în Veac nou, nr. 35/2 iulie 1954, atacînd și traducerea lui Tudor Vianu a piesei lui Shakespeare, Antoniu și Cleopatra, a aceluiași Vianu care făcuse prefața la traducerea lui Blaga: "Cum s-a putut admite de către o editură asortată cu un mare contingent de specialiști, un text atît de scăzut în nivel (e vorba de Faust, în versiunea lui Blaga - n.n.), ca să-și justifice marile năzuințe
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
nivel (e vorba de Faust, în versiunea lui Blaga - n.n.), ca să-și justifice marile năzuințe? Traducerea e pur și simplu, și mă simt mîhnit, execrabilă". (în acea ocazie, Blaga mi s-a plîns că cenzura a "radiat" paragraful final al prefeței lui Vianu, care conținea elogii la adresa calității tălmăcirii sale: " Se vede că oficialii nu vor cu nici un chip să fiu lăudat!".) într-o epistolă consolatoare trimisă poetului la Cluj, Vianu îl taxează pe Arghezi nu altminteri decît "un vechi profesionist
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
A STRIGAT . l-a tămîiat Armindeni cu dichis, caneaua brăileanului s-a-nchis... 1. Marian Barbu, critic literar prin excelență, atât prin independența interioară cât și prin imparțialitatea exterioară a aserțiunilor estetice, constată la 65 de ani - cum scrie în prefață Autoportret cu irizări târzii a cărții de poeme, Provizii de soare (Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2004) - că a „abandonat inexplicabil drumul spre poezie. El începuse - zice - din timpul facultății bucureștene (1959-1964), dar a fost repede dislocat, ba de ziarist, ba
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
intelectual al emoției”). Totuși, Marian Barbu nu se decide să iasă în „arena”. Poate și presiunea ideologică, devenită sufocanta poeziei până în ’89, si derapajul epidermic, generalizat de dupa, l-au determinat să-și țină „linia poeziei (...) mereu ascunsă”, cum zice în prefață amintită, încât „arhiva lirica” să-i sporească la noua volume. Abia la 65 de ani se hotărește să extragă un eșantion din aceste volume, publicându-l sub titlul explicit, ca o propoziție analitic-adevărată, Provizii de soare (Ed. Scrisul Românesc, Craiova
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
al fiecăruia) în colecția sa de istorie literară "Restituiri", de la Editura Dacia: Jurnal, ediție îngrijită și prefață de Maria Protase, 1972; Poezii, ediție îngrijită și prefață de Nicolae Albu, 1976; Discursuri, ediție îngrijită de Ștefan Manciulea și Ion Buzași, cu prefața acestuia din urmă, 1984. O antologie reprezentativă realizează Ion Buzași în 1999 în volumul Pagini literare, apărut la Editura Minerva. După cum se vede, din 1970 încoace a existat emulație în jurul operei lui Timotei Cipariu, dacă mai punem la socoteală și
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
scăpat de mi-am pierdut timpul cu asemene jucărie; numai de una-mi pare bine, că, ce s-au tipărit dintr-însele, nu-s semnate cu numele mieu și așa doară voi scăpa și de această numire încântătoare" (p. 450). Prefața lui Cipariu la Crestomația din 1858 este un adevărat act de istorie literară, prin care antologatorul își dovedește conștiința responsabilă a tradiției, raportându-se la toate scrierile românești din secolele XVI-XVIII pe care le cunoștea (p. 452-456, mai pe larg
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
Astfel de expresii ale admirației pentru Nicolae Iorga sunt foarte numeroase în corespondența trimisă de universitarii clujeni. Le consider dincolo de orice convenții și interese mărunte, pentru că istoricul și omul politic aveau mari merite în întemeierea Universității românești la Cluj. În prefața volumului de corespondență, Stelian Mândruț trece în revistă, sistematic, toate aceste contribuții. Nicolae Iorga a făcut parte din Comisia Universitară inițială care s-a ocupat de întemeierea propriu-zisă a Universității: proiecția structurii organizatorice, urmată de selecția conferențiarilor și a profesorilor
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
dintre profesorii lor. Participarea lui Nicolae Iorga la construcția instituțională a Universității clujene este mai mult decât una simbolică și de la distanță: este o implicare în multe privințe decisivă, evidentă sau subtilă, directă sau indirectă. "Cu toții - afirmă Stelian Mândruț în prefață - se adresau, cu deferență, fie omului de știință, colegului profesor, savantului, rectorului, fie omului politic, deputat, șef de partid, prim ministru, în strădania de a afla un rost imediat și răspuns prob la multe din chestiunile necesare de clarificat" (p.
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
Constantin Țoiu Astfel intitulez eu în mod convențional paginile scrise de mână de autorul faimosului volum Troica amintirilor, Sub patru regi, - căruia, în anii trecuți, distinsa sa soție Doris, mi-a propus să-i scriu o prefață, - pagini pierdute, de curând regăsite... Concomitent, au fost date la iveală și filele unei lungi nuvele dramatice, mai amplă, numită Prea frumoasa Angela... Mă opresc deocamdată la paginile de istorie, propriu-zise, în care un scriitor veritabil depune mărturii asupra epocii
File de istorie de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10620_a_11945]
-
contemporaneității; iar când, dimpotrivă, receptarea este entuziastă (cazul Ioanei Bradea, al cărei Băgău a făcut furori), ușor le este competitorilor de pe versantul celălalt să acuze neînțelegeri de fond, diferențe de cod cultural și artistic... E foarte instructivă, din această perspectivă, prefața pe care Liviu Antonesei o face volumului de debut al Ioanei Baetica, Fișă de înregistrare. Intitulată Rafinament și provocare literară. Un fel de prefață la un debut remarcabil, ea este, într-adevăr, "un fel de prefață" - dar la un debut
Noua pornografie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10596_a_11921]
-
acuze neînțelegeri de fond, diferențe de cod cultural și artistic... E foarte instructivă, din această perspectivă, prefața pe care Liviu Antonesei o face volumului de debut al Ioanei Baetica, Fișă de înregistrare. Intitulată Rafinament și provocare literară. Un fel de prefață la un debut remarcabil, ea este, într-adevăr, "un fel de prefață" - dar la un debut lamentabil. "Provocarea, ah, provocarea!", exclamă exegetul înfiorat, simțindu-se dator să o prevină pe "tânăra și curajoasa autoare" asupra riscurilor pe care și le-
Noua pornografie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10596_a_11921]
-
instructivă, din această perspectivă, prefața pe care Liviu Antonesei o face volumului de debut al Ioanei Baetica, Fișă de înregistrare. Intitulată Rafinament și provocare literară. Un fel de prefață la un debut remarcabil, ea este, într-adevăr, "un fel de prefață" - dar la un debut lamentabil. "Provocarea, ah, provocarea!", exclamă exegetul înfiorat, simțindu-se dator să o prevină pe "tânăra și curajoasa autoare" asupra riscurilor pe care și le-a asumat. Nu va avea o viață ușoară în fața publicului autohton; iar
Noua pornografie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10596_a_11921]
-
A STRIGAT . l-a tămîiat Armindeni cu dichis, caneaua brăileanului s-a-nchis... 1. Marian Barbu, critic literar prin excelență, atât prin independența interioară cât și prin imparțialitatea exterioară a aserțiunilor estetice, constată la 65 de ani - cum scrie în prefață Autoportret cu irizări târzii a cărții de poeme, Provizii de soare (Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2004) - că a „abandonat inexplicabil drumul spre poezie. El începuse - zice - din timpul facultății bucureștene (1959-1964), dar a fost repede dislocat, ba de ziarist, ba
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
intelectual al emoției”). Totuși, Marian Barbu nu se decide să iasă în „arena”. Poate și presiunea ideologică, devenită sufocanta poeziei până în ’89, si derapajul epidermic, generalizat de dupa, l-au determinat să-și țină „linia poeziei (...) mereu ascunsă”, cum zice în prefață amintită, încât „arhiva lirica” să-i sporească la noua volume. Abia la 65 de ani se hotărește să extragă un eșantion din aceste volume, publicându-l sub titlul explicit, ca o propoziție analitic-adevărată, Provizii de soare (Ed. Scrisul Românesc, Craiova
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de dus, Sfinții Părinți le recomandă cealaltă cale, cea a căsătoriei. Păstrarea sufletului neîntinat se poate realiza în cadrul unei căsătorii binecuvântate haric prin Sfântă Taină și conservată monogamic, prin păzirea Canoanelor, fără cădere în adulter sau perversiune<footnote Părintele Galeriu, Prefață la Sf. Vasile cel Mare, Sf. Paisie Velicikovski, Cuv. Nichifor Theotokis, op. cit., p. 33. footnote>. Prin căsătorie, cei doi se fac părtași unui așezământ sfânt care susține echilibrul psiho somatic, moral și spiritual<footnote Ibidem. footnote>. În primele secole creștine
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteniă, omilia XXXIII, p. 357. footnote>. Căsătoria a fost, este și va rămâne o taină a sfințeniei<footnote Prof. Ion Lazăr, op. cit., p. 50. footnote>, care poartă girul nemuririi<footnote Părintele Galeriu, Prefață la Sf. Vasile cel Mare, Sf. Paisie Velicikovski, Cuv. Nichifor Thetokis, op.cit., p. 33. footnote>, este ceva mistic<footnote Olivier Clément, op. cit., p. 73. footnote>, de aceea, în cadrul ei, nu este îngăduit senzualismul (urmărirea exclusivă a atracțiilor care apar de pe urma
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
sufletul se mută în Dumnezeu. Aceasta este mistica locuirii (inhabitării) lui Dumnezeu în sufletul omenesc. Așa cum preciza Paul Evdokimov, tocmai „pentru că este Treime, Dumnezeu este Iubire: de aceea toți sunt uniți în Hristos”<footnote Paul Evdokimov, Cunoașterea lui Dumnezeu, Traducerea, prefața și notele de Pr. Lect. Dr. Vasile Răducă, Editura Christiana, București, 1995, p. 54. footnote>. Sufletul, învăluit în noaptea dumnezeiască, primește numai o anumită simțire a prezenței lui Dumnezeu Cel ce este de față, dar nu poate fi văzut Langerbeck
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
doilea rând, textul introduce rolul Întrupării Domnului în restaurarea aceste condiții pierdute a luminii<footnote Martin Laird, „Gregory of Nyssa and the Mysticism of Darkness: a Reconsideration”, n. 19, în Journal of Religion, 79, 4, 1999, p. 600. footnote>. În Prefața sa la De vita Moysis, Sfântul Grigorie se referă la textul de la Filip. 3, 13, în care Sfântul Apostol Pavel spune că se străduiește întotdeauna să ajungă la lucrurile aflate în fața sa. În interpretarea Sfântului Grigorie, acest verset indică faptul
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
în ediții mai vechi ale dicționarelor. Ediția a doua a Noului Dicționar Universal al limbii române (autori: I. Oprea, C.-G. Pamfil, V. Radu, V. Zăstroiu; Litera Internațional, 2006) îl include, ca urmare a unei decizii de actualizare anunțate în prefață ("în această nouă ediție a fost îmbogățit inventarul lexical îndeosebi cu cuvinte uzuale recente"). Termopan (cu pl. termopane) este definit în dicționar ca "geam de fabricație specială, cu rezistență mare la transmisia termică și fonică, folosit la ferestre", indicîndu-se proveniența
Termopane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10016_a_11341]
-
să disimuleze alunecarea regresivă tot mai învederată a dictatorului spre negurile staliniste. Și să scoată în relief pretinsa superioritate a acestuia, prefigurată prin impostura asemuirii lui cu personajele glorioase ale trecutului, printr-o impudică interpretare a lor drept o simplă prefață a ,epocii de aur". însă protocronismul nu se oprește la atari texte am zice ,clasice" prin relativ elementara lor factură. El se prelungește în texturi amestecate, în speculații pretențioase, într-o atmosferă tulbure în care e mai greu să-i
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
cuiva. Vrea o Spanie a ei, un locus amoenus pe care să nu-l împartă nici măcar cu prietenii care s-au molipsit de hispanofilia ei, dar n-o pot trăi decât împreună cu ea. Prietenul C. (păstrăm sigla, deși știm din prefață pe cine reprezintă), vizitând Madridul, îi trimite de acolo un mesaj care îți poate ajunge pentru o viață, dacă tot atât de mult iubești Spania trăind departe de ea. în mesaj iubirea domină admirația: ,Madridul e frumos, dar n-am ce face
O Spanie spirituală by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10043_a_11368]
-
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ÎN ETERNITATE Vasile Vasile Arătam în prefața celui de-al VI - lea volum al Paginilor din <footnote Vasile, Vasile - Concepția lui George Breazul și afirmarea educației muzicale românești - studiu introductiv la volumul VI - Pagini din istoria muzicii românești de George Breazul, ediție îngrijită de Vasile Vasile, Editura
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]