876 matches
-
cuvântul "antropologie" "pe scurt" era rezervat studiului omului în aspectele sale somatice și biologice. Și astăzi, în Statele Unite ale Americii, când spunem anthropology "pe scurt" înțelegem cel mai adesea studiul evoluției biologice a ființelor umane și evoluția lor culturală în timpul preistoriei. Numeroase departamente încă reunesc antropologia fizică, arheologia și antropologia culturală. Dar, de la sfârșitul secolului al XIX-lea, expresia cultural anthropology desemnează studiul comparativ al etnografiei și etnologiei, concepute ca o colecție de date, și analiza lor sistematică. În ceea ce-i
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
în permanență, de câteva obstacole esențiale, ideologice, sociale, politice și psihologice. Toate extrem de puternice și agresive. O privire de sus, foarte sintetică, reține câteva aspecte esențiale. Reflexul antieuropean, profund și tenace, are rădăcini adânci. Ele urcă mult în timp, în preistorie și protoistorie. Europa este percepută la acest nivel și în primul rând ca imperialistă și expansionistă. Ea vine peste noi. Cu intenții mereu sinistre și insolente. Vrea mereu să ne cucerească, să ne îngenuncheze. Să ne transforme într-o colonie
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
controverse românești, 1990-1995. Antologie și prefață de Adrian Marino (Craiova, Aius, 1996). 78. Victor Neumann, Identități multiple în Europa regiunilor. Interculturalitatea Banatului (Timișoara, Hestia, 1997). 79. Ovidiu pecican, Europa o idee în mers (Cluj-Napoca, Ed. EFES, 1997). 80. Ladislau GyemÆnt, preistoria construcției europene (Cluj-Napoca, Ed. EFES, 1999). 81. Nicolae păun, Istoria construcției europene (Cluj-Napoca, Ed. EFES, 1999). 82. Hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor omului. Culegere selectivă. Ediție îngrijită de Monica Macovei. Cuvânt înainte de Lucian Mihai (Iași, polirom, 2000). 83. Europele
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
perpetuează istoric asemenea mitemelor. Un alt subiect extrem de interesat pe care-l studiază convingător Adrian Poruciuc în această carte aduce în atenție simbolistica arhitecturii bisericilor românești neo-bizantine. Trimiterile sunt la inedite analogii între hora și sânurile Bisericii, respectiv sanctuarele-trup din preistoria neolitică-eneolitică. Sunt frecvente trimiteri și la simbolismul ombilical prezent în mai multe tradiții străvechi. Apoi sunt examinate minuțios structurile arhaice trilobulare ce au supraviețuit în arhitectura bisericilor creștine. Absolut remarcabile sunt paginile profesorului Adrian Poruciuc despre cultul de mistere de la
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
naturale (familia), cât și pe cele spontane sau anume organizate: a. situații colective, b. grupuri sociale propriu-zise (societățile economice, culturale, guvernul, biserica, echipa de muncă, colectivul de elevi, grupul sportiv). Ca unitate socială, grupul poate fi des întâlnit încă din preistoria umanității, dar în scris termenul de grup apare pentru prima dată în 1668, în limba franceză, fiind inclus de către R. de Piles în traducerea lucrării lui Du Fresnay „De arte graphica”. Inițial termenul de grup, italian la origine (groppo sau
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
din Cluj (1923). Mai târziu va fi cercetător (1955) și șef al Sectorului de etnografie al Academiei RPR (1957), șef al Secției de etnografie la Institutul de Etnografie și Folclor din București (1963). Membru al Societății de Antropologie, Etnologie și Preistorie din Berlin (1910), în 1939 va înființa Cercul de Studii Etnografice și de Folclor. A colaborat la „Lucrările Institutului de Geografie din Cluj”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională din Cluj”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Buletinul Arhivei Etnografice-Folclorice a Muzeului
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
pentru edificarea unei societăți a abundenței. Anticapitalismul marxismului* se înscrie așadar pe terenul praxisului - organizarea proletariatului - și a determinismului economic. Revoluția trebuie să apară în punctul de ruptură al sistemului capitalist pentru a realiza exproprierea expropriatorilor” și a încheia faza „preistoriei societății umane”. Cu Imperialismul, stadiul cel mai înalt al capitalismului, Lenin accentuează, în 1916, tezele marxiste asupra acțiunilor autodistrugătoare ale capitalismului. Odată instalat la putere, el afirmă posibilitatea construirii comunismului fără a se mai trece prin etapa capitalistă, inaugurând un
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
rând, să respingem fără ocolișuri ipoteza larg-agreată, conform căreia noțiunea de „totalitarism” s-ar fi născut în SUA, în perioada Războiului Rece, în scopul exclusiv de a discredita URSS și de a valoriza, în schimb, democrația americană. Cercetările întreprinse asupra preistoriei acestui concept indică, dimpotrivă, o utilizare timpurie a adjectivului „totalitar”, apoi a termenului de „totalitarism” - încă din anii 1920-1930 - pentru a desemna experiența fascistă și pe cea bolșevică, apoi pe cea nazistă și pe cea stalinistă. Aceste prime întrebuințări sunt
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a căror importanță o cunoaștem sau o bănuim deja. Pe de altă parte, diferențele mari nu trebuie să ne facă să uităm de masa de similitudini sau de caractere identice care constituie patrimoniul genetic comun al Întregii umanități. De la Începuturile preistoriei, neîncetatele amestecuri de populații au dus la metisaje constante. Singurele constatări pe care le putem face subliniază importanța hibridității, care este regula generală. Atunci când o comunitate umană (aceleași observații sunt valabile, În condiții identice, și pentru comunitățile de animale) Încetează
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vremuri foarte vechi că Încrucișările dintre varietăți ale aceleiași specii constituie mijloace ideale pentru a obține forme noi, mai bine adaptate la anumite condiții și beneficiind de ceea ce ei numeau „vigoare hibridă”. Hibridarea a fost practicată pe larg Încă din preistorie și a dus la domesticirea a numeroase specii animale și vegetale. Aplicată ființelor umane, ideea suscită reacții pasionate, foarte probabil din cauza conservatorismului care reclamă menținerea unor compartimente etanșe atât pe orizontală, Între indivizi din comunități diferite, cât și pe verticală
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
semi-europeni) și „indigeni” este cu totul fantasmagorică, exprimând pur și simplu antagonismul dintre două clase sociale care, În felul acesta, au iluzia că Își bazează revendicările pe realități obiective, biologice (Panoff, 1989). Selecția artificială este o tehnică cunoscută Încă din preistorie. În contextul fenomenului contemporan al sclaviei, ea a fost reluată sistematic de către crescătorii americani de animale Începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea pentru a constitui eugenia, cum o numim astăzi; aceasta Își are originea În preocupările unor traficanți de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
crima inițială a masculului dominator, de dorința ce nu cunoaște jumătăți de măsură a copilului Îndreptată spre părintele de sex opus și de relația ținând de Eros În cuplu cu oribilul Thanatos, conform mitologiei grecești. Probleme de concurență Încă din preistoria umanității! Apoi, ce de comportamente crude și iraționale indicând Întoarcerea refulatului și dezlănțuirea paroxistică a pulsiunilor În mulțimile revoluționare! Lui Ted Gurr, care explică violența prin ciclul frustrare-agresiune și care aduce ca argument privarea relativă pornind de la diferitele grade de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care nu există". Desigur, o dată ce termenul a ajuns să desemneze o categorie de creații, de scrieri cu trăsături distincte, au fost identificate alte lucrări, anterioare scrierii lui Th. Morus, care pot fi considerate utopii. Antichitatea greacă este văzută ca o preistorie a utopiei, datorită numeroaselor scrieri ce propun planuri ale unor societăți considerate perfecte, cum ar fi dialogurile lui Platon (Republica, Timeu sau Critias), lucrări în care se regăsesc într-o anumită formă principalele modele recunoscute ale utopiei. De altfel, Th.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este înscris în Tablele Legii date lui Moise. În periodizarea istoriei, se acceptă în genere că momentul tranziției de la tradiția orală la consemnarea în scris a acesteia marchează începutul istoriei. Dacă perioada până la revelația lui Moise pe muntele Sinai este preistoria poporului evreu, după acest kairos începe istoria lui Israel, Istoria sacră. Se știe că Adam, prin faptul că a dat nume animalelor, a devenit stăpânul acestora. Numele semnifică taina persoanei, este indicație de cod, semnificant, iar a cunoaște numele cuiva
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
luptător în rezistența franceză. Dintre cărțile publicate, enumerăm: Colères, Anne Boleyn, La Bataille du silence. Les Animaux dénaturés ("Animalele denaturate") are ca temă principală "ce înseamnă să fii om". 35 Johanna Nichols, profesor de limbi slave la Universitatea Berkeley studiază preistoria lingvistică a nordului Eurasiei. Analizează marea diversitate în spațiu și timp a limbajelor vorbite. 36 Wilder Graves Penfield (1891-1976), pionier al neurochirurgiei canadiene, pe care o extinde prin dezvoltarea de metode și tehnici noi. Impune metoda limitării intervențiilor neurochirurgicale în
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Aristotel, Descartes, Pascal, Erasmus, Kant, Schopenhauer (desigur), Freud, Husserl, Heidegger, Nae Ionescu, C. Noica, Ștefan Lupasco. Subscriu fără ezitare: "Un filosof nu trebuie să fie niciodată "partizan" (...) Filosofiile partizane nu sunt decât forme de teologii eretice deghizate, și ele constituie preistoria filosofiei". Și iată-ne ajunși și la politichie. Calul de bătaie, proletcultismul. Politica se compromite ca dogmă (o spune și Julien Green). Azi, la noi, e o "falsă libertate", elitiștii (nu elita!) detestă tot ce e românesc, politicienii au instituit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
neam se vădește imuabil, conservându-și, în pofida infiltrațiilor, a metisajului din vremurile noastre, plasma etnică? Să mai adăugăm că moralistul Cioran, contemplând delirul eului de odinioară, se dezicea de acele afirmații "incredibile". Ele îi păreau "obsesiile unui străin", venind din preistorie, va recunoaște în Mon pays. Totuși, în pofida declarațiilor, se putea rupe Cioran de acel "trecut deocheat", uitându-și iubirea "răsturnată"? Dacă Emil Cioran, biciuind, în anii tineri, orgoliul național (mereu în suferință) și denunțând slăbiciunile naționalismului românesc, explica "amânarea" României
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ăla rîzi! monștrilor subacvatici! condiția fizică, să alergi ca o rachetă! pas alergător! ne asigură și jargonul specific, siloz vopsit roș-galben-albastru la Leu, ca și la Craiova, de la Cluj, de la un singur om, dintr-un singur oraș! călătoria Funar în preistoria generalizării, pornomilitarul împuie capul ucenicului de pe culoar, noi cu conductorul ne-am aranjat și stăm înăuntru, scuip cu atenție cojile de semințe în pungă, greu de înțeles ce făceai, de jumătate de oră ridicînd și coborînd pumnii, ca să aduni din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cvadruple, Ideciu de Sus barba-mpăratului-ceață, Brîncovenești domnu'! adă niște urdă, că pun un chil de jinars! pîcle straie de aer doi cosași, bicicletele culcate la capătul ariei, soarele iarba udă, coasa pe umăr, Aluniș-Mureș ideogramă, moțul porumbului semnul ei în preistoria scris-vorbirii, istoria cercul prezent, halta Rușii-Munți șerpar pe țiganul tocmit la coasă, șomoiog de iarbă udă, dă ascuțișul pe gresie, din tovarăș spinarea voinicească, mi-i ficior! Ora 10,05, în personalul Deda Gheorghieni, în gara Deda, orice întoarcere cade
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Stofa diavolului 26. J. A. Barnes, Sociologia minciunii În pregătire: Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. III Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. IV Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. V Adrian Nicolescu, Istoria civilizației britanice. Din preistorie pînă în secolul al XVII-lea Jean Carpentier & François Lebrun, Istoria Franței Format 1/16(54x84) Bun de tipar: 1998; Apărut: 1998 INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17 C.P. 161 • cod 700198 Tel. Difuzare: 032/233731 • Fax: 032
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
p. 5) poate fi reprezentat grafic astfel: Figura 1. Permutațiile semantice ale conceptului de "națiune" Sursa: adaptare după L. Greenfeld (1992, p. 9) Primele două încarnări semantice ale conceptului de "națiune" (I: "comunitate de origine"; II: "comunitate de opinie") aparțin preistoriei naționalismului. Relevante pentru geneza și evoluția naționalismului românesc sunt înțelesurile ulterioare, de aceea, în continuare, reflectorul analitic va fi fixat pe emergența acestor noțiuni în spațiul cultural românesc. Pe parcursul secolului al XVIII-lea s-a produs tranziția de la sensul III
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
întâmplările românilor, scrisă în 1805 și rămasă la stadiul de manuscris până în 1995 (!), simte nevoia de a evidenția fortissimo possibile originea latină a poporului român, fapt pentru care consideră necesar ca istoria românilor să fie prefațată de o incursiune în preistoria Romei. Odiseea poporului român începe așadar cu "Stricarea Troiei". "Nașterea și creșterea lui Remul și a lui Romul", apoi zidirea Romei, ș.a.m.d., sunt cărămizi fundaționale nu doar ale istoriei Imperiului Roman, ci și ale poporului român, a cărui
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a văzut lumina tiparului antum, deci e puțin probabil să fi trecut prin filtrul corecturii); însă sistematicitatea, frecvența și recurența cu care se produce favorizează interpretarea unei interșanjabilități deliberate din partea autorului. Împingerea începutului istoriei poporului român în negurile mitologice ale preistoriei Romei pe care o face Samuil Micu în 1805 își va avea reverberația jumătate de secol mai târziu, în Istoria Romaniloru publicată de August Treboniu Laurian (1853), care fixează contorul istoric al debutului istoriei românilor în anul 753 î.e.n., anul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de specificarea anului de la fundarea Romei. Spre exemplu, din când în când, Șincai face astfel de referiri: "Anul 306. Care este de la zidirea Romei 1059" (Șincai, 1886, p. 58) [1811]. Laurian a preluat de la Micu înrădăcinarea originii istoriei române în preistoria romană, iar de la Șincai sistem cronologic roman, pe care l-a transformat în principalul cadru de referință temporală a evenimentelor istorice. "Implicatura" ideologică a sistemului laurian de periodizare este evidentă: ambele momente definitorii ale istoriei poporului român sunt plasate în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
suprapunerea dintre latinitatea romană și teritoriul dacic. Niciunul dintre aceste principii nu este utilizat în setul de manuale școlare de istorie. În schimb, toate își structurează narațiunea istorică pe baza principiului teritorial, legând istoria românilor nu atât de istoria și preistoria romanilor, cât de teritoriul dacic și de vechii săi locuitori. Dacă în Idee repede... (lucrare pe care am catalogat-o ca aparținând avangardei gândirii istoriografice), Aaron deschidea epopeea românilor cu "descălecarea coloniilor romane în Dacia", în Manual... (lucrare pe care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]