1,955 matches
-
de loc”: | florile le prefer | | care flori sunt în grădină | Atributul circumstanțial exprimat prin substantiv sau substitutele sale poate sta și în cazul genitiv, atât fără prepoziție (îl știam eu al dracului, dar nici chiar așa!), cât și cu o prepoziție care cere acest caz (îl știam contra aranjamentelor - ambele exemple sunt după V. Hodiș, art. cit., II, p. 140). Atributul circumstanțial exprimă diferite nuanțe circumstanțiale: modală: O mie de neamuri,plecate, domoale,te caută n ceruri.; cauzală: Horia, speriat, vru
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
predicat circumstanțial se acordă în gen, număr și caz cu subiectul propoziției. b) Gerunzii cu valoare adjectivală: Atunci tu prin întuneric te apropii surâzândă (M. Eminescu, Noaptea, p.54). „Predicatul circumstanțial poate fi exprimat și printr-un substantiv însoțit de prepoziția ca. În construcțiile de tipul Fratele meu muncește la fabrică ca strungar, predicatul circumstanțial indică funcția pe care o îndeplinește subiectul în timpul acțiunii. Substantivul strungar este aici un determinant al subiectului și exprimă calitatea, funcția acestuia în momentul acțiunii.” Exemplu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
locuțiuni adjectivale, participii și gerunzii cu valoare adjectivală. În cazul când predicatul circumstanțial este exprimat printr-un adjectiv, se face acordul cu subiectul sau obiectul al cărui determinant principal este. Predicatul circumstanțial poate fi exprimat printr-un substantiv însoțit de prepoziția ca. Substantivul cu rol de predicat circumstanțial exprimă funcția subiectului sau a obiectului în propoziție. Predicatul circumstanțial exprimat prin verbe la gerunziu indică acțiunea secundară a subiectului sau a obiectului, simultană cu acțiunea predicatului. III.4 Complement al calității O
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
se exprimă printr-un substantiv nearticulat, în timp ce în al doilea (circumstanțialul comparativ) - dacă se concretizează într-un substantiv - substantivul respectiv este articulat cu un articol nehotărât sau hotărât. În afară de aceasta, „complementul calității” se mai deosebește de circumstanțialul comparativ și prin prepozițiile care preced substantivul. Este vorba de faptul, că pe lângă prepoziția comună acestor două determinări, anume, că, „complementul calității” are și elemente introductive proprii, și anume, drept, în calitate de, în chip de. Luând în discuție opiniile la care ne-am referit mai
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
circumstanțialul comparativ) - dacă se concretizează într-un substantiv - substantivul respectiv este articulat cu un articol nehotărât sau hotărât. În afară de aceasta, „complementul calității” se mai deosebește de circumstanțialul comparativ și prin prepozițiile care preced substantivul. Este vorba de faptul, că pe lângă prepoziția comună acestor două determinări, anume, că, „complementul calității” are și elemente introductive proprii, și anume, drept, în calitate de, în chip de. Luând în discuție opiniile la care ne-am referit mai sus, precum și altele, Mioara Avram consideră un bun câștigat faptul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
regent”. În ceea ce privește părțile de vorbire prin care se exprimă elementul predicativ suplimentar, V. Hodiș arată că atunci când această funcție este concretizată într-un substantiv, substantivul respectiv poate sta nu numai în acuzativ (nearticulat sau articulat; precedat sau neprecedat de o prepoziție), ci și în genitiv fără prepoziție sau cu o prepoziție care cere acest caz. Autorul citat avansează și ideea că elementul predicativ suplimentar se poate exprima prin interjecții (exemplu: l-a făcut scârța-scârța) sau prin adverbe, întrun exemplu ca: Nu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
care se exprimă elementul predicativ suplimentar, V. Hodiș arată că atunci când această funcție este concretizată într-un substantiv, substantivul respectiv poate sta nu numai în acuzativ (nearticulat sau articulat; precedat sau neprecedat de o prepoziție), ci și în genitiv fără prepoziție sau cu o prepoziție care cere acest caz. Autorul citat avansează și ideea că elementul predicativ suplimentar se poate exprima prin interjecții (exemplu: l-a făcut scârța-scârța) sau prin adverbe, întrun exemplu ca: Nu că nu mai milostivă Nu-mi
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
predicativ suplimentar, V. Hodiș arată că atunci când această funcție este concretizată într-un substantiv, substantivul respectiv poate sta nu numai în acuzativ (nearticulat sau articulat; precedat sau neprecedat de o prepoziție), ci și în genitiv fără prepoziție sau cu o prepoziție care cere acest caz. Autorul citat avansează și ideea că elementul predicativ suplimentar se poate exprima prin interjecții (exemplu: l-a făcut scârța-scârța) sau prin adverbe, întrun exemplu ca: Nu că nu mai milostivă Nu-mi ești nicidecum atunci, Ci
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
predicativ - adică exprimă, mai mult decât predicatul gramatical, ceea ce se comunică în propoziție” (art. cit., p. 101). De aceea autorul propune ca și în gramatica limbii române adjectivele întrebuințate adverbial (exemplu: el vine trist și gânditor), precum și substantivele precedate de prepoziția ca prin care se exprimă calitatea obiectului (exemplu: a venit! ca responsabil ) să fie numite atribute predicative, cu precizarea că „atributul predicativ... nu trebuie înțeles ca un atribut în sensul unui determinant al substantivului ca în cer albastru... ci termenul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de origine verbală, în funcție de atributul predicativ, poate fi forma veche de gerunziu adjectival (adjectivat): Atunci prin întuneric te apropii surâzândă. c) adjectiv numeral, adjectiv nehotărât: Plecat-am nouă din Arad și cu sergentul zece. d) un substantiv, care , precedat de prepoziția ca, poate arăta calitatea subiectului sau obiectului direct legată de acțiunea predicatului: A venit ca responsabil. L-am trimis ca responsabil. e) un gerunziu, care determină un substantiv sau substitut al său obiect direct în propoziție: Precum călătorul, la slaba
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
strălucește pe cer blândă și clară] sau din enunțuri cu raporturi de subordonare [Ion crede că eu sunt inginer => Ion mă crede inginer]. La clasa de substituție a predicatului suplimentar Valeria Guțu Romalo notează substantive și pronume nu numai „fără prepoziție (în nominativ)” ca în s-a întors doctorița, ci și cu prepozițiile ca, drept, în, fără, printre etc. ca în vă credeam în vacanță; adjective fără prepoziție (se privesc nedumerite) sau - în vorbirea populară - cu prepozițiile (îl știe de viclean
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
subordonare [Ion crede că eu sunt inginer => Ion mă crede inginer]. La clasa de substituție a predicatului suplimentar Valeria Guțu Romalo notează substantive și pronume nu numai „fără prepoziție (în nominativ)” ca în s-a întors doctorița, ci și cu prepozițiile ca, drept, în, fără, printre etc. ca în vă credeam în vacanță; adjective fără prepoziție (se privesc nedumerite) sau - în vorbirea populară - cu prepozițiile (îl știe de viclean); verb la gerunziu (îl vede venind), la supin (Sahara se consideră de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
a predicatului suplimentar Valeria Guțu Romalo notează substantive și pronume nu numai „fără prepoziție (în nominativ)” ca în s-a întors doctorița, ci și cu prepozițiile ca, drept, în, fără, printre etc. ca în vă credeam în vacanță; adjective fără prepoziție (se privesc nedumerite) sau - în vorbirea populară - cu prepozițiile (îl știe de viclean); verb la gerunziu (îl vede venind), la supin (Sahara se consideră de nestrăbătut) sau la infinitiv (vedea ideea de unitate a se arăta); adverb (îl consideră altfel
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
pronume nu numai „fără prepoziție (în nominativ)” ca în s-a întors doctorița, ci și cu prepozițiile ca, drept, în, fără, printre etc. ca în vă credeam în vacanță; adjective fără prepoziție (se privesc nedumerite) sau - în vorbirea populară - cu prepozițiile (îl știe de viclean); verb la gerunziu (îl vede venind), la supin (Sahara se consideră de nestrăbătut) sau la infinitiv (vedea ideea de unitate a se arăta); adverb (îl consideră altfel); propoziții (îl vede că suferă). Fără a nega importanța
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
dublu regent simultan este o parte secundară de propoziție care privește numele, dar este exprimat în același timp prin intermediul verbului însoțit, având, așadar, doi regenți: unul verbal și altul nominal. Dublul subordonat simultan se exprimă prin: 1. substantive a) fără prepoziții: Nu te arăta dascăl până a nu fi ucenic. Măria - sa nu vine voievod din mila necredincioșilor ismaeliteni. b) cu prepoziții, între care mai obișnuite sunt: ca, de, drept, cu: Morile când plutesc de corăbii se socotesc. Văzut-ai vreun
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
având, așadar, doi regenți: unul verbal și altul nominal. Dublul subordonat simultan se exprimă prin: 1. substantive a) fără prepoziții: Nu te arăta dascăl până a nu fi ucenic. Măria - sa nu vine voievod din mila necredincioșilor ismaeliteni. b) cu prepoziții, între care mai obișnuite sunt: ca, de, drept, cu: Morile când plutesc de corăbii se socotesc. Văzut-ai vreun ciubotar cu ciubote bune? Am decretat tricolorul ca steag național. Dincoace îndemnul firii trece de vină mare. Și alesese drept profesor
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cât căciula și o face cât măgura. Si-l găsirăm/ În pai ca trestia/ În spic ca vrabia/ Și-n bob ca mazărea. (Teodorescu op.cit., p. 139). 2. adjective, locuțiuni adjectivale și participii(și adjective provenite din gerunziu): a. fără prepoziții: Carul merge -împiedicat, Iancu merge supărat. Îmi zici urâtă, îți zic slută. Șarpele se sperie de pielea lui când o vede spânzurată. Razele soarelui străbăteau slabe și abia călduțe prin crengi goale. Mahalaua înțepenise îngropată în troieni. Atunci tu prin
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Îmi zici urâtă, îți zic slută. Șarpele se sperie de pielea lui când o vede spânzurată. Razele soarelui străbăteau slabe și abia călduțe prin crengi goale. Mahalaua înțepenise îngropată în troieni. Atunci tu prin lăstăriș te apropii surâzândă. b. cu prepoziții (de, drept): Unul te lasă de obosit, altul te ia de odihnit. O ceri cu vârf, o dai îndesată. Nu mă știu de vinovat. Oricum însă, eu găseam de vină pe tovarășul meu. Îl cred în stare de orice. 3
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
te lasă de obosit, altul te ia de odihnit. O ceri cu vârf, o dai îndesată. Nu mă știu de vinovat. Oricum însă, eu găseam de vină pe tovarășul meu. Îl cred în stare de orice. 3. pronume a) fără prepoziții Unde-i stârvul mai mare, acolo vulturii se strâng toți. De când ți-am mărturisit prostia care-mi umblă prin cap, te văd alta. b) cu prepoziție Scuză-mă, dar te luasem drept altcineva. Drept cine mă iei oare? c) în
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
vină pe tovarășul meu. Îl cred în stare de orice. 3. pronume a) fără prepoziții Unde-i stârvul mai mare, acolo vulturii se strâng toți. De când ți-am mărturisit prostia care-mi umblă prin cap, te văd alta. b) cu prepoziție Scuză-mă, dar te luasem drept altcineva. Drept cine mă iei oare? c) în construcții comparative L-am lăsat cât tine. 4. numerale a) fără prepoziție Plecat-am nouă din Brașov. Era încredințat de iubirea ei și n-avea nici un
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ți-am mărturisit prostia care-mi umblă prin cap, te văd alta. b) cu prepoziție Scuză-mă, dar te luasem drept altcineva. Drept cine mă iei oare? c) în construcții comparative L-am lăsat cât tine. 4. numerale a) fără prepoziție Plecat-am nouă din Brașov. Era încredințat de iubirea ei și n-avea nici un motiv să n-o socotească întâia. b) cu prepoziție Orice fac, mereu mă nimeresc drept al doilea. 5. verbe a) la gerunziu Umblă întărâtând câinii prin
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cine mă iei oare? c) în construcții comparative L-am lăsat cât tine. 4. numerale a) fără prepoziție Plecat-am nouă din Brașov. Era încredințat de iubirea ei și n-avea nici un motiv să n-o socotească întâia. b) cu prepoziție Orice fac, mereu mă nimeresc drept al doilea. 5. verbe a) la gerunziu Umblă întărâtând câinii prin sat. A fost detașat, dar trebuie socotit ca făcând parte din colectivul nostru. Tocmai atunci se auzi miorlăind la ușă coiotul. Reflexivele impersonale
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Tocmai atunci se auzi miorlăind la ușă coiotul. Reflexivele impersonale pot fi considerate ca făcând parte din diateza reflexivă. b) la infinitiv Acum întâiași dată vedem ideea de unitate a se arăta. Dublul subordonat simultan exprimat printr-un nume fără prepoziție stă în cazul acuzativ (recțiune față de regentul verbal) și se acordă în număr (dacă este posibil și în gen) cu regentul nominal. Dublul subordonat simultan exprimat printr-un adjectiv fără prepoziție stă în cazul acuzativ (recțiune față de regentul verbal) și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
arăta. Dublul subordonat simultan exprimat printr-un nume fără prepoziție stă în cazul acuzativ (recțiune față de regentul verbal) și se acordă în număr (dacă este posibil și în gen) cu regentul nominal. Dublul subordonat simultan exprimat printr-un adjectiv fără prepoziție stă în cazul acuzativ (recțiune față de regentul verbal) și se acordă în gen și număr cu regentul nominal. În toate celelalte cazuri subordonarea este realizată prin aderență față de regentul verbal și prin acord, când e posibil, cu regentul nominal. Mijloacele
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
e posibil, cu regentul nominal. Mijloacele de exprimare comune celor patru tipuri ale dublului subordonat simultan distinse după partea de propoziție la care se referă (subiect, complement direct, indirect, de agent) sunt substantivele, adjectivele și verbele la gerunziu toate fără prepoziții. Tipurile referitoare la subiect și la complementul direct au mai multe mijloace de exprimare, în general comune sau deosebite numai prin frecvență. Există totuși unele mijloace care se folosesc numai în construcții referitoare numai la complementul direct sau la subiectul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]