1,376 matches
-
Ștefan Lupașcu În curs de apariție • Psihopatologie și psihologie clinică (vol. 2), Camelia Dindelegan 1 Cum se poate lesne observa, presupozițiile teoriei X sunt în concordanță cu cele ale culturii B, căci devalorizează atât indivizii, cât și munca acestora, în timp ce presupozițiile teoriei Y sunt în concordanță cu presupozițiile culturii A, promovând valorile responsabilității și ale respectului față de ființa umană. 2 Pentru mai multe și mai nuanțate detalii, pentru acolo unde locul a fost mai generos cu noi, recomandăm cu îngăduința și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și psihologie clinică (vol. 2), Camelia Dindelegan 1 Cum se poate lesne observa, presupozițiile teoriei X sunt în concordanță cu cele ale culturii B, căci devalorizează atât indivizii, cât și munca acestora, în timp ce presupozițiile teoriei Y sunt în concordanță cu presupozițiile culturii A, promovând valorile responsabilității și ale respectului față de ființa umană. 2 Pentru mai multe și mai nuanțate detalii, pentru acolo unde locul a fost mai generos cu noi, recomandăm cu îngăduința și spre curiozitatea cititorului cartea noastră În căutarea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
felurite modalități de insolitare (straniul, enigmaticul, miraculosul etc), care produce sentimente de neliniște, teamă, spaimă, teroare, iar instituirea lui nu poate avea loc decât pe baza unei convenții deliberat acceptate atât de emițător (creator), cât și receptor (cititor), în virtutea unor presupoziții subiectiv-obiective, supuse în permanență devenirii. 2. FANTASTICUL ÎN OPERA LUI I. L. CARAGIALE 2.1. Dimensiunea estetică. Fantasticul Reîntorcându-ne la opera lui Caragiale putem afirma că ea solicită astăzi interpretări felurite. Această înmulțire de puncte de vedere opuse și de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
lui Bourdieu, se întreba cum se creează omul pe sine prin și în cultură. Se pot distinge două abordări, în funcție de cum se referă la agenți pentru a le înțelege intențiile sau deduc, prin raționament, motivele lor. Înțelegerea prin intermediul actorilor • O presupoziție morală Sociologia contemporană dezvoltă în mod cvasi-sistematic tehnica convorbirilor (în cadrul stagiului universitar, este o tehnică elementară). De vreme ce anchetatorul caută să cunoască motivațiile, pare logic să întrebe despre ele în anchetă. Sociologul poate astfel să examineze valorile mobilizate de indivizi. El
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
profită numai dominanții care au acces la cercetările lui. În definitiv, critica acestei paradigme rămâne în mare parte limitată la o postură de metodă, încât ne putem întreba dacă ea este operativă pe planul anchetelor empirice, dacă nu-și ascunde presupozițiile ideologice relative la valoarea individului, la experiența și alegerile lui. Capitolul 13 Cultura ca "lume" Paradigma de "lume" propune un punct de vedere în-globant, ca și cele două precedente. Ea folosește noțiuni transversale (muncă, carieră, convenție, etichetare, negociere, rețele) care
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de o parte, ea trimite la sens, la simbolic, iar pe de alta, la practici (acțiune colectivă). Aici ne interesează cel de-al doilea aspect: "Arta este produsul unei acțiuni colective de cooperare a numeroși agenți. Ei cooperează datorită unor presupoziții comune și pot să-și coordoneze activitățile (Becker, 1999, p. 99). De la interacțiuni la rețele Perspectiva interacționistă este inductivă: ea pleacă de la observarea relațiilor sociale și descrie formele emergente care se unesc sub efectul unei acțiuni colective mai mult sau
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
radicală, care presupune că lucrurile au o esență care trebuie precizată. Performativ: se spune despre orice credință sau reprezentare care are efecte practice. În lingvistica pragmatică, un discurs performativ produce efecte reale, posedă o eficacitate. Realism: în contra idealismului (sau nominalismului), presupoziția realistă consideră că lumea există independent de subiectul cunoscător. Reflexivitate: atitudine intelectuală constând în întrebări despre actul pe cale de a fi efectuat. Actorul social reflexiv își analizează acțiunea. Relativism: atitudine științifică urmărind să contextuali-zeze orice observație și să insiste pe
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de pildă în teoriile dependenței. De asemenea, nici înclinația normativă către scepticism nu îl deosebește: din acest punct de vedere, el s-a văzut depășit, nu cu mult timp în urmă, de către poststructuralism. Ne apropiem cel mai mult de o presupoziție care să ducă la o demarcare a realismului, dacă luăm în considerare ideea de anarhie. Anarhia se referă la ideea fundamentală că nu există un guvern internațional, comparabil cu cele naționale. Această distincție are, se spune, o influență decisivă asupra
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de implementare, în care alegerile raționale pot fi împiedicate de gama limitată a opțiunilor pregătite. Modelul politicii guvernamentale (al treilea) tratează deciziile ca rezultat al negocierilor între grupuri. El seamănă cu primul model prin aceea că se bazează tot pe presupoziția actorului rațional (din acest motiv, Steinbruner le-a inclus pe amîndouă în aceeași categorie). Ele diferă în principal în privința nivelurilor cărora le sînt aplicate. În timp ce în primul model alegerea este cauzată de constrîngerile sistemice și de interacțiunea strategică a statelor
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
I determină o serie întreagă de explicații diferite, care este restrînsă de modelele subsecvente. De aceea, explicațiile excluse de modelul actorului rațional ar trebui să nu se dovedească posibile, din perspectiva celorlalte modele. Totuși, aceasta din urmă este o posibilitate. Presupoziția unui sistem anarhic este aceea că statele care nu urmează calea cea mai bună (politica rațională) vor avea de suferit. Presupunînd că deciziile de politică externă pot fi rezultatul unui proces nonrațional, nu mai este chiar evident că o deviere
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
primul rînd de funcțiile constitutive, și nu de cele instrumentale ale teoriei. El se preocupă de felul în care modelele contribuie la construirea unei interpretări, și nu de felul în care modelele pot deveni teorii mai generale. "Eu cercetez influența presupozițiilor neconștientizate asupra gîndirii noastre despre evenimente cum ar fi criza rachetelor. Soluțiile la probleme [...] pot fi afectate de presupozițiile fundamentale pe care le facem, de categoriile pe care le folosim, de unghiul din care vedem lucrurile" (Allison 1971: v). Într-
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
modelele contribuie la construirea unei interpretări, și nu de felul în care modelele pot deveni teorii mai generale. "Eu cercetez influența presupozițiilor neconștientizate asupra gîndirii noastre despre evenimente cum ar fi criza rachetelor. Soluțiile la probleme [...] pot fi afectate de presupozițiile fundamentale pe care le facem, de categoriile pe care le folosim, de unghiul din care vedem lucrurile" (Allison 1971: v). Într-o astfel de lectură, modelele pot fi reciproc exclusive, pentru că logica de bază a receptării și interpretării realității poate
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
80 a fost propusă o soluție menită să alunge confuzia dintre școlile de gîndire și paradigmele în domeniul relațiilor internaționale, pe de o parte, și ideologiile anglo-americane pe de altă parte. Această soluție a suprimat componenta normativă a Weltanschauung. Restul presupozițiilor ontologice despre "ființă" au fost puse în legătură cu problema epistemologică a naturii cunoașterii, precum și cu chestiunea metodologică a felului în care este dobîndită cunoașterea. Așa cum vom vedea mai tîrziu, ultimele două au fost îmbinate. Acest curent a dus la limită transformarea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
feministe, în special, începând cu anii ’60 și ’70, odată cu publicarea de către Betty Friedan a studiului The Feminine Mystique. O prejudecată comună susține existența unei aversiuni feministe față de muncile casnice. După cum se va putea constata în finalul acestei lucrări, această presupoziție este falsă. Diferite studii feministe au tratat tocmai valoarea scăzută atribuită acestui tip de activități, propunându-și să afirme necesitatea valorizării lor în plan public (Held, 1990, p. 321-337; Whitbeck, 1989, p. 64-88; Tronto, 1993, p. 157-180). Cum afectează viziunea
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
economică. Din punct de vedere economic, în socialism există o iluzie a atenuării diferențelor de gen: A existat o politică socială explicită a statului socialist de restrângere a diferențierilor sociale bazate pe sex. Punctul de pornire al acestei politici era presupoziția inexistenței unor diferențe esențiale între femei și bărbați. Politic, bărbații și femeile au fost tratați la fel. Cel mai spectaculos dintre rezultate a fost atragerea femeilor în activități salariate, în general, și industriale, în special (Pasti, Ilinca, 2001). Principalul argument
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
aproximativ 10%. Este evident că devine improbabilă posibilitatea acestor 10% de a acționa pentru promovarea intereselor de gen a celor 51%. Rămâne însă să vedem care vor fi rezultatele analizei activității parlamentarelor, pentru a avea o concluzie argumentată asupra acestei presupoziții. Activitatea legislativă a parlamentarelor în perioada 2000-2004 Pentru a valida ipoteza statuată anterior, am ales o singură perioadă legislativă pentru a o analiza, legislatura 2000-2004. Rațiunea alegerii acestui interval constă în proximitatea temporală, care dă studiului nota de actualitate necesară
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
dacă nu cumva puteau face mai mult. Dacă nu puteau aloca mai mult de 10% din activitatea lor reprezentării intereselor de gen... Răspunsul, în acest caz, ni-l pot furniza mai degrabă ele, noi fiind în postura de a face presupoziții. Judecând după ponderea diverselor domenii în cazul activității fiecărei parlamentare, cel mai important pentru ele a fost să activeze pe domeniul lor de competență, în funcție de care și-au ales și comisiile din care să facă parte. În unele cazuri, se
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
pe trei nivele: la „suprafață” ar fi „artefactele” („lucrurile” produse; comportamente, acțiuni, idei, produse etc.), vizibile, dar greu de descifrat; la nivel intermediar se află valorile și normele comportamentale, iar la nivelul cel mai profund acționează un „nucleu” de credințe, presupoziții „(„asumations”). Abordările de tip constructivist pun accentul pe procesul de instituire a culturii organizației prin negociere sau interacțiune simbolică spontană. Kanter Moss Rosabeth (1943-) a elaborat o serie de tipuri culturale de Întreprindere, propunând un management post-industrial”<footnote Kanter Moss
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Apare, astfel, clară greșeala pe care o fac unii, căci „economiștii Înșiși, ca și majoritatea specialiștilor, suferă În mod normal de un fel de cetitate metafizică și prezintă specialitatea lor ca o știință a adevărurilor absolute și imuabile, fără nicio presupoziție. Unii merg chiar până a susține că legile economice sunt la fel de independente de „metafizică” sau de „valori” precum este legea gravitației”<footnote E.F. Schumaher, op.cit., p. 33. footnote>. În fapt, fiecare tip de stil de viață conduce - arată autorul - la
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
sale În calitate de unitate socială”.<footnote Schein Edgar M., Organizational Culture and Leadership, San Francisco, Jossey Bass, 1985 (a se vedea Hugh D.S. Hikson D.j. Managementul organizațiilor, București, CODECS, 1994, p. 186. footnote>. Schein dă culturii organizației următorul conținut: a) presupozițiile (postulatele) teoretice (viziunea); b) valorile și normele; c) „artifactele” - produsele culturii (sau, cum se mai spune, „purtătorii-de-valori”). În sfârșit, deconstructivismul aduce În discuție democratizarea organizațiilor pe baza raportului dintre putere și cultură.<footnote A se vedea Hoffman Oscar, Sociologia organizațiilor
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
unor mecanisme/instituții care să influențeze într-o direcție sau alta alegerile). Voi încerca să argumentez că un prim pas, pentru a vedea dacă teoria preferințelor propusă de xe "Hakim"Hakim poate fi invalidată în cazul României, îl reprezintă investigarea presupoziției de nondiscriminare. Discriminarea de gen pe piața muncii este sancționată în România atât prin Codul Muncii (Legea 53/2003, cu modificările ulterioare)2, cât și prin legea 202/2002, republicată în 2007, M.Of. 150/20073, în timp ce principiul plată egală pentru
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
argumenta în favoarea celui de-al doilea, atât din motive funcționale, cât și conceptuale. Conceptul de feminizare a sărăciei se referă, de fapt, la frecvența crescută a femeilor în categoriile de „săraci” și confirmă preponderența lor în cadrul acestei categorii. Deseori, această presupoziție se sprijină pe afirmații conform cărora „mai mult de jumătate din săracii lumii sunt femei” (xe "Whitehead"Whitehead, 2003, p. 8), în unele studii cifra citată - deloc necontroversată - ajungând să fie de 70% (xe "Marcoux"Marcoux, 1998, p. 131). Există
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
femei decât bărbați în anumite contexte, impactul la nivel de număr absolut al săracilor în lume nu ar fi semnificativ (xe "Marcoux"Marcoux, 1998, p. 136). Însă nu consider că acest tip de argumente poate infirma în totalitate sau definitiv presupoziția feminizării sărăciei. Aceasta pentru că, așa cum autorul articolului recunoaște, feminizarea sărăciei este o realitate în anumite contexte. Mai mult decât atât, criticile feministe la adresa metodologiilor de cercetare și măsurare a sărăciei pun la îndoială capacitatea instrumentelor actuale de a surprinde sărăcia
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
gospodăriei, unele la sărăcie pe piața muncii, iar altele la excluziune socială cauzată de statutul de părinte singur, în timp ce altele suferă de discriminare multiplă din cauza etniei sau a vârstei. O a doua explicație constă în faptul că a pleca de la presupoziția argumentului slab nu presupune negarea unor realități care afectează în mod disproporționat femeile în general, după cum voi arăta, și nici a necesității dezvoltării de indicatori și dimensiuni metodologice care să sensibilizeze cercetarea sociologică la gen. El constituie mai degrabă o
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
aspecte: 1. ca epistemologie ea deține un sistem de cunoștințe și valori; 2. ca metodologie oferă procese și proceduri pentru aplicarea cunoștințelor și a valorilor; 3. ca tehnologie oferă tehnici de aplicare a cunoștințelor și a valorilor. Axiomele NLP. Sunt presupoziții care stau la baza programării neurolingvistice. Aceste presupuneri reprezintă filozofia din spatele modelelor și tehnicilor NLP, constituind substanța sau temelia acestui sistem complex. Axiomele NLP reprezintă o tehnologie de tip „cum anume să” În procesele de analiză și dezvoltare personală. Ele
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]