1,380 matches
-
A revenit se justifică în condițiile în care „venise cel puțin încă o dată înainte de momentul vorbirii”. Presupozițiile se leagă de conținutul propozițional, de valoarea de adevăr, dar mai ales de condițiile pragmatice (contextuale) ale actului de enunțare. În cadrul interacțiunii verbale, presupozițiile suferă procese permanente de modificare, o dată cu fiecare nou act de enunțare. Implicațiile sunt consecințele logice ale stării de fapt asertate printr-un enunț: Ion a plecat implică „Ion nu mai este aici”; Voi citi mâine implică „Nu citesc azi”. Încălcarea
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
comortamentul autocentrat; comportamentul ludic; Structura interacțiunii verbale; monologul; dialogul; organizarea ierarhică a interacțiunii verbale; actul de vorbire; mișcarea conversațională; replica; schimbul de replici; tranzacția; conversația; discuția; Mecanisme comunicative; principiul cooperării; maximele cooperării; principiul politeții; strategiile politeții pozitive; strategiile politeții negative; presupoziții; implicații; implicaturi CAP 2 CULTURA Atribuirea și construirea atributelor; teoria atribuirii, Biserica și cultura Budismul Caracteristicile culturii: caracterul sistemic; sistem semiotic; se învață și se transmite; fenomen social și individual; structură polifonică; caracter nonmonolitic; fenomen dinamic, adaptat schimbărilor; modelarea percepțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și simplu, un alt nume al vechii și singurei povestiri posibile despre trecut (historia). Accepțiile s-au succedat, pendulând între variate forme de memorie: individuală, colectivă, socială, istorică, generațională, culturală. În majoritatea acestor studii, memoria este însoțită cel puțin ca presupoziție tacită și de alte noțiuni consonante, cum ar fi cele de identitate, patrimoniu, conștiință istorică, tradiție, document, monument. Specialiștii concep memoria (colectivă) ca pe o formă de vizualizare și de materializare a tradițiilor unei comunități sau ca pe o structură
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
metodelor de investigare psihanalitică și psihologică din planul memoriei individuale spre acela al memoriei colective reprezintă deja o etapă consumată 51. Soluțiile ar putea veni acum din studiile dedicate mass-mediei, respectiv din cele de sociologie și psihologie socială. Plecând de la presupoziția că memoria colectivă este rezultanta unor acțiuni de comunicare nu doar verbalizată rezumarea sa la o simplă suprapunere de memorii individuale nu este suficientă. Folosirea unor termeni din psihanaliză precum traumă, reprimarea/reîntoarcerea amintirii ș.a.m.d. rămâne interesantă, dar
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la momentul elaborării acestora instituția) în Curriculum-ul Național. Termenul paradigmă (lat. paradigma = exemplu) a fost introdus în limbajul științei de către R. Merton, în 1952, prin lucrarea sa Social Theory and Social Structure, cu accepțiunea de "expunere clară a unei presupoziții, a unor concepte și enunțuri". T. Kuhn, în The Structure of Scientific Revolution atribuie termenului paradigmă sensul de "realizare științifică exemplară care, pe o perioadă, orientează activitatea unui grup de cercetători"5. Kuhn sugerează că anumite opere științifice oferă posibilități
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
d'automne [Sonet de toamnă] de Baudelaire / 191 3.3. Gimnastul de Francis Ponge <2> / 196 4. Între spus și nespus: de la elipsă la implicit / 200 4.1. Elipsa ca formă de construcție textuală / 200 4.2. Forme de implicit: presupoziții și subînțelesuri / 205 4.3. Lectura unui text-slogan publicitar / 208 5. Formele și incidența conectorilor / 210 5.1. Organizatori textuali / 212 5.2. Mărci ale incidenței unei asumări enunțiative / 218 5.3. Conectorii argumentativi / 221 5.4. Lectura unui peritext
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
clasa deicticelor și cu ansamblul domeniului enunțiativ (nivelul N7 din schema 3). În legătură cu subordonatele relative, B. Combettes notează limpede că: Proprietățile lor morfo-sintactice se analizează într-o gramatică a frazei; în schimb, rolul lor discursiv repartizarea conținuturilor exprimate și a presupozițiilor, din primul plan și din plan secund nu se "justifică" cu adevărat decît prin luarea în considerație a contextului. Din această perspectivă, opoziția frază/text nu separă fenomenele lingvistice care ar ține de frază de cele care ar ține de
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
predicat verbal. La aceste două tipuri de unități elementare trebuie adăugate enunțurile monoreme de tipul "Bravo!", "Drace!" sau "Tu?" 2. Am fi putut vorbi mai curînd de clauzulă decît de propoziție-enunț. Punînd în opoziție "sintaxa de recțiune" și "sintaxa de presupoziție", A. Berendonner și M.-J. Béguelin merg în sensul tezei discontinuității formulate de Benveniste și Saussure, despre care am vorbit în introducere: "Începînd cu clasa clauzulei, sintaxa își schimbă natura: un text nu trebuie să fie privit ca o secvență
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
privit ca o secvență de semne, ci ca o asamblare de acte sau de comportamente" (Berendonner și Béguelin 1989: 115). Astfel sînt distinse două tipuri de relații între unitățile discursului: o sintaxă de recțiune în interiorul clauzulei și o sintaxă de presupoziție între clauzulele care alcătuiesc o perioadă. Atunci cînd vorbesc despre "morfosintaxă" și "pragma-sintaxă" pentru a desemna cele două tipuri combinatorii distincte, ei fac din clauzulă, în același timp, unitatea maximală a sintaxei de recțiune și unitatea minimală a sintaxei de
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
între clauzulele care alcătuiesc o perioadă. Atunci cînd vorbesc despre "morfosintaxă" și "pragma-sintaxă" pentru a desemna cele două tipuri combinatorii distincte, ei fac din clauzulă, în același timp, unitatea maximală a sintaxei de recțiune și unitatea minimală a sintaxei de presupoziție. Ei propun descompunerea unui enunț ca: Cu toate că ați ștrumpfit-o, sînteți niște ștrumpfei de treabă, în două acte: segmentul Cu toate că ați ștrumpfito servind la îndeplinirea unui act de concesie și formînd o clauzulă la fel cu sînteți niște ștrumpfei de treabă
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
foarte aproape de exclamație. În ambele cazuri, elipsa lui q este factor de expresivitate și, ca și în T34, restituirea elementului absent nu este deloc centrală. Sintaxa afectivă este mai importantă decît sintaxa logico-gramaticală (Bally 1951). 4.2. Forme de implicit: presupoziții și subînțelesuri Opoziția dintre vorbirea explicită (a afirma ceva) și vorbirea implicită (a-l determina pe interlocutor să se gîndească la ceva) nu reflectă fenomenele în toată complexitatea lor. Într-adevăr, conținuturile implicite sînt, într-un anume fel, exprimate în
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
determina pe interlocutor să se gîndească la ceva) nu reflectă fenomenele în toată complexitatea lor. Într-adevăr, conținuturile implicite sînt, într-un anume fel, exprimate în aceeași măsură. Cu toate-acestea, trebuie să facem distincția între conținuturile presupuse și conținuturile subînțelese. • Presupozițiile Exemplul cel mai utilizat este: T41 Lucky Luke s-a lăsat de fumat, dar putem considera și: T42 Sachat s-a reapucat de fumat. În afară de conținuturile exprimate explicit, vorbim de presupoziții în cazul informațiilor care, fără a fi exprimate explicit
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
să facem distincția între conținuturile presupuse și conținuturile subînțelese. • Presupozițiile Exemplul cel mai utilizat este: T41 Lucky Luke s-a lăsat de fumat, dar putem considera și: T42 Sachat s-a reapucat de fumat. În afară de conținuturile exprimate explicit, vorbim de presupoziții în cazul informațiilor care, fără a fi exprimate explicit, sînt totuși prezente în conținutul semantic al verbelor a se lăsa și a se reapuca. Primul dă de înțeles sub formă de presupoziție că Lucky Luke fuma înainte, al doilea comportă
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de fumat. În afară de conținuturile exprimate explicit, vorbim de presupoziții în cazul informațiilor care, fără a fi exprimate explicit, sînt totuși prezente în conținutul semantic al verbelor a se lăsa și a se reapuca. Primul dă de înțeles sub formă de presupoziție că Lucky Luke fuma înainte, al doilea comportă o dublă presupoziție: Sachat, care fuma înainte, se lăsase de fumat. Aceste propoziții implicite fac parte din structura lingvistică a enunțurilor și sînt tot atîtea consecințe care decurg automat din enunțarea lor
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
informațiilor care, fără a fi exprimate explicit, sînt totuși prezente în conținutul semantic al verbelor a se lăsa și a se reapuca. Primul dă de înțeles sub formă de presupoziție că Lucky Luke fuma înainte, al doilea comportă o dublă presupoziție: Sachat, care fuma înainte, se lăsase de fumat. Aceste propoziții implicite fac parte din structura lingvistică a enunțurilor și sînt tot atîtea consecințe care decurg automat din enunțarea lor. Se poate verifica printr-un test lingvistic dacă un conținut este
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Aceste propoziții implicite fac parte din structura lingvistică a enunțurilor și sînt tot atîtea consecințe care decurg automat din enunțarea lor. Se poate verifica printr-un test lingvistic dacă un conținut este sau nu presupus lingvistic: negația și interogația lasă presupoziția intactă. Negația din T41 Nu! Lucky Luke nu s-a lăsat deloc de fumat, nu pune în discuție presupoziția Lucky Luke fuma înainte, și nici interogația: Lucky Luke s-a lăsat de fumat? Interpretarea semantică a unui enunț este ansamblul
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
enunțarea lor. Se poate verifica printr-un test lingvistic dacă un conținut este sau nu presupus lingvistic: negația și interogația lasă presupoziția intactă. Negația din T41 Nu! Lucky Luke nu s-a lăsat deloc de fumat, nu pune în discuție presupoziția Lucky Luke fuma înainte, și nici interogația: Lucky Luke s-a lăsat de fumat? Interpretarea semantică a unui enunț este ansamblul consecințelor sau concluziilor care pot fi inferate pornind de la acel enunț (Bellert 1970: 335). Într-o suită de propoziții
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
bula 1] Aș vrea să mă las de fumat într-o bună zi. [cadrul 2, bula 2] Problema e că nu fumez. [cadrul 2, bula3] Deci ca să mă pot lăsa, [cadrul 3, bula 4] Va trebui să mă apuc. Consecința presupoziției verbului a se lăsa din bula1 (Actualmente fumez) este falsă, după bula 2, fapt care conduce logic la soluția propusă de bulele 3 și 4. Presupoziția verbului a se apuca est prezentă în c.2 (nu fumez), dar în contradicție
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ca să mă pot lăsa, [cadrul 3, bula 4] Va trebui să mă apuc. Consecința presupoziției verbului a se lăsa din bula1 (Actualmente fumez) este falsă, după bula 2, fapt care conduce logic la soluția propusă de bulele 3 și 4. Presupoziția verbului a se apuca est prezentă în c.2 (nu fumez), dar în contradicție cu cea a verbului a se lăsa. Personajul este antrenat într-un cerc cel puțin vicios, în care consecințele care decurg dintr-o propoziție intră în
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
succesive, pornind de la implicațiile lexemelor pe care le conțin. Aici, personajul se străduiește cu haz (bulele 3 și 4) să producă un text coerent în acord cu implicațiile voinței exprimate în bula1. Urmarea este cît se poate de logică în ceea ce privește presupoziția, dar total absurdă din punct de vedere practic. • Subînțelesurile Atunci cînd cineva enunță T14 sau T42, acesta subînțelege probabil o idee impărtășită unanim în zilele noastre, astfel încît este tipărită și pe pachetele de țigări: Fumatul dăunează grav sănătății (deci
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
dată la care a apărut T43 în cotidianul regional Ouest France), fără îndoială că nu toți cititorii împărtășeau această opinie. Putem deci clasa ideile primite de-a gata în categoria implicaturilor preconstruite, nonimplicate de structura lingvistică a enunțurilor, diferite de presupoziții, dar mai aproape de subînțelesurile propriu-zise. Subînțelesurile nu sînt mai prezente în enunț decît preconstructele (nu sînt exprimate), dar fac parte din enunțarea ca act. Subînțelesurile sînt derivate printr-un proces interpretativ în cursul căruia actul enunțării Dacă ea sau el
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
prin semnătură și ajunge astfel la o aserțiune de tipul: La tribune de Genève este ziarul cel mai citit. Este un slogan conform genului de discurs așteptat: asocierea unui nume propriu și a unei proprietăți pozitive. Prin statutul său de presupoziție, enunțul implicitat pare indiscutabil. T44 nu se referă explicit la această presupoziție, ci la motivele acestei stări de fapt presupuse. Este întîmlpător sau nu că TG este ziarul cel mai citit? Sloganul tranșează în sensul unui răspuns negativ (Nu întîmplător
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de Genève este ziarul cel mai citit. Este un slogan conform genului de discurs așteptat: asocierea unui nume propriu și a unei proprietăți pozitive. Prin statutul său de presupoziție, enunțul implicitat pare indiscutabil. T44 nu se referă explicit la această presupoziție, ci la motivele acestei stări de fapt presupuse. Este întîmlpător sau nu că TG este ziarul cel mai citit? Sloganul tranșează în sensul unui răspuns negativ (Nu întîmplător), dar nu spune absolut nimic despre motivele pentru care acest ziar este
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Trebuie ca el să se angajeze într-un raționament sub forma unui silogism: mai întîi să admită o premisă majoră de tipul: Ziarul cel mai citit [A] este cel mai bun ziar [B]; să admită apoi o premisă minoră corespunzătoare presupoziției din T44: Or TG [C] este ziarul cel mai citit [A]. Ajungem astfel la concluzia vizată de argumentație DECI TG [C] este cel mai bun ziar [B]. Acesta este răspunsul la întrebarea subiacentă la aserțiunea: Atunci de ce, dacă nu întîmplător
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de Comunitatea europeană, exploatează aceeași structură: T78 De ce portocalele sîngerii sînt ideale pentru snack-uri? Pentru că atît pulpa, cît și sucul portocalelor sîngerii au un gust irezistibil. Acasă, la birou, la plimbare, ele vă aduc pe buze un zîmbet însorit. Presupoziția lui Q (T78) este următoarea: portocalele sîngerii sînt ideale pentru snack-uri. Sub această formă, foarte frecventă în publicitate, întrebarea nu are alt scop decît să aserteze indirect această presupoziție. Falsele întrebări din T3 și din T78 se prezintă ca
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]