19,087 matches
-
Puterea limbii și a traducerilor joacă un rol esențial în aceste topuri. Așa se explică de ce lipsește Arghezi, unul din cei mai mari poeți ai secolului, de ce nimeni nu s-a gîndit la Blaga, Barbu, Nichita Stănescu sau Mircea Cărtărescu. Pretențiile noastre nu sînt exagerate. Pe listă apar poeți net inferiori acestora, unii prezenți inexplicabil, cum ar fi americanca Gertrude Stein (a 15-a), înaintea lui Esenin, Pessoa, René Char sau Yeats. Cine va fi fiind Ghennadi Aighi? Dar John Giorno
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
Paul Alexandru Georgescu Teorii, procese, mutații Puterea politică se definește prin bivalență: pe de o parte este un fapt real, impactant prin comandă și constrângere, iar pe de altă parte, este exigență ideală, centru valoric, pretenție de autoritate moral-juridică. Într-un eseu mai vechi, am privit puterea constatativ, explicând-o prin cauze și ordonând-o în tipuri. Acum, vom trece de la ce este la ce trebuie să fie. Ridicată în plan axiologic și integrată în opoziția
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
tonul devine violent și stilul sarcastic. Comunismul e considerat "un dogmatism fără sistem", bazat pe "brutalitate și desfrâu", un "gunoi moral și mental", o "antidoctrină sau o contradoctrină". Surprinzător însă, comunismul apare ca derivat al liberalismului extrem, fiind în esență pretenția de privilegiere a plebei. Analiza principiilor de bază ale doctrinelor, teritoriu unde originile lor și motivațiile sufletului colectiv se învederează reciproc, permite extrapolarea ideatică. Astfel, bolșevismul apare ca un fenomen de esență religios-creștină și pur reacționar, derivând din complexul plebei
Terapia eliberării by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17019_a_18344]
-
fiind lipsit de valoare, improvizat și amatoristic: "Cultura de cartier versus "Cântarea României"" ("România literară", 7 ianuarie 2000); "formațiile s-au prezentat la nivel de cartier"; "organizatorii s-au remarcat prin afișe "de cartier", monocolore, trase la xerox, fără nici o pretenție" (VL, arh. Int.,1999). Evoluția semantică a cartierului urmează așadar, la distanță în timp, pe cea a substantivului mahala, în cazul căruia o desemnare inițial neutră a căpătat treptat sensuri depreciative (evidente azi în determinantul de mahala sau în derivatele
"De cartier..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17022_a_18347]
-
Or mai fi tineri interesați de asta, nu e inutilă întrebarea?). Firește că renunță la trimiteri și aparat critic, că istorisește, pe caseta audio înregistrată de d-na Irina Nicolau, sfătos și cursiv, momentele semnificative ale istoriei noastre. Nu are pretenția de a-și transforma excursul în manual. Dar, în polemică deschisă cu manualele, care continuă să prezinte deformat și într-o densă limbă de lemn istoria națională "m-a ademenit să rezum în casete audio pentru tineri, în modul cel
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
conducerea României. Problema nu ține nici de imaginea țării, ci strict de portretele unor persoane care, dacă n-au făcut nimic rău, se pot disculpa. Există, însă, și posibilitatea ca persoanele implicate în afacerea albumului să fi călcat alături de lege. Pretenția unora de a-și drapa greșelile cu imaginea României e neserioasă. Nici Ceaușescu, pe vremuri, nu era identificat cu țara pe care o conducea, în pofida celor 99,9% voturi cu care se vedea ales, în scripte. Se poate spune altceva
Afacerea albumului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17100_a_18425]
-
totuși abundent notificate, sugerînd plinătatea existențială, artistul se dovedește capabil a se detașa de obiectul său dublu, venustatea femeii în sine, pe de o parte, procesul voluptății sale pe de alta: "August se sfîrșește în zile blînde, cu Val Gheorghiu - Pretențiile barcagiului Caron, proză scurtă, Ed. Polirom, Iași, 2000, 250 pag., preț neprecizat.
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
spunea Jung, "fiecare bărbat poartă în sine imaginea femeii eterne" și "același lucru este valabil și la femeie, și ea poartă în sine o imagine despre bărbat." Ce e femeia și ce e bărbatul nu se poate spune, cu o pretenție mai mare de obiectivitate, decât într-o interrelație - și abia apoi prin raportarea - subiectivă și inevitabil parțială - la sine. Cartea se citește cu mare plăcere, având avantajul spectaculos al unei documentări minuțioase, ca și pe cel al stilului curgător și
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
invizibil de credință și necunoaștere a lucrurilor rele, care se ridică în jurul celor două persoane. Dincolo de aceasta, nici o notă ocultă la Miclăușeni. Ești drept, ești bun. Oameni de bine care trăiesc aici, mor aici ca buni creștini, dar fără nici o pretenție, în limitele dogmei și ale bunei cuviințe. De aceea, în ciuda elegantei ospitalități, mă înăbuș și clănțăn din dinți în casa asta frumoasă fără soare, în parcul fără perspectivă, în care nimic nu se schimbă și număr ceasurile care mă mai
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
rămas mărturiile infame, scrise sau orale, atribuite celorlalți sus citați) sînt extrem de elocvente. Una din cărțile la care mă refer aparține americanului Paul Johnson care operează pe tot parcursul volumului o feroce și nemiloasă disjuncție între aparențe și realități, între pretențiile legate de propria imagine despre sine cu care s-au introdus în istorie diferite personalități și faptele lor din viața de zi cu zi, totul fiind consemnat sub un titlu care începe să-mi sune aproape ironic: "The intellectuals". Acestora
Opere și biografii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15838_a_17163]
-
Nicolae Manolescu Într-o spirituală Cronică a mizantropului de pe vremuri, G. Călinescu ironiza pretențiile pe care scriitorul român le avea față de criticul literar. Acesta din urmă trebuia să fie, în ochii scriitorului, un fel de slujitor necondiționat și devotat, făcîndu-i mereu pe plac, gîdilîndu-l în tălpi și, la nevoie, ducîndu-i oala de noapte. Mi-
Scriitori, critici și țuțări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15865_a_17190]
-
eliminate. Din cu totul altă direcție, Veronica A. Cara (repet, cei doi autori nu sînt comparabili estetic - fiecare reprezintă însă un trend important) propune scriitura ingenuă, în forță, nepretențioasă. În același timp, este departe de proza de consum, prea accesibilă, pretenția rămîne înalt culturală. Impactul tematic este decisiv: în loc să întîlnim mărturii directe despre comunism, aflăm aceste povești prin intermediul bunicii tinerei protagoniste. Nu se mai simte nevoia demonizării acelei perioade. Compromisul, funcția în acel regim își pierd din importanță. Mizele sînt mai
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
a ezitat să-și revendice proprietăți de familie care cu nu prea mulți ani în urmă ar fi făcut din el un reprezentant al exploatatorilor. Cît privește revendicarea d-lui Răzvan Theodorescu, socialistul, acestuia i s-ar fi putut întoarce pretențiile cu exemplul celebrului falanster realizat în secolul trecut de Theodor Diamand, fourieristul. Nici d-na ministru a Justiției, Rodica Stănoiu, nu s-a dat în lături de la a-și recupera proprietăți moșierești și conacale, în pofida faptului că nu vede cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15943_a_17268]
-
în poezii și în scrisori ca sinonim pentru iubită: "Neologismul, întors către obîrșii, este astfel "lămurat" (ar spune I. Budai-Deleanu) de orice pojghiță depreciativă". Caragiale "clatină din temelii" sinonimia cu prieten, bunăoară în schița O conferență, distrugînd cea din urmă pretenție a cuvîntului amic de a fi luat în serios. Asta, după ce procedase la fel cu june (despre care romanticii și Eminescu, printre ei, aveau părere bună), făcîndu-l să sune în gura junelui tînăr Rică Venturiano nu doar pleonastic, dar definitiv
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
atîtea altele în primele decenii ale secolului XX, și din inițiativele căreia a rezultat o cultură revoluționară în esența ei, cum ar fi filmele lui Eisenstein sau școala de critică cunoscută ca școala formală rusă. Lenin a gîtuit însă repede pretențiile avangardiste ale proletcultiștilor, aducîndu-i la dogmatismul ce va fi un triumf sub Stalin în toate domeniile spiritului. în România, din motive care-mi scapă, termenul circulă la sfîrșitul anilor '40, în pofida faptului că tezele lui A.A. Jdanov, care le
Despre proletcultism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15976_a_17301]
-
riscantul limbaj liber, dezinhibat. Doar că, de data aceasta, avem de-a face cu un progres semnificativ. Pentru a consemna calitățile acestui roman, este necesară mai întîi o trecere în revistă a pericolelor pornografiei aduse în literatura "mare" sau cu pretenții "mari". Redundanța este prima mare piedică. Cum reușești să eviți repetiția într-un discurs destul de limitat ca tematică și ca posibilități lingvistice? Al doilea obstacol este cititorul. Cum faci să-l convingi de reușita artistică printr-un text care poate
Incest și naratologie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15980_a_17305]
-
Cele mai mărunte momente ale existenței conțin elemente nebănuite pe care Philippe Delerm le focalizează și le nuanțează aducîndu-le în prim plan. De pildă "Une petite croûte": o constatare simplă - nu mai este pîine, tocmai cînd, la o cină fără pretenții, erau invitați niște prieteni. Iritarea semnifică teama de a nu mai respecta un cod bine definit. Mai mult decît un aliment, pîinea devine "o structură mentală" ce presupune stabilitatea, siguranța. Diferența specifică constă într-o surprindere a hazardului insinuat în
Clipa cea repede și alte plăceri minuscule by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15973_a_17298]
-
să depună jurământul pentru că au fost învățați acasă să vorbească frumos, nu să înjure, doctorii nu vor mai vrea să opereze pentru că tăieturile-l dor pe pacient iar profesorii nu vor mai preda ca să nu-i streseze pe elevi... Absurditatea pretenției mai-marilor Bisericii Ortodoxe Române ridică încă un văl de pe putreziciunea care domină, și după zece ani de așa-zisă libertate, în România. Atentatul la normalitate și la legalitate al BOR este încă un enorm deserviciu adus țării și pretențiilor de
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
Absurditatea pretenției mai-marilor Bisericii Ortodoxe Române ridică încă un văl de pe putreziciunea care domină, și după zece ani de așa-zisă libertate, în România. Atentatul la normalitate și la legalitate al BOR este încă un enorm deserviciu adus țării și pretențiilor de integrare europeană. Pentru a spăla rușinea câtorva șefi ierarhici nedemni și ticăloșiți, în numele "ascultării" fără crâcneală o întreagă pătură socială este târâtă în noroi și arătată cu degetul. Că mulți episcopi și mitropoliți vor fi fiind colonei sau generali
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
în sensul nostru, moderne. Li se adaugă pagini despre literatura veche religioasă și istorică, și despre gramatici. Scrisă în bună limbă românească și cu ortografia impusă de Maiorescu, Istoria lui Hodoș e plină de aprecieri de bun simț, fără mari pretenții de interpretare, exactă bibliografic, cu note biografice sumare și utile. Scriitorii importanți se află la locul lor, Eliade, Alexandrescu, Negruzzi, Alecsandri, Bolintineanu, Creangă, Slavici, Caragiale (firește, doar teatrul), Eminescu ('face parte dintre cei mai mari lirici ai lumii"), cu antologii
O istorie a literaturii române by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15619_a_16944]
-
să dispară. România săracilor, care acoperă 80 la sută din populația țării, s-ar cuveni să scadă și ea, la fel cum ar fi cazul să crească standardele sărăciei. N-ar fi rău dacă, o dată cu asta ar mai scădea standardele pretențiilor pe bani publici. Și nivelul privilegiilor autovotate. Dacă vom accepta și că nu există România în general și vom înceta să mai vorbim despre poporul român cu aceeași suficiență atotcunoscătoare, ca și cum acest popor ar fi o persoană eternă, poate că
Concertul pocnitorilor de Anul Nou by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15635_a_16960]
-
poetică, se bazează pe un anumit sunet, pe o asociere inedită, pe o imagine centrală în jurul căreia crește de obicei un filigran grațios de cuvinte bine alese și probabil îndelung cizelate. Procedeul ar fi la o adică obositor, redundant și pretenția de a face o carte din cîteva zeci de asemenea texte ar fi cam exagerată. Am avut acestă impresie mai ales la primul volum, Duduca de marțipan, apărut în condiții grafice excelente la Editura Univers. Distanța dintre formă și fond
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
aștept și publicarea unei cărți "pentru copii", firește și pentru copii mari, scrisă de mine și ilustrată de Tudor Banuș, carte care, dacă nu vrea să se vîndă ca Harry Potter, ar vrea în schimb să poată plăcea, fără mari pretenții, cît mai multor cititori. Îmi vor mai apărea, la anul, cîteva reeditări și cîteva traduceri. 2002 va aduce, poate, și mari schimbări în viața mea personală, despre care deocamdată n-am să spun mai mult aici. Nici nu te-aș
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
în locul lui Camus, Gide sau Mauriac - drept exemplari pentru cultura franceză... D.R.P.: Aproape toți criticii dumneavoastră subliniază faptul că, practic, puneți sub semnul îndoielii trăsăturile de europenitate ale României, atât în trecut, cât și în prezent. Credeți cu adevărat că pretențiile României de a se alătura Europei sunt doar un aspect între altele al "crizei de identitate" pe care o menționați atât de des? T.J.: Nu sunt sigur că înțeleg. Cred că susțineam că România se află, de fapt, pe muchia
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
care Moldovă e vorba: despre cea a lui Ștefan cel Mare sau despre cea a lui Iliescu cel Mic?). De fapt, e un fel de a lua cu mîna stîngă ceea ce, furat de peisaj, partidul a dat cu dreapta. Respingînd "pretențiile autonomiste" (oare avansate de către cine?), moldovenii noului pesedist Simirad sugerează că în sînul propriului partid s-ar afla oameni care doresc dezlipirea Transilvaniei! Și pentru că am ajuns aici, aflu cu stupoare că un tînăr universitar din Australia, pe numele său
Zgomotul și euforia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15706_a_17031]