4,340 matches
-
copiilor de 1 an vaccinați împotriva pojarului Îmbunătățirea sănătății materne Rata mortalității materne Ponderea nașterilor asistate de personal calificat Combaterea HIV/SIDA a malariei și a altor boli Prevalența HIV la femeile însărcinate între 15 și 24 de ani Ponderea prevalenței contracepției Ponderea copiilor orfani din cauza HIV/SIDA care frecventează școala Prevalența și rata deceselor din cauza malariei Prevalența și rata deceselor din cauza tuberculozei Procentul cazurilor de TBC detectate și tratate Asigurarea durabilității mediului Suprafața terenurilor protejate pentru asigurarea biodiversității Emisiile de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mortalității materne Ponderea nașterilor asistate de personal calificat Combaterea HIV/SIDA a malariei și a altor boli Prevalența HIV la femeile însărcinate între 15 și 24 de ani Ponderea prevalenței contracepției Ponderea copiilor orfani din cauza HIV/SIDA care frecventează școala Prevalența și rata deceselor din cauza malariei Prevalența și rata deceselor din cauza tuberculozei Procentul cazurilor de TBC detectate și tratate Asigurarea durabilității mediului Suprafața terenurilor protejate pentru asigurarea biodiversității Emisiile de dioxid de carbon (per capita) Proporția terenurilor acoperite de păduri Subvențiile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
personal calificat Combaterea HIV/SIDA a malariei și a altor boli Prevalența HIV la femeile însărcinate între 15 și 24 de ani Ponderea prevalenței contracepției Ponderea copiilor orfani din cauza HIV/SIDA care frecventează școala Prevalența și rata deceselor din cauza malariei Prevalența și rata deceselor din cauza tuberculozei Procentul cazurilor de TBC detectate și tratate Asigurarea durabilității mediului Suprafața terenurilor protejate pentru asigurarea biodiversității Emisiile de dioxid de carbon (per capita) Proporția terenurilor acoperite de păduri Subvențiile pentru agricultură la producția internă și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
celor mai sărace regiuni ale lumii. Ei pot fi înlocuiți cu indicatori specifici în cazul țărilor cu un nivel mai ridicat de dezvoltare. De exemplu, pentru România, indicatori precum săracia în funcție de pragul de un dolar pe zi la PPC sau prevalența copiilor subponderali nu au fost considerați relevanți, datorită incidenței extrem de scăzute, fiind înlocuiți cu alți indicatori privind sărăcia în funcție de metodologia utilizată la nivel național și prevalența taliei mici pentru vârstă (Raport de țară asupra Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului, 2004
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
România, indicatori precum săracia în funcție de pragul de un dolar pe zi la PPC sau prevalența copiilor subponderali nu au fost considerați relevanți, datorită incidenței extrem de scăzute, fiind înlocuiți cu alți indicatori privind sărăcia în funcție de metodologia utilizată la nivel național și prevalența taliei mici pentru vârstă (Raport de țară asupra Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului, 2004). Indicatorii de progres asupra obiectivelor de dezvoltare a mileniului sunt înglobați și în sistemul de indicatorii de dezvoltare mondială al Băncii Mondiale. Rapoartele tematice anuale (World
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și mișcări corporale spasmodice. De asemenea, prezintă caracteristici faciale distincte, cum ar fi o gura larg deschisă și zâmbitoare, buza de sus subțire, ochi adânci. Mai mult de jumătate au o slabă pigmentare a ochilor, părului și pielii. Rata de prevalență a sindromului e estimată la 1 din 25000 indivizi, majoritatea sunt descriși a fi sever retardați mental. Apraxia. Deși sunt multe motive pentru care unii copii nu dezvoltă un limbaj adecvat vârstei, vom descrie în continuare o serie de caracteristici
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
pus când acestea sunt explicate mai bine în diagnosticul clinic autist. Deși des întâlnite la persoanele cu TPD, simptomele de hiperactivitate și de neatenție sunt notate ca dizabilitate de sine stătătoare numai când nu există stabilită patologia autistă. 3.3. PREVALENȚA AUTISMULUI Statisticile recente arată că la momentul actual cazurile de autism sunt de zece ori mai multe decât în anii ’80. S-a constatat că autismul se întâlnește mai des decât sindromul Down (cea mai cunoscuta boala cromozomială) sau paralizia
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
mai des decât sindromul Down (cea mai cunoscuta boala cromozomială) sau paralizia cerebrală. Această creștere se datorează și aprofundării cercetărilor în domeniu care au condus la o definire mult mai în detaliu a termenului de autism. Diferența dintre ratele de prevalență din diferite studii se datorează în mare parte faptului că, de-a lungul timpului, criteriile de diagnostic s-au schimbat de la primele descrieri ale lui Kanner. Odată ce s-a născut un copil autist, riscul de a se naște un altul
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
2500, recent Societatea Națională pentru Autism UK (National Autistic Society NAS) a estimat un raport de 1 la 110 a T.P.D. la nivelul întregii populații. Potrivit statisticilor Institutului Național al Sănătății (2001) și Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor SUA, prevalența este de 1 la 250 nașteri. Eric Fombonne (2005), cercetător canadian, a prezentat o prevalență estimată la 10/10.000 pentru autismul clasic și 6070/10.000 pentru întregul spectru al tulburărilor autismului. Ami Klin (2007), clinician și expert în
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
de 1 la 110 a T.P.D. la nivelul întregii populații. Potrivit statisticilor Institutului Național al Sănătății (2001) și Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor SUA, prevalența este de 1 la 250 nașteri. Eric Fombonne (2005), cercetător canadian, a prezentat o prevalență estimată la 10/10.000 pentru autismul clasic și 6070/10.000 pentru întregul spectru al tulburărilor autismului. Ami Klin (2007), clinician și expert în problematica legată de autism (Yale Child Study Centre) vorbește de o prevalență de 1/250
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
a prezentat o prevalență estimată la 10/10.000 pentru autismul clasic și 6070/10.000 pentru întregul spectru al tulburărilor autismului. Ami Klin (2007), clinician și expert în problematica legată de autism (Yale Child Study Centre) vorbește de o prevalență de 1/250 pentru întregul spectru al tulburărilor autismului, 1/1000 pentru autismul “clasic” și aproximativ 3/10000 pentru Sindromul Asperger. În România la momentul actual nu s-au găsit statistici care să arate numărul de persoane cu autism, prevalența
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
prevalență de 1/250 pentru întregul spectru al tulburărilor autismului, 1/1000 pentru autismul “clasic” și aproximativ 3/10000 pentru Sindromul Asperger. În România la momentul actual nu s-au găsit statistici care să arate numărul de persoane cu autism, prevalența sau rata de incidență. Persoanele care după “Criteriile generale medico psihosociale de identificare și încadrare a copiilor (0-18 ani) cu deficiențe și handicap (dizabilități)” sunt diagnosticate cu autism (tulburări pervazive de dezvoltare, însă la capitolul „Tulburări psihice” și nu la
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
astfel încât rezultatul să fie cât mai obiectiv. De-a lungul anilor, o serie de cercetători au elaborat criterii de stabilire a diagnosticului (Kanner, Rutter, Ishii, Takahashi, DMS - III, DMS - III R), dar în prezent DSM - IV reprezintă referința de bază. Prevalența autismului a crescut în ultimii ani atingând incidența sindromului Down, cea mai frecventă dizabilitate de ordin genetic. În prezent există o rată de 5 cazuri la un număr de 1000 de persoane și de 20 de diagnostice cuprinse în celelalte
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
dizabilitate de ordin genetic. În prezent există o rată de 5 cazuri la un număr de 1000 de persoane și de 20 de diagnostice cuprinse în celelalte forme TPD la 10000. În România nu există încă o statistică clara privind prevalența persoanelor cu autism. Cercetările în domeniu evidențiază o gamă largă de cauze ce stau la baza apariției autismului structurate în teoria neuropsihologică care prezintă disfuncțiile legate de aspectele cognitive și teoria biologică care evidențiază disfuncțiile ca urmare a unor cauze
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
criterii de diagnostic, Însă TOC se caracterizează prin gânduri intrusive și inadecvate, comportament repetitiv. Agresivitatea este mascată de forme reacționale organizate, iar trecerile la act rămân excepționale și sunt adesea mascate de ambivalență, de remușcări și de dorința de pedeapsă. Prevalența comportamentului agresiv În TOC asociat cu altă patologie psihiatrică este de două ori mai mare decât prevalența agresivității În TOC simplă. Incărcătura agresivă și ambivalenta apare, ca și În simtomatologia obsesională, și În tulburarea anxios - fobică. Frica și dispoziția instabilă
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
de forme reacționale organizate, iar trecerile la act rămân excepționale și sunt adesea mascate de ambivalență, de remușcări și de dorința de pedeapsă. Prevalența comportamentului agresiv În TOC asociat cu altă patologie psihiatrică este de două ori mai mare decât prevalența agresivității În TOC simplă. Incărcătura agresivă și ambivalenta apare, ca și În simtomatologia obsesională, și În tulburarea anxios - fobică. Frica și dispoziția instabilă, intolerantă, contradictorie, duc la conduite agresive, complicate și disimulate, Întrucât Îi este frică, atât de propria violență
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
de alcool. La aceste cazuri se recomandă administrarea unui tratament cu antidepresive, Întrucât datele clinice și studiile efectuate au demonstrat reducerea ratelor de recădere. Alcoolismul secundar unei tulburări depresive Administrarea alcoolului ca medicație antidepresivă este un comportament obișnuit, cu o prevalență semnificativă În funcție de populația de referință. Se consumă alcool În dorința de a diminua tristețea, pentru anihilarea fricii și a diferitelor temeri, pentru a combate singurătatea sau a distrage atenția, ignorându-se problemele reale. Efectele alcoolului pe termen scurt sunt binecunoscute
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
evoluției În egală măsură. Înainte de a detalia particularitățile relației depresie-alcoolism, trebuie să precizăm că, În contrast cu credința populară că individul a devenit alcoolic din cauza disperării, marea majoritate a consumatorilor de alcool dezvoltă o depresie secundară, așa cum am arătat În paragraful anterior. Prevalența depresiei și alcoolismului Studiile arată o frecvență crescută a consumului de alcool la bărbați și o frecvență mare a depresiei printre femei. Un studiu epidemiologic larg a constatat că 24% dintre bărbații cu dependență la alcool au prezentat cel puțin
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
psihice este principalul motiv de reinternare În clinica psihiatrică. Cele mai frecvente repercusiuni sociale și medicale sunt sistematizate după cum urmează: Aspecte simptomatice și comorbidități asociate − Rată crescută a suicidului și a comportamentului violent − Prezentare polisimptomatică − Abuz frecvent de alte substanțe − Prevalență crescută a tulburărilor de personalitate − Prevalență crescută a bolilor somatice − Implicații medico-legale − Integrare socială și familială deficitară Utilizarea serviciilor medicale − Internări numeroase − Spitalizări Îndelungate − Asistență frecventă În servicii medicale costisitoare (ATI de ex.) Răspunsul la tratament − Disciplină redusă − Răspuns slab
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
În clinica psihiatrică. Cele mai frecvente repercusiuni sociale și medicale sunt sistematizate după cum urmează: Aspecte simptomatice și comorbidități asociate − Rată crescută a suicidului și a comportamentului violent − Prezentare polisimptomatică − Abuz frecvent de alte substanțe − Prevalență crescută a tulburărilor de personalitate − Prevalență crescută a bolilor somatice − Implicații medico-legale − Integrare socială și familială deficitară Utilizarea serviciilor medicale − Internări numeroase − Spitalizări Îndelungate − Asistență frecventă În servicii medicale costisitoare (ATI de ex.) Răspunsul la tratament − Disciplină redusă − Răspuns slab la tratament − Risc ridicat de reluare
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
antidepresiv administrate. Efectele anticolinergice și cardiovasculare trebuie avute În vedere În primul rând, iar modificările farmacocinetice În al doilea rând. Alegerea medicației este o altă dilemă. Întrucât datele asupra eficacității sunt variabile și, deseori inconsistente, se va ține cont de prevalența efectelor secundare și adverse, complianța pacientului fiind un punct critic al demersului terapeutic la acești pacienți. Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei par a avea efect benefic În cura pe termen scurt atât asupra depresiei cât și asupra dependenței de alcool
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
E un canon, În fapt, al politicii externe românești că cele trei state balcanice principale (Bulgaria, Serbia și Grecia) nu trebuie să se mărească fără ca România să aibă o analoagă mărire, de o asemenea manieră Încât să-i păstreze acea prevalență de populație, de teritoriu și de bogăție, de care se bucură actualmente” <ref id="50">50 35 anni, p. 514, nr. 456. </ref>. Originea canonului trebuia căutată mult Înapoi În timp, În vremea crizei rumeliote, bătrânul Ion C. Brătianu fiind
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
4,8 % din 700 de cazuri. Bingley a urmărit 90 de pacienți atât din clinici neurologice cât și neurochirurgicale În Elveția și a constatat că 17 % dintre pacienții cu epilepsie temporală au manifestat comportament agresiv. Falconer - 1973, a raportat o prevalență ridicată a comportamentului agresiv la pacienții cu epilepsie severă care erau supravegheați pentru lobectomie temporală. La acești pacienți, accesele patologice de comportament agresiv s-au Întâlnit la 30 % din 50 de cazuri. De asemenea 14 % au manifestat agresivitate mai mult
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
somatogen dă nota de evoluție și semnificația procesului patologic. În cazul bolilor somatice cea care este prima afectată este periferia, suferința propagându-se către, centru; în cazul bolilor psihice, tulburarea se va deplasa de la centru către periferie. De aici și prevalența tendințelor centrifuge în cazul bolilor funcționale și prevalența tendințelor centripete în cazul bolilor somatice (P. Schilder). Bolile funcționale, sine materia, în cazul cărora nu sunt decelate tulburări somatice lezionale, sunt expresia unor situații conflictuale interiorizate, raportate la problemele cele mai
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
patologic. În cazul bolilor somatice cea care este prima afectată este periferia, suferința propagându-se către, centru; în cazul bolilor psihice, tulburarea se va deplasa de la centru către periferie. De aici și prevalența tendințelor centrifuge în cazul bolilor funcționale și prevalența tendințelor centripete în cazul bolilor somatice (P. Schilder). Bolile funcționale, sine materia, în cazul cărora nu sunt decelate tulburări somatice lezionale, sunt expresia unor situații conflictuale interiorizate, raportate la problemele cele mai intime ale Eului individual. Este cazul nevrozelor, ipohondriei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]