872 matches
-
Zub, Iași, 1999 (în colaborare cu Iolanda Vasiliu, Liviu Constantin Rusu și Olga Rusu); Cezar Petrescu, Georgetta (epistolar inedit), Iași, 1998 (în colaborare cu Dumitru Vacariu); Costache Conachi, Visul amoriului, pref. Emil Iordache, Iași, 2000; Alexandru Vasiliu-Tătăruși, Lunga și amara pribegie, Iași, 2001 (în colaborare cu Dumitru Vacariu). Repere bibliografice: Cezar Ivănescu, Lucian Vasiliu, LCF, 1981, 10; Al. Andriescu, „Eu sunt tot ce voi vedea”, CRC, 1981, 49; Constanța Buzea, „Mona-Monada”, AFT, 1981, 12; Ion Cristofor, „Mona-Monada”, ST, 1982, 2; Mircea
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
cel patriotic, înțeles ca asumare gravă a descendenței țărănești. Patriotismul, marcat aici în doar câteva poezii, devine predominant în Nopți ardelene, carte care cuprinde versuri scrise în plin război, în momentul în care Z. a fost nevoit să ia drumul pribegiei. Este explicabil dorul sfâșietor care îi inundă textele: „Când am plecat era o jale-n sate / Amurg de sânge mi-a-nsângerat calea / Izvorul suspina strângând în brațe valea / Și stelele plângeau îndoliate”. Volumul Dar de nuntă, apărut tot atunci
ZEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290728_a_292057]
-
la 1802 - descrisă în peste o mie de versuri -, ia proporții îngrijorătoare și amenință să cuprindă întreaga țară, încât domnul și boierii se refugiază în Țara Bârsei. Z. surprinde cu accente dramatice starea dezastruoasă a refugiaților și ostilitatea localnicilor față de pribegii aidoma lăcustelor. Ulterior luptele pentru domnie între Alexandru Suțu și Constantin Ipsilanti se duc la Constantinopol și prin intermediul diplomaților marilor puteri, prinse într-un conflict care îl anticipează pe cel beligerant. Din 1806 țara se transformă în teatru de luptă
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
la „Raza”, „Basarabia literară”, „Luminătorul”, „Școala basarabeană”, „Viața Basarabiei”. În 1940, nevoit să plece în refugiu, se oprește la Buzău, unde va sluji la biserica „Neguțători”. După un an se întoarce la Chișinău, dar în 1944 ia din nou calea pribegiei, stabilindu-se ca preot la biserica „Sf. Împărați” din Târgu Jiu. De la înființare, în 1939, a fost membru al Societății Scriitorilor din Basarabia. S. își adună poeziile în volumele Picături de lacrimi (1932) și Răspântie (1944). El compune o poezie
SURUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290024_a_291353]
-
a-i despărți de neamul lor de dincolo de munți. Vlașinii sunt „dăruiți” de Maria Tereza orașului Sibiu, oierii fiind obligați să plătească noi biruri și arende către guvernatorii sași. Obștea Vlașinilor încearcă să reziste, dar este nevoită să ia calea pribegiei, să treacă munții în Țara Românească. Nenorocirea e provocată însă de Nicolae Branga, un ticălos care vrea să se îmbogățească și să parvină prin ruinarea celorlalți. El îi trădează, uneltind cu autoritățile hasburgice prinderea și executarea conducătorilor comunității românești. Branga
POSTELNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
compun lumea pare imposibil de zdruncinat. Titlul primei cărți, Tălmăciri din mine, vorbește despre sinceritatea absolută, despre fervoarea celui care vrea să ia viața în piept. În poeme precum Tunet de primăvară, Crez tânăr, Avânt predomină verbul „vreau”: „Vreau viscolul pribegiei,/ Iureșul de asalt al vijeliei./ Sunt un brad pe culmile tinereții/ Vreau să mă bată toate vânturile vieții”. A doua plachetă aduce o schimbare substanțială. Ambianța naturală devine din ce în ce mai întunecată, pulsul vieții pare să bată din ce în ce mai slab, se întrevede și
PETCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288767_a_290096]
-
așteptărilor legate de câștigarea independenței față de Poartă, speranța întemeierii unei epoci de siguranță și prosperitate se schimbă în scurtă vreme în amărăciune a înfrângerii, în spaimă de răzbunarea turcilor și în durere a exilului. Căderea domnului și a iluziilor sale, pribegia silită, starea jalnică a Moldovei după 1711 fac din cronicar un om resemnat, cu o atitudine schimbată față de istoria internă, mai puțin implicat, preocupat pe largi spații de evenimente externe. Doar spre final se mai înseninează, consemnând domnia ceva mai
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
dăduse, sub pseudonim, cronici în „Revista modernă”, Mihail Sadoveanu este prezent și în P.a., unde în primele șase numere îi apar, în serial, capitole din romanul Frații Potcoavă, semnate M. S. Cobuz, apoi nuvelele Ivanciu Leul, Printre gene, În amurg, Pribegii, iscălite M. Sadoveanu-Cobuz, Regretul și Hanul boului, cu semnătura M. Sadoveanu, respectiv Mihail Sadoveanu. Sunt publicate aici și versuri de Al. Gherghel, Enric Furtună, I. Stătescu-Naia, Virgiliu N. Cișman, Ion Petrovici, A. Mândru, Corneliu Moldovanu, D. Karnabatt, Mihai Codreanu, schițe
PAGINI ALESE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288607_a_289936]
-
acută față de cei lăsați de obicei în umbră: românii pierduți pe întinsurile stepelor asiatice, sicilienii, provensalii sau sud-americanii vorbitori de limbi romanice, locuitorii din Sardinia, Catalania sau din ținuturile retoromane, aromânii din Pind și Epir, din nou românii porniți în pribegie din Bucovina și Basarabia. Selectând din culegeri anterioare, folosind culegeri inedite sau pornind el însuși împreună cu o echipă de colaboratori „în căutare de basme prin Balcani”, K., de multe ori singur, uneori împreună cu alții, a tradus în germană și a
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
dintre laicii cu adevărat dedicați sunt oameni de decizie în adunările parohiale? Câți tineri primesc licența de a se implica cu rost în zidirea unor comunități? Cine este investit cu rolul de catehet al adulților reveniți după ani mulți de pribegie la credință? Cine, în biserici, predă cursurile de introducere în Scriptură și patristică? Câți dintre mirenii cu excelente studii de teologie și remarcabilă conduită duhovnicească - bărbați și femei - au fost invitați să conferențieze pentru publicul larg despre întrebările credinței? Din
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
documente românești”; textele sunt multiplicate prin fotocopiere. Cele patru volume ale primei serii reflectă preocupări științifice diverse, aparținând atât unor colaboratori fideli ai Bibliotecii Române din Freiburg, cât și altora, răspândiți pe alte meridiane: Mircea Eliade (Pentru o bibliografie a pribegiei, 1953, Preistoria unui motiv folcloric românesc, 1954), Alexandru Busuioceanu (Caietele spaniole. Pictorul Pătrașcu, 1953), N. I. Herescu (Apărarea limbii române, 1953, Nicolae Iorga, vizionarul, 1955, Cronica latină, 1957), D. C. Amzăr („Elegia română”, o poezie necunoscută de la 1840, 1953, Românii în
BULETINUL BIBLIOTECII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285932_a_287261]
-
patru tablouri”, în versuri. În 1947 emigrează în Franța. Prezența lui în presa românească a exilului este sporadică și nesemnificativă, reducându-se la publicarea unor poeme („Revista scriitorilor români”) și la câteva comentarii literare („Anotimpul”, „Cronicarul”). În 1952, Editura Cartea Pribegiei, creată de Grigore Manoilescu în Argentina, îi multiplică romanul Cerul era putred, prefațat de Mircea Eliade. „Nu voi releva aici meritele acestui prim roman, nu voi vorbi despre paginile admirabile, în care retrăiesc melancoliile portului dunărean, și arborii lui, și
BUMBESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285947_a_287276]
-
la nivelul transfigurării artistice, organizat pe câteva cicluri: Cartea robilor, Cartea oamenilor singuri, Cartea plecărilor și Cartea iubirilor rănite. „Povestirile” refac atmosfera „întâmplărilor” de altădată, reconstituind în subsidiar drumul exilat al unei conștiințe ce își surprinde cu dramatică vibrație vârstele pribegiei. SCRIERI: Filosofia Kabalei, București, 1942; Sfârșitul omului nou, București, 1943; Logica lui Hegel, București, 1944; Valoarea idealului, București, 1945; Cerul era putred, pref. Mircea Eliade, Valle Hermoso, 1952; ed. Cluj-Napoca, 2003; A doua poartă, Ciudad de Mexico, 1981; Cenușa amintirilor
BUMBESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285947_a_287276]
-
întâlnit mai ales cu eseuri și versuri în „Luceafărul”, „Îndreptar”, „Caete de dor”, „Destin”, „România” (New York) sau „Revue des études roumaines” și „Revista scriitorilor români”, „La Revue de culture européenne”. În colecția de volume multiplicate prin șapirografiere a Editurii Cartea Pribegiei, semnează un Breviar de istorie a literaturii române. În 1963, într-o selecție ce cuprinde, transpuse în românește, doar opt poeme ale ciclului Innominada luz (1949), George Ciorănescu îi publică o plachetă. Un prim volum de poeme scrise în limba
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
memorialistica lui T. Cipariu și G. Barițiu, la traducerile teatrale ale lui St. O. Iosif. S-a ocupat în mod deosebit de activitatea literară a lui I. Ghica, din a cărui operă îngrijește și comentează o ediție completă de Amintiri din pribegia după 1848 (I-III, 1940-1941) și una cuprinzând Scrisori către Vasile Alecsandri (I-II, 1947). O contribuție mai amplă este Poezia lui Andrei Mureșanu (1943), scrisă din convingerea că o revalorificare obiectivă, în perspectivă istorică și critică, era necesară. Receptiv
BOITOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285796_a_287125]
-
en Transylvanie de 1918 à 1940, București, 1943; De la istoria literaturii la istoria culturii românești, Brașov, 1944; Întâiele călătorii în Apus ale lui George Barițiu, Sighișoara, 1947; Delimitări între graiuri și limba literară, Sighișoara, 1947. Ediții: Ion Ghica, Amintiri din pribegia după 1848, I-III, Craiova, 1940-1941, Scrisori către Vasile Alecsandri, introd. edit., I-II, București, 1947. Repere bibliografice: Dionis Popa, Olimpiu Boitoș, „Activitatea lui Slavici la «Tribuna» din Sibiu”, „Națiunea”, 1927, 24; Perpessicius, Opere, IX, 313-315; Al. Dima, Contribuțiile d-
BOITOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285796_a_287125]
-
Cornea, București, 1973; Opere, I-IV, îngr. G. Zane și Elena G. Zane, București, 1974-1990. Repere bibliografice: I. Voinescu II, Nicolas Balcesco, Paris, [1853]; Gr. G. Tocilescu, Nicolae Bălcescu. Viața, timpul și operile sale, București, 1876; I. Ghica, Amintiri din pribegia după 1848, București, 1889, passim; Iorga, Pagini, I, 65-97; Haneș, Studii, 56-74; P. P. Panaitescu, Contribuții la o biografie a lui N. Bălcescu, București, 1923; Vianu, Arta, I, 31-43, II, 345-353; Călinescu, Ist. lit. (1941), 176-182; Ist. lit. (1982), 184-191
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
critică ascuțită și setoasă de cunoaștere, spirit politic pătrunzător și eficient, conștient de valoarea personală și de ascendența sa nobiliară (din Cantacuzini, legați de istoria Bizanțului, și din Basarabi, voievozi ai Țării Românești), stolnicul a știut să folosească până și pribegiile pe care ura boierilor Băleni le-a impus familiei sale: el a folosit fiecare dintre pribegiile politice pentru a-i studia pe învățații bizantini și occidentali, pentru a le recopia operele sau pentru a cumpăra edițiile cele mai recente ale
CANTACUZINO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
de ascendența sa nobiliară (din Cantacuzini, legați de istoria Bizanțului, și din Basarabi, voievozi ai Țării Românești), stolnicul a știut să folosească până și pribegiile pe care ura boierilor Băleni le-a impus familiei sale: el a folosit fiecare dintre pribegiile politice pentru a-i studia pe învățații bizantini și occidentali, pentru a le recopia operele sau pentru a cumpăra edițiile cele mai recente ale acestor opere. La Brașov sau la Iași, la Adrianopol sau Constantinopol, dar mai ales în cele
CANTACUZINO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
Sarsânlar din județul Durostor. C. urmează aici patru clase primare, apoi face liceul la Silistra, unde îi sunt profesori Gh. Zuca, publicist și prozator, și Pericle Papahagi, folclorist și istoric literar. În 1940, în urma cedării Cadrilaterului, familia sa ia drumul pribegiei, așezându-se succesiv în Oltenița, Bacău, Corlătești, Moara Domnească (Prahova) și în Ploiești, unde C. își încheie studiile secundare. Se înscrie inițial la Facultatea de Drept din București, dar trece la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică, la clasa lui
CARAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286095_a_287424]
-
măreția lui, moștenire de la zei, era locuit de Făt-Frumos și mama lui. Mai lipsea Cosânzeana. Paul: - Mama zmeului ucigaș a umilit curtenii care s-au răzvrătit și Făt- Frumos, după o luptă crâncenă cu Zmeul, a trebuit să plece în pribegie iar în castel au rămas Zmeul și mama lui apărați de balauri. Gigel: - Dar Făt-Frumos n-a avut buzduganul când s-a luptat cu zmeul ? ,,Zâna cea bună’’( ușor încurcată ): - Lupta a fost strânsă pe viață și pe moarte, când
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
doar silit de circumstanțe. Și bunicul, și tatăl ei, Marcus Agrippa, spuneau la fel. A fost marea dragoste a vieții lui. Dar Cornelius? Total străin de ei. Aceste trei persoane, dintre care una e moartă, alta - silită să ia calea pribegiei, iar cealaltă - acu zată de magie, n-au cum să formeze un tot. Dacă doar Libo ar fi mărul discordiei, ar înțelege. Dar nu, Claudius insinuează că Scribonius a devenit prin Cornelius dușmanul Liviei... Își aude numele pronunțat și ridică
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
000 de locuitori, cât timp ea poate hrăni un număr mult mai mare, (...) înconjurată de alte ginți, precum e România, nu-i e permis să lase să piară niciunul din fiii săi, și, din moment ce aceștia, după o atât de lungă pribegie prin țări străine, cer a se alipi iar la sânul mamei, ea e datoare să-i primească cu brațele deschise"2233. La 1 martie 1898 săptămânalul Constanța publica un articol în care reliefa dificultățile întâmpinate de către gazetarii dobrogeni în privința denunțării
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ram pe fir de floare Sărbătoare și lumină La atâta frumusețe Inima-mi cu dor suspină Adunate laolaltă Împletite în iubire Gândurile iar ma poartă Spre înalt, spre nemurire Și cu fruntea sprijinită Sus pe geana zărilor Îmi las doru-n pribegie Pradă depărtărilor
Zorile by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83236_a_84561]
-
întâiul avânt. Putea, urcându-se pe scăunel, să-și moaie degetul în gavanosul cu dulceață, de pe măsuță, ca mai apoi, după ce și l-a supt, să-l întindă și mamei; era întâia dărnicie. Putea păși singur în cerdac: era întâia pribegie. În curând pașii lui se căzniră prin ogradă; ulița îl privea înduioșată pe sub poartă, făcându-i semne cu portița: îl chema la ea. El nu putea ajunge până acolo. Supărarea curcanului îl speria ca o furtună; se-nnoura curcanul în pene
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]