762 matches
-
de bine, și am făcut și un lac pe parchet. Vă închipuiți ce momente grele, nesuferite pentru mine, au fost acele pănă când să vie un servitor să-mi șteargă surtucul și să curețe lacul de pe jos. Vederat lucru, eram prigonit de soartă, căci dintre toți musafirii numai mie mi se întâmplau asemene pacoste, bune să mă facă de râs înaintea unor oameni totdeauna dispuși să petreacă pe socoteala cuiva. Sunt câteodată situații din acele caraghioaze care fac din tine un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
lucrat în aceeași fabrică, se simt obligați să facă, fie în scris, fie cu gura, mai ales cu gura, în locuri publice (nu le-o cere nimeni, dar se poartă, dă bine, unde?), condamnarea regimului comunist, în care a fost prigonit, obligat să muncească și sâmbăta și duminica, suferință care-l făcea să-și dea foc la carnetul de partid de câte trei ori pe zi, cu speranța că odiosul regim va fi dărâmat și el, luptătorul dârz și înflăcărat, anticomunistul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
țări. Ea a desconsiderat sistematic drepturile limbii noastre, ne-a stânjenit în dezvoltarea noastră culturală și s-a folosit de avutul nostru pentru scopurile ei și împotriva intereselor noastre cele mai vitale. Tot ce simțea românește în această țară era prigonit și urgisit. Pentru manifestarea unei vieți naționale românești nu era loc în hotarele Bucovinei, oamenii cei mai de seamă ai țării erau siliți să-și părăsească țara, pentru a putea trăi și simți ca români. Pe moșiile Bisericii bucovinene se
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
exproprierea suprafeței de 6750 m.p., declarată de utilitate publică, convine exact vechii ogrăzi și grădini a caselor lui Eminescu 55. Pe de altă parte, probabil că soții Papadopol trimiseseră și ei la ministru documente justificative, pentru a arăta că sunt prigoniți pe nedrept, din moment ce găsim în dosarul citat o adresă a Ministerului, din 31 mai 1927, către prefect, în care se cer lămuriri în legătură cu donația din 3 august l92456. Profesorul Tiberiu Crudu, căruia i se cerea prin adresa oficială nr. 7149
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
fu gata. Cao Zhi a recitat-o pe loc: " Vând trist amărâte boabe de soia, Focul îl faci cu tulpinile ei. Din tulpini de soia amarnic bocesc în tigaie. Din aceeași rădăcină ne-am tras noi doi, De ce oare mă prigonești cu atâta neomenie!" Regele Cao Pi a înțeles că frățiorul său, Cao Zhi făcea în poezie aluzie la el, așa că s-a simțit cu sufletul încărcat și a renunțat de-atunci pentru totdeauna la gândul de-a mai încerca să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Ardeal. Regele, foarte speriat, cheamă pe gl Antonescu, abia ieșit din închisoare. Cu ochii roșii de plâns și părul vâlvoi, se aruncă în brațele lui: „Scapă-mă, Antonescu, scapă-mă“. Ce cădere pentru el și ce înălțime pentru fostul lui prigonit de 2 1/2 ani! Ce laudă pentru caracterul lui! abdicarea regelui. dictatura lui i. antonescu. statul național-legionar Antonescu, învestit cu toate puterile și obținând promisiunea că se va schimba întreg sistemul de guvernare, aleargă la Prezan, care promisese colaborarea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Bagdasar, fiica doctorilor Florica și Alexandru Bagdasar. Mai Întîi Alexandru, iar după moartea acestuia Florica, au fost miniștri ai Sănătății În guvernul Dr. Petru Groza; fapt și mai remarcabil, Florica Bagdasar era sora legionarului Sterie Ciumetti, dar nu a fost prigonită pentru asta. Saul Bellow a avut relații apropiate cu soacra sa, care a și ajuns la festivitatea decernării premiilor Nobel, pentru a‑și aplauda ginerele. Atît În roman, cît și În viață, „Vela”/Alexandra era prietenă de familie cu „Grielescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
-se între ei fără răgaz. Dar el a ieșit învingător, cucerind prin forța armelor Arabia, precum și alte pământuri, pe care guvernează cu legea lui. Din păcate, deși a promis o conviețuire pașnică creștinilor și evreilor, acum îi omoară și-i prigonește. Religia lui se răspândește cu iuțeală în rândul celor nemulțumiți de dominația bizantinilor. Mai multe nu știu despre Mahomed. Când am tăcut, el a făcut un gest distrat cu mâna, ca și cum ar fi alungat o muscă de pe nas. - Nu contează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Isus Cristos apare între cetele de în‑ geri: parcă ne‑am afla într‑un vârtej dez‑ lănțuit. Cristos coboară aproape vertical, cu brațul întins drept spre creștetul bătrâ‑ nului Paul căruia îi pune întrebarea cruci‑ ală: Saule, Saule de ce mă prigonești? Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei Crucificarea lui Petru Convertirea lui Paul 91 Atmosfera frescei emană un dinamism violent, contorsionările trupurilor re‑ dau impresia că din acest cataclism spiritual, cel vizat nu poate ieși decât convertit. Atât personajele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
nu se poate apela la ei pentru a apăra cuvântul lui Dumnezeu”. După câțiva ani, când se simte mai puternic, uită ce a spus și le cere conducătorilor ajutorul, Îndemnându-i să se răzbune fără milă pe eretici. Luteranii Îi prigonesc În mod implacabil pe anabaptiștii care, la rândul lor, cu multă sârguință, vor face același lucru după ce vor câștiga puterea la Münster. Același fenomen a avut loc și În lumea musulmană. Lupta dintre șiiți și sunniți se menține Încă deschisă
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Isus Cristos apare între cetele de în‑ geri: parcă ne‑am afla într‑un vârtej dez‑ lănțuit. Cristos coboară aproape vertical, cu brațul întins drept spre creștetul bătrâ‑ nului Paul căruia îi pune întrebarea cruci‑ ală: Saule, Saule de ce mă prigonești? Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei Crucificarea lui Petru Convertirea lui Paul 91 Atmosfera frescei emană un dinamism violent, contorsionările trupurilor re‑ dau impresia că din acest cataclism spiritual, cel vizat nu poate ieși decât convertit. Atât personajele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
graiului românesc” și despre „cruciatul luptelor pentru limbă”, Ioan Micu Moldovanu (1937). Lui Cincinat Pavelescu, cunoscutul epigramist și „poet constructiv”, lui Vasile Militaru, poetul „veșnic risipitor de cântec românesc”, doctorului Amos Frâncu, „stegarul ideal”, lui Vasile Lucaciu, „preotul luptător și prigonit”, și pictorului Nicolae Grigorescu le închină volumul Busturi sufletești (1937). D. rămâne un reprezentant tipic al spiritului ce domnea în școlile blăjene la începutul veacului, al generației care a realizat Unirea de la 1918. SCRIERI: Biserica lui Bob în Cluj, Cluj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286656_a_287985]
-
calcul: "Păunaș se deșteptase și începuse să plângă și i se părea Agripinei că numai vuietul pârâului acoperea destul de bine țipetele lui". Simpla evadare din infernul din vale generează, în psihicul surescitat, impresii contradictorii, halucinații auditive: "în urechile Agripinei, se prigoneau mereu țipetele și împușcăturile [...], iar vâjâitul Iablanicioarei n-o lăsa să-și dea seama dacă se înșală, ori nu se înșală". În toată confuzia, o singură certitudine prinde contur dramatic în mintea tinerei mame: exemplul ei a fost deja imitat
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ale basmelor românești, „diavoli, spiriduși și vraci”, „vârcolaci”, „paparude-n zdrențe și rusalce”, „scorpii, iele-n zdrențuite rochii”. Crâșma ce răsare în drumul bietului croitor apare și dispare, ca în La hanul lui Mânjoală al lui I. L. Caragiale; bocetul săracului, prigonit de o nevastă rea, are ecouri din Creangă, iar demența distructivă a caprei, ce sare în final ca un diavol, răsturnând toate tarabele pieței, evocă imagini din Ivan Turbincă. Umorul dobândește sub pana lui C. imaginație, haz lexical, totdeauna din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
preotul ar fi participat la comiterea unui omor. După trecerea anilor de executare a osândei nemeritate, Bizoniu este iar căutat de Mârzea, însă de un alt Mârzea, s-ar zice, după felul cum se comportă cu acela pe care îl prigonise. Nu doar că nu o mai face, dar ajunge chiar să-i încredințeze administrarea uriașei averi proprii, lăsându-l să învestească o parte din ea în diverse acțiuni caritabile și în fondarea unui mare așezământ european pentru ajutarea copiilor handicapați
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
Ministerul Administrației și Internelor Florin Sandu, prefectul Horia Ciocârlie, primarul Gheorghe Ciuhandu, șefi de instituții, reprezentanți ai mediului de afaceri. Oficialitățile prezente au remarcat că România a devenit din furnizor de azilanți o țară capabilă să le ofere protecție celor prigoniți în țările lor. Pentru acest centru U.E. a alocat 600 000 euro, iar de la bugetul de stat s-au acordat 300 000 euro. Centrul are o capacitate de cazare de 250 de locuri, cabinet medical, cluburi, terenuri de sport, spații
Agenda2004-6-04-gen1 () [Corola-journal/Journalistic/282035_a_283364]
-
ne hărțuie din urmă". Mucezeala resimțită la scara întregii câmpii ne readuce la spațiul de claustrare, unde orizontul poate fi doar o viclenie a decorului... Suntem negreșit pe lumea cealaltă. Singura speranță posibilă ar fi că un vis rău ne prigonește, din care vom putea cândva ieși, trezindu-ne... Naratorul liric descrie oare o damnare de tip concentraționar? El și un alt personaj, numit sumar "omul", poartă o ușă grea: Parcă ducem un mort printre valuri De grâu nemișcat. Fără a
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
fi tot atât de bine - sau de rău - politicieni ori oameni de litere), cei care au militat într-adevăr pentru valorile democratice, pentru asanarea obștii românești mutilate de comunism și postcomunism, rămân la periferie, priviți cu condescendență, dacă nu de-a dreptul prigoniți de indivizii ajunși în fruntea bucatelor. Cameleonismul noilor privilegiați a trecut fără complexe de la roșul bolșevic la albastrul NATO." (p. 360) Aproximativ același tip de abordare folosește autorul atunci când se referă la lumea literară. Pornind de la teoria mutației valorilor elaborată
Confesiuni incomode by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8212_a_9537]
-
o știa numai el. Pe marginea unei cuvântări a lui Gheorghiu-Dej, ținută cu ocazia marii sărbători sovietice, 7 noiembrie, diaristul însemnează observații de bun simț, care, exprimate public, i-ar fi adus, nu mă îndoiesc, mari necazuri: "Detestăm, divulgăm și prigonim imperialismul anglo-american și ne topim de dragul celui sovietic". Nemulțumirea populară, sărăcia, lipsurile, scumpetea îl fac pe Galaction să adreseze indignat o întrebare retorică: "Toți aceștia care sufereră, plâng, se prăbușesc sunt ei reacționari, fasciști, hitleriști?" Arestarea lui Iuliu Maniu, în
între amăgire și dezamăgire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10216_a_11541]
-
au supus deopotrivă cele trei dictaturi succesive pe care le-a cunoscut România în veacul al XX-lea. Menționăm în treacăt că, în miopia sa, nu l-a cruțat nici ierarhia Bisericii Ortodoxe, care a găsit cu cale a-l prigoni pe acest teologhisitor de vază, așa cum a procedat, în altă țară și în alt moment, și cu profundul credincios care a fost Tolstoi. Patriarhul Miron Cristea a mers pînă acolo încît a dispus nici mai mult nici mai puțin decît
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
bucuria pură. Iar puritatea bucuriei derivă din fapte. E nevoie să înțelegem bine sensul Învățăturii Mântuitorului, care ne spune că este că e mai bine să dai decât să iei, să fii decât să ai și să suferi decât să prigonești. Și, nu în ultimul rând, că puterea după care aleargă atâția este o simplă amăgire. Adevărata Putere nu e aici, nici la stânga, nici la dreapta. Dacă sunteți însetați de El, căutați-l deasupra. Ajutați-i să-L vadă pe cei
Iisus a fost de Stânga sau de Dreapta? by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/37892_a_39217]
-
și distorsionarea suferinței sub chipul unei stranii autoînvinovățiri: „Ei își amintesc despre năpastele lor cu un sentiment de frustrare, învăluit parcă și în-tr-unul de culpă. De ce tocmai lor li s-a întîmplat să fie în calea celor ce i-au prigonit, în calea răutăților?" S-ar putea explica din mai multe puncte de vedere o atare atitudine. Am putea invoca o genă fatalistă a „spațiului mioritic", ca și o resemnare creștinească, un reflex de duhovnicească expiere. Dar nu putem a nu
Literatura-vérité by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6310_a_7635]
-
vedere al statisticii, și deci al realității. Considerația dumneavoastră cu privire la reacțiunea psihologică a acelor care au suferit sub regimul nazist este cu totul plauzibilă: s-a spus că au venit rușii, sovieticii, au venit aceia care i-au scos pe prigoniți din iadul teroarei și i-au pus în alte situațiuni de la care, de altfel, se așteptau să fie destul de anevoioase... Dar, domnule profesor, evreii "comuniști" care au colaborat cu rușii, cu sovieticii, i-au oprit pe înșiși coreligionarii lor! În
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
nu închei, totuși, pe un ton sumbru cronica despre această remarcabilă carte semnată de Lucian Boia, am să citez finalul unui articol al aceluiași Șerban Cioculescu, apărut în Dreptatea în același an 1947: „Comuniștii mi-au fost simpatici când erau prigoniți, dar au încetat să-mi mai placă din momentul în care s-au schimbat în prigonitori. Este clar?” (p. 281). Un splendid act de curaj.
Istoria ieroglifică (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4947_a_6272]
-
izbitor al injustiției îl reprezintă probabil Ion D. Sîrbu, căruia universitara ieșeană Elvira Sorohan i-a dedicat o carte, expresiv intitulată Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Captiv atît în sensul trimiterii sale de către regimul comunist, care l-a prigonit în Gulag și-n adîncurile de mină (aidoma lui Ion Caraion, și el un sclav modern), apoi cenzurîndu-i pana și amînîndu-i apariția scrierilor, cît și în sensul legării de un topos nepotrivit, de unde, precum un veritabil iobag ideologic, n-a
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]