686 matches
-
lui Eduard și Katharina, cu domiciliul actual în Germania, 86169 Augsburg Hammerschmiedweg 5b, cu ultimul domiciliu în România localitatea Darlos nr. 139, județul Sibiu. 601. Schuster Elfriede, născută la 20 august 1925 în localitatea Halchiu, județul Brașov, România, fiica lui Priește Johann și Katharina, cu domiciliul actual în Germania, 8403, Landshut Gabelsbergerstr. 44, cu ultimul domiciliu România, localitatea Agnita, Str. Gării nr. 37, județul Sibiu 602. Szoke Maria, născută la 11 august 1949 în localitatea Deta, județul Timiș România, fiica lui
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
Stefan cel Mare, dar are un pridvor pe stâlpi, ca cele de peste Milcov. Dacă îți amintești bine, dragule, mai pe la începutul vorbirii spuneam despre mănăstirea Aron Vodă că desele închinări și treceri de la călugării greci la cei moldoveni nu au priit nicicum mănăstirii. Deși la 19 iunie 1742 (7250) Constantin Nicolae Mavrocordat voievod poruncește lui Iordache Rusăt, mare vornic - ispravnicul ținutului Neamț - să cumpere 50.000 bucăți de șindrilă „pentru acoperământul bisericii lui Aron Vodă”, prin 1743 biserica se afla tot
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
apucat să dau banii. Motivul? Am făcut prostia să citesc - așa cum mă Îndeamnă radioul și televiziunea - cu atenție eticheta și am văzut acolo: „acidifiant - acid fosfo 165 ric“. Dar ce, sunt plantă ca să-mi facă trebuință fosforul anorganic? Mie-mi priește doar cel organic, precum fosfolipidele, lecitina de pildă. Mai mult, de ce n’am văzut acolo acid malic precum În măr, tartric precum În strugure, chiar oțet, tot din strugure izvodit? De ar fi numai atât... Sucul e, desigur colorat: În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ziserăm c-ar fi urmă de căprioară, Ce i-ar fi împăratului frumoasă soțioară. Iar împăratul în scări se ridica Și-n toată zarea privea Și aci în curtea dumneavoastră, zărea Boboc de lalea Care nu nflorește, Locul nu-i priește Și nici nu rodește! Și ne trimise pe noi, șase lipani călări Cu crampăne de argint, Să zmulgem floarea din pământ, S-o scoatem din rădăcină, S-o sădim la-mpărat în grădină. Că acolo înflorește Și rodește Și locu-i
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Și nici nu rodește! Și ne trimise pe noi, șase lipani călări Cu crampăne de argint, Să zmulgem floarea din pământ, S-o scoatem din rădăcină, S-o sădim la-mpărat în grădină. Că acolo înflorește Și rodește Și locu-i priește. Dacă nu ne-o dați, De noi nu scăpați ! Orația ar putea ține mult și bine, dacă între nași și socri mici nu s-ar insinua grupul de borese și fete prietene ale miresei, care nu concep să dea căprioara
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
că pe aici pământul este galben, pietros, arid, o fac atentă eu trecând printr-o zonă de dealuri și munți. Cum să fie altfel dacă e relief muntos. Chiar și într-un asemnea pământ cresc atât de frumos măslinii. Le priește clima. Nu știam atunci ceea ce am aflat ulterior de la o româncă ce lucra în Grecia de mai mulți ani și lângă care am stat în autocar când m-am întors în România. Ea mi-a povestit printre altele și despre
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
să mă opresc. Atunci când scrânciobul se oprea, stăteam câteva clipe țintuit locului, pipăiam cu frică pământul de sub picioare și abia îndrăzneam să pășesc spre ai mei, galben la față și rece de spaimă. Ți-a fost frică! Nu ți-a priit! Te-ai și îngălbenit, și pășești ca-n străchini... Las c-o să găsim noi altă joacă pentru tine, zicea mama. Acum, m-am interesat, înainte de plecare. Mi-am procurat niște pastile pentru "rău de înălțime". Emetiral. Am și înghițit o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
gazdă, tânjind după condiții cât de cât omenești chiar și fără să aibă numaidecât nevoie de liniște ca să Învețe pentru examene sau să scrie romane. Ai fi zis că se zgârcește să plătească o gazdă, și totuși auzisem că-i priește la cămin, destui știau asta, că se-ncingea la băutură cu colegii de cameră, cu toți năpăstuiții și dezmoșteniții ăia de pe-acolo și, după ce ei se culcau sau o luau de chiauni prin oraș Încurcându-se În tot felul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
temeinic, păi și ce dacă, o să se facă popă, are el un unchi care se ocupă cu așa ceva, e mai ceva decât mi-aș putea Închipui. — Pe vremea aia erai cam bețiv, Îi amintesc. Da’ mi se pare că-ți pria. Nu mai beau ca pe vremuri, da’ orișicât, de popă sunt bun. Ăștia o au În program pă băutură. N-ai să prea vezi că se neglijează. Îl văd pe unchiu’ ăsta de care-ți spun. În sfârșit. Nici degeaba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
la somn. Pe lungimea a doi pereți sunt lipite patru paturi din acelea de prin cazărmi sau spitale, din fier vopsit alb și echipate cu saltele umplute cu paie și pături aspre. Sunt sigur că lui Îi place și-i priește aici. Noaptea părințelul stăpânește de unul singur peste vastitatea acestui dormitor amintind de o sală de clasă amenajată pentru Îngrijirea răniților pe timp de război, În care el se oblojește În tihnă cu hârțoagele și sticlele lui de rom și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
multă ceapă prăjită În ea. Se răcise și era numai bună de mâncat. * O vedeam că se uită cam cruciș tot Învârtindu-se prin țarcul ei printre noi, goală pușcă și parcă i-ar fi pierit tot cheful. Ce naiba nu priise? Tăcea Încruntată acum, nu mai gemea și nu mai mugea și nu mai dădea din mâini. Cam dădusem buzna și profitasem, ăsta-i adevărul. Picasem nu prea bine acolo-n agoniseala ei, măcar că Andrei i-l salvase pe Florinel de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
buzunare decât când o proptea pe Steluța de pereții bucătăriei. Noaptea eu dormeam cu Steluța pe dormeză, iar Laur, Andrei și Florinel, pe saltelele din cealaltă cameră. S-o fi făcut de la sine Împărțirea asta, care oricum mie unul Îmi pria. Probabil că dintotdeauna Îmi dorisem o nevastă care să nu vorbească deloc, și-n afară de asta Steluța părea inepuizabilă și oricând la dispoziția și pe gustul oricui și nedorind mai mult decât o farfurie de fiertură. ne mai pomeneam uneori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
asta. — Și dacă ne-ar prinde iarna aici, vere, n-ar mai fi nici o pricopseală. Îți spun io că ar fi rău de noi dacă ne-ar prinde. Uite-l pe văru' Laur că a Început să nu-i mai priiască, deși chiar n-ar mai avea Încotro s-o ia până nu s-o deschide din nou sezonul pe litoral. Iar i s-a făcut de ducă și de pricopseală, dar pe banii cui? Și ce-ar fi fost dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
revedea mă Înmuiase, și totodată vedeam că Motănica doar că făcea pe supărata și deranjata. Dacă nu putuse să-l țină pe fii-su În loc, tot era bine că ăsta i-o lăsase pe Steluța. Compania mutei părea să-i priască, și nu numai pentru că-i ținea de urât În vacarmul de trageri de noapte. Nu le prisosea sticla de vermut adusă de mine, dar pe masă mai aveau două sticle de lichior, și cozonac, și un carton de fursecuri, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
știu pe toți care umblă pe plaja asta cu tot felu’ de marfă, și deja o luase din loc. Îmi aruncă din mers peste umăr: stai pe-aicea, bre, că-ți aduc o clătită după-masă când mă-ntorc... Nu-mi pria superba zi de plajă. Prea multă lumină și foc pentru animalul Învățat să trăiască În Întuneric și penumbră care sunt. Mă năclăisem tot de transpirație opărită și eram plin de nisip. Să mă spăl și să mă răcoresc barem și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
acasă. Sau, mai rar, se Înfundă În câte „o așa- numită café-chantant, instituțiune publică dezmierdătoare, introdusă la noi numai și numai cu nobille scop d-a susține la Înălțimea lor moravurile publice. Aci, făcându-și cura de trândăvie - care ne priește foarte bine, să nu vă fie cu supărare - așezat la o masă și-nainte-i c-un pahar de bere, ce necontenit se deșartă și se umple la loc, cetățeanul român găsește fără greutate mijlocul cum să-și Înece necazul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
n-au urmărit decât interesul național, că și-au sacrificat sănătatea și familia pentru țară, pentru noi, și alte văicăreli patriotice. Puteți fi siguri că în cazul în care ar fi condamnați la detenție, toți ar spune că nu le priește închisoarea, sunt bolnavi, sunt gata, pe moarte; avocații lor bine plătiți s-ar da pe sub pământ să-și scape clienții, inventându-le, împreună cu medicii, suferințe care nu sunt trecute în nomenclatorul suferințelor, ne-ar stoarce lacrimi și ar fi iertați
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pe pământ. Și, totuși, e mare grădina lui Dumnezeu, bătucită cu prinți ! 8 mai 2009 Radiografii sociale Motto: „Să nu umblăm mereu după exemple, Exemplele-s făcute pentru proști.” (din lirica lui Mihai Beniuc) Că nouă, românilor, nu ne-a priit socialismul, e de la sine înțeles. Acum mulți își atribuie suferințe închipuite, își construiesc aură de martiri, de opozanți, de dizidenți, își încropesc false biografii, nu că li s-ar cere pentru o fișă de cadre, ci așa, că dă bine
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Nu, mi-am luat ceaiul la hotel. — La hotel? — Da. Locuiesc la hotelul Raven. — O! Am fost astă-seară acolo. Nu mi-au dat voie să intru în restaurant. — Nu mă mir. Arăți ca un student slinos. Viața la mare îți priește. Pari ca de douăzeci de ani. Mă rog, să zicem treizeci. Am auzit discutându-se despre tine la bar. Se pare că ai și reușit să-i enervezi pe toți. Nu se poate, n-am cunoscut pe nimeni... — Eu aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de calcul, mașini și echipamente electrice, industria alimentară, etc. . În scopul dezvoltării cooperării industriale Guvernul urmărește identificarea de noi soluții de promovare a unor proiecte de "engineering" financiar în domeniile de interes major (protecția mediului, eficiența utilizării energiei, etc.) inclusiv pria utilizarea aranjamentului de "off-set", care este o formă contractuală avantajoasă și care obligă un ofertant străin să investească în țară care achiziționează echipamentul. . Pentru întărirea potențialului industrial regional și pentru dezvoltarea cooperării economice, Guvernul are în vedere și promovarea principiului
HOTĂRÂRE nr. 965 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137450_a_138779]
-
întâmplat însă că joar dele au dat struguri mai grași și mai dulci. Iar, când s a făcut vinul, a ieșit mai gustos decât Furmintul. Date fiind calită țile lui superioare, i s-a spus Grasă. Soiului respectiv i a priit la Cotnar i, ajungând să nu mai aibă egal în lume. S-au apucat viticultorii aduși de la Alba Iulia să-l cultive cu mare tragere de inimă și cu multă pricepere, l-au înfrățit cu Fetească și Frâncușă, au adăugat
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de planul sensibilității sau al concretului intuitiv 16: mai întâi în timp, dar cu năzuințe de a trece în eternitate. Totuși, opera de artă nu își pierde ni‑ mic din identitate deoarece lasă să se întrezărească sensuri și semnificații pro‑ prii, iar în interiorul ei se observă atitudini de autorevelare 17. 15 Cf. s. luiGi, o.c., 56. 16 Cf. l. BlaGa, Artă și valoare, Ed. Humanitas, București 1996, 37. 17 Cf. h. G. Gadamer, Actualitatea frumosului, Ed. Polirom, Iași 2000, 92
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de planul sensibilității sau al concretului intuitiv 16: mai întâi în timp, dar cu năzuințe de a trece în eternitate. Totuși, opera de artă nu își pierde ni‑ mic din identitate deoarece lasă să se întrezărească sensuri și semnificații pro‑ prii, iar în interiorul ei se observă atitudini de autorevelare 17. 15 Cf. s. luiGi, o.c., 56. 16 Cf. l. BlaGa, Artă și valoare, Ed. Humanitas, București 1996, 37. 17 Cf. h. G. Gadamer, Actualitatea frumosului, Ed. Polirom, Iași 2000, 92
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ca nu am trăit niciodată acolo. Lucrurile erau în perfectă ordine, ca niciodată, sau ca întotdeauna, de acest lucru nu reușeam să-mi dau seama, știam însă că acum era ordine și că, cine știe, ordinea aceasta putea să-mi priască. Sau nu? Ba da, cui nu-i priește ordinea? E ca și cum ai spune Cărui bărbat nu îi stă bine în costum? sau Cărei femei nu-i stă bine cu tocuri? Biblioteca mea era acolo, neumblată, dar parcă mai însuflețită, deși
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
în perfectă ordine, ca niciodată, sau ca întotdeauna, de acest lucru nu reușeam să-mi dau seama, știam însă că acum era ordine și că, cine știe, ordinea aceasta putea să-mi priască. Sau nu? Ba da, cui nu-i priește ordinea? E ca și cum ai spune Cărui bărbat nu îi stă bine în costum? sau Cărei femei nu-i stă bine cu tocuri? Biblioteca mea era acolo, neumblată, dar parcă mai însuflețită, deși odată dezordinea de cărți era cea ideală, mi-
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]