25,554 matches
-
traducerea lui Adam Sorkin și Sergiu Celac. Editura Muzeului literaturii române, 2005), Zmeie peste munte - Dragon Kites over the Mountains, de Ioana Ieronim (ediție multilingva română, catalană, engleză, traducere de Joan Llinas și Adam Sorkin. Editura Meronia, 2005). Cu acelasi prilej a fost lansat și ultimul număr al revistei "Orient Express" (vol. 6, iarna 2004), în care este inclusă și o selecție din poezia Ioanei Ieronim. Cele două poete au vorbit atât despre propria creație, cât și despre dificultățile și provocările
Poezia în traducere by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/11686_a_13011]
-
faptul că întîlnirile au fost destul de puține și de prea redusă însemnătate. În Danemarca, este invitat la catedra de limba română din Aarhus ("lingviști și critici danezi"", p. 170), la Odense, de profesorii-editori ai revistei Orbis Litterarum, care îi oferă prilejul de a ține o conferință în seminarul lor de romanistică, iar la Copenhaga este primit de Eugen Lozovan (care-i prezintă lucrările sale și îl conduce prin biblioteca-i seminarială bogată), vizitează biblioteci, răsfoiește cărți importante, necunoscute (unde era vorba
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
Mircea Mihăieș Succesul de răsunet al lui Cristi Puiu, la Cannes, unde filmul său a fost premiat la prestigioasa secțiune "Un certain regard" constituie un prilej de a discuta etern spinoasa problemă a finanțărilor de la buget. S-au spus, în ultimele luni, suficiente adevăruri despre felul în care Adrian Năstase a transformat visteria statului în pușculiță personală. Mecanismul semi-corupției de acest tip a fost descris cu
"Orient Express"-ul nu oprește la Cannes by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11665_a_12990]
-
Constantin Arseni cu căciula în mînă în fața lui Ceaușescu, ca ultimul țăran în fața boierului, nu-mi venea să cred ochilor". Arghezi, aflat la cumpăna dintre perioada în care fusese pus la index și cea de repunere în circuit, așterne, cu prilejul datei de 1 ianuarie 1955, următoarea urare adresată unei somități politice, urare pe care infatigabilul domn Gheran are grijă a o copia "cu toată acuratețea" spre a ne-o aduce la cunoștință: "Tovarășei și Doamnei Ministru Constanța Crăciun - Șovăiam de
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
a invocat nici o împrejurare concretă. În stilul vechilor plenare ale PCR, Iliescu a vorbit în binecunoscutele dodii în care se specializase Ceaușescu: "un grup de tovarăși au comis niște fapte în anumite împrejurări". Entuziasmul presei, care a găsit un nou prilej de a crea spectacol, rămâne, în cele din urmă, fără obiect. În opinia mea, Iliescu a fost fundamentalmente defensiv: cuvintele sale trădau teama că nu va păți și lucruri mai rele decât acelea care deja i s-au întâmplat. În
Săraca și cinstita moștenire Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11690_a_13015]
-
și singuratic, actualul nr. 1 al României crede și acum că în momentele grele nu se poate bizui decît pe sine însuși. Declarația președintelui din seara cînd a anunțat că ziariștii au ajuns în custodia autorităților române a fost un prilej pentru cei care umblă să-l prindă cu fofîrlica, să-l acuze că a mințit opinia publică. Pentru că Băsescu a spus că statul român n-a plătit răscumpărare pentru cei patru. Dar de unde știm că banii de răscumpărare sau măcar
Brelanul lui Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11687_a_13012]
-
urșii și maimuțele lor savante. Era un frumos spectacol de carnaval pe care țarina îl oferea poporului său pentru a sărbători căsătoria unuia dintre cei mai buni bufoni ai ei. Nu era nimeni care să nu-i fie recunoscător, deoarece prilejurile de distracție erau rare în capitală. Pentru a fi sigură de succesul acțiunii sale, țarina urma cortegiul într-o trăsură descoperită, în timp ce Buhren, călare pe un cal alb cu hamuri de piele roșie, zburda alături de ea. La trecerea lor, râsetele
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
fericirile făgăduite de Biserică perechilor virtuoase. Fără să vrea, Vasia nu reușea să disocieze marile idei imperiale de necuviincioasele sale satisfacții personale. O regăsea pe maiestatea sa, pitită în umbră, în spatele principalelor peripeții ale destinului său. Aceasta i-a dat prilejul să constate că, până și la oamenii mici, simțului statului și gustul femeii erau complementare. Această încurajare tacită a suveranei îl biciuia aproape la fel de mult ca vederea goliciunii senzuale a Nataliei. Cuibărită lângă el, Natalia îl observa zâmbind ca și cum ar
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
Dumitru HÎNCU Cercetarea arhivelor este totdeauna și o aventură intelectuală. Uneori, ea te pune în fața unor situații nescontate, surprinzătoare care, la rândul lor, te pot îndruma către alte investigații. E ceea ce mi s-a întâmplat de pildă când - cu prilejul unei burse de studiu în Germania - am avut acces și la Arhiva diplomatică a Ministerului de Externe german, aflată atunci, nu mai știu dacă și acum, la Bonn. Era la scurtă vreme după publicarea studiului meu imagologic "Noi" germanii "noștri
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
ultimul timp domnul Crainic dă semne că ar începe să Ťșovăieť. E adevărat, nu spune Ťnuť, dar nici Ťdať. O păsărică mi-a ciripit că, între timp, a fost Ťcâștigatť de Italia. Voi verifica cum stau lucrurile și cu primul prilej voi informa. Până la urmă cred, totuși, că, în pofida Italiei, vom putea conlucra cu domnul Crainic". în răstimpul cât a mai rămas la București - adică până la 16 iunie 1934 - el s-a putut convinge că îndelungata-i experiență în ale diplomației
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
fiind că la bătrânețe va fi prea târziu. Urmează vești deloc bune din Florența literară : Dacă Righi nu vă răspunde este pentru că are, din nefericire, motive întemeiate : editura Vallecchi e practic în disoluție, iar Righi are multe gânduri și nici un prilej să se ocupe de alții. Eu însumi am necazuri (sono nei guai), nu stau acum să vi le înșir : fac și ele parte din dificultatea italiană de a izbuti să trăiești fără gânduri negre. Dacă voi putea să mă liberez
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
mai devreme sau mai târziu, speram să pot organiza cu Dvstră o mică prezentare de poeți români în al nostru Almanacco. Cu acea ocazie, Luzi nu mi-a vorbit în mod deosebit (in particolare) despre versurile Dvstră ; cu un alt prilej, nici Betocchi nu a făcut-o, cu care de altfel nu am vorbit niciodată despre Dvstră. Ce mânuță grea avea Marco Forti! Nu-i scrisesem în franceză pentru a-l sfida, ci pentru că nu aveam să mă mai folosesc de
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
are nici o pretenție, în Rusian Woman amanta e o rusoaică ce face bișniță în piață, în Iubita mea iubea rusește bărbatul își părăsește temporar logodnica pentru un mai vechi amor, în Amanta anului 2000 petrecerea de revelion este un bun prilej de agățat alte femei... Schemele epice se repetă de fiecare dată cu minime variații: soția apare în povestire doar ca referință pentru starea civilă a bărbatului viril și egocentric, cu o psihologie elementară, care nu își face nici un proces de
Cum se dezbracă o femeie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11716_a_13041]
-
Catrinel Popa În luna aprilie a acestui an s-au împlinit șapte decenii de la dispariția lui Panait Istrati. Bun prilej de reflecție asupra operei și biografiei scriitorului, cu atât mai mult cu cât ne aflăm în fața unuia dintre cele mai interesante "cazuri" literare din prima jumătate a secolului al XX-lea, pe nedrept ignorate sau - mai trist - clasate în pripă
Simpozion Panait Istrati la Roma by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11733_a_13058]
-
în asociații de tipul "Amicii lui Panait Istrati", dar și printre critici și cercetători, este remarcabil. Au demonstrat-o și comunicările prezentate în cadrul Colocviului Panait Istrati - lo scrittore senza frontiere, organizat în Italia, la Accademia di Romania din Roma, cu prilejul împlinirii a șaptezeci de ani de la dispariția scriitorului. În deschiderea lucrărilor, intervențiile a doi dintre principalii organizatori (Dan Eugen Pineta, directorul Accademiei di Romania, și Mugur Popovici, reprezentant al Ambasadei României în Italia) au insistat în primul rând asupra interesului
Simpozion Panait Istrati la Roma by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11733_a_13058]
-
50 de ani de la moartea marelui George Enescu, în schimb se transmit reportaje ample despre tot felul de anonimi celebri. -Da, dar ăia sunt străini, mă lămurește Haralampy! -Schiuz my... * Domnul consilier prezidențial Andrei Pleșu se retrage de la Cotroceni dând "prilej de vorbe și de ipoteze", fiindcă motivația sa cum că nu ar face față ritmului de activitate, ca anecdotă este superbă. Noul director de publicație, Cristian Tudor Popescu spunea, însă, la o nouă emisiune de tip talk show de la Realitatea
Natură vie cu prim-ministru by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11735_a_13060]
-
care a zăcut în seiful unei bănci din Bruxelles până luna trecută, când moștenitorii anonimului cumpărător din 1937 au dezvăluit existența acestei neștiute creații brâncușiene ce va putea fi văzută pentru prima dată de marele public la 4 mai, cu prilejul licitației de la "Christie's". Se apreciază că albastra Pasăre în văzduh ce vine să întregească acum în chip senzațional canonul brâncușian se va vinde contra unei sume ce ar putea urca până la 12 milioane de dolari! Păcat că nu putem
Un Brâncuși neștiut by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/11775_a_13100]
-
noastră nu a făcut-o, o spunem cu părere de rău. Sorin Titel nu doar că a fost un scriitor important al literaturii noastre postbelice, dar a fost și redactor al "României literare", până la stingerea lui din viață, prematură. Cu prilejul comemorării Reflex publică postfața criticului Cornel Ungureanu la volumul Sorin Titel interpretat de..., care va apărea anul acesta la Reșița. Cartea ar fi trebuit să apară acum douăzeci de ani, ne spune Cornel Ungureanu, o pregătise pentru colecția " Biblioteca critică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11736_a_13061]
-
la represalii, nici vorbă să fi pornit o campanie împotriva sa, cum susține cu obstinație de multă vreme. Ba putem spune că din contră, i-am lăudat mereu cărțile, i-am publicat fotografia la loc de cinste, de câte ori am avut prilejul, am găzduit în pagini exegeze dintre cele mai aprofundate ale contribuțiilor domniei sale critice și de romancier, cum a fost, între altele, studiul lui Matei Călinescu. Am publicat și păreri critice în ce-l privește, pentru că nu le puteam exclude, dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11736_a_13061]
-
întreagă în toate mădularele. Patima curviei este începătura, împărăteasa, stăpâna și plăcerea, care cuprinde toate plăcerile, având ca soață trândăvia, care poartă ca o căruță greu de biruit pe căpeteniile lui Satan. Despre ea se spune că este una din prilejurile sau pricinile prin care au intrat patimile în noi15. Făcând referire la patima desfrânării, Sfântul Ioan Gură de Aur este de părere că nu în unirea trupurilor stă necurăția, ci în cugete și în intenția omului 16. Sfântul Ioan Damaschin
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
i mai mult decât copilul 65 care apare în urma vieții sexuale. Iubirea care face din cei doi un singur trup nu se justifică prin copil, dar copilul vine în chip firesc din preaplinul ei66. Deci, căsătoria nu trebuie să fie prilej de neînfrânare, de perversiune, de abuz, să nu fie robită patimii. Fiecare soț e dator să-și stăpânească trupul în sfințenie și cinste, nu în patima poftei. Elementul spiritual trebuie să domine peste elementul trupesc în căsătoria creștină. Unirea cu
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
filavtia, sau iubirea trupească de sine, este cauza tuturor patimilor. Astfel, din ea se nasc cele trei gânduri pătimașe care sunt și cele mai generale: al lăcomiei pântecelui, al iubirii de argint și al slavei deșarte. Căci acestea își iau prilejurile din așa-zisa trebuință neapărată a trupului. Din ele se naște toată lista patimilor 68. Această iubire pătimașă pentru trup, pentru binele și bucuria proprie este începutul tuturor relelor 69, este piedica înaintării celor ce vor să se sârguiască 70
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
și să nu te arzi, tot așa uitatul la chipurile frumoase arde sufletul, ce caută cu poftă, mai iute decât focul. Că trupurile frumoase sunt pentru ochii desfrânaților ca o materie ce aprinde lesne. De aceea trebuie să nu dăm prilej focului poftei să vadă frumuseți străine, ci să înăbușim prin orice mijloc focul, să-l stingem cu gânduri cucernice, să stăvilim incendiul ca să nu se întindă mai departe, să nu-i îngăduim să surpe tăria sufletului nostru 152. Considerațiile precedente
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
rezultatul unor dorințe neîmplinite avute chiar în acea zi. Astfel, Sfântul Vasile cel Mare subliniază faptul că multe închipuiri avute în timpul somnului sunt ecouri ale gândirii din timpul zilei 185, și, de aceea chiar și visurile trebuie să-ți dea prilej de gândire cu privire la credință 186, pentru că ele sunt câteodată experiențe și imagini din trecut 187, fiind un indiciu al patimilor ascunse în suflet. Dacă cineva suferă vreo scurgere în timpul somnului trebuie să se învinuiască pe el însuși, adică nepăsarea și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
să le placă armele, vînătoarea și călăria; feciorii de boieri luară un fel de aer de cabadai, termen adoptat de dînșii și care avea semnificația de voinici. În timpul lui Grigorie-vodă Ghica, pe la 1823-1824, cuconașii nu lăsau să le scape nici un prilej de a se îmbrăca cu poturi, cu mintean și cu cepchen; a se lega la cap cu tarabolus și a-și încărca sileahul de la brîu cu pistoale și cu iatagan, precum și a-și atîrna pala de gît. Pentru cel mai
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]