1,145 matches
-
cele patru colțuri câte un pătrat cu latura de 0,4 m. Pe o față, pe fondul albastru din centrul pânzei, se află pictat capul de bour de aur cu o stea cu opt colțuri între coarne și o coroană princiară deasupra, încadrat de o ghirlandă de măslin, iar pe cealaltă Sf. Gheorghe călare; în pătratele roșii din colțuri se găsesc: pe avers câte o stea de argint în opt colțuri, iar pe revers monograma aurie „M” a domnitorului Mihail Sturdza
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
în tul dublu. Drapelele model 1849 se asemănau cu cele precedente. Latura flamurei măsura 1,25 m, iar pentru stindardele cavaleriei de 0,65 m. Pe aversul flamurei, în centrul zonei albastre, se găsește un scut timbrat cu o coroană princiară și încărcat cu un cap de bour de argint care poartă între coarne o stea cu șase raze din același metal. Susținătorii scutului sunt doi delfini afrontați, cu ochii roșii. Stema este înconjurată de o ghirlandă de măslin și stejar
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
a fost construit la cererea regelui bavarez Ludwig I și inaugurat la 18 octombrie 1842. "Maximilian Karl", Prințul de Thurn și Taxis și familia sa, cărora le-a plăcut peisajul romantic de la Donaustauf, s-au mutat la nou construitul "Castel princiar Donaustauf" în 1843, care, însă, a fost complet distrus în timpul unui incendiu din 4 martie 1880. La 30 septembrie 2007, comuna număra 3761 de locuitori, cu o densitate de 987 de locuitori/km², iar la 31 decembrie 2009, populația comunei
Donaustauf () [Corola-website/Science/309422_a_310751]
-
doar menirea de a simboliza suveranitatea. În picturile realizate ca urmare a diverselor ctitorii, pe unele monede sau pietre funerarii, Domnii munteni și moldoveni sunt prezentați aproape întotdeauna având pe cap o coroană de aur. Această coroană, în general coroană princiară deschisă, este formată din 3 sau 5 ornamente sculptate cu forme de flori sau frunze stilizate (fleuroane). În secolele XIV și XV coroane Domnilor români sunt mici asemănătoare cu coroanele heraldice, în secolele următoare devenind din ce în ce mai mari și mai împodobite
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
astfel de caz, el fiind reprezentat cu un baston scurt, asemănător cu cel al unui mareșal. Prima reprezentare a unui Domn român, însoțit de simbolurile autorității supreme, apare pe monedele lui Mircea cel Bătrân. Aceasta era reprezentat purtând o coroană princiară deschisă, îmbrăcat cu o mantie până la glezne, cu guler de hermină. În mână dreaptă domnul avea un buzdugan (uneori o spadă sau suliță), iar în stânga un glob crucifer. Domnii care l-au urmat, atât cei moldoveni cât și cei munteni
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
-mi amintească toată viața. Frontul a trecut recent pe acolo, iar dealungul Dunării epavele eșuate încă mai fumegau. Pe mine, însă, toate acestea nu m-au impresionat, eram acum școlar, iar noua mea uniformă și ghiozdanul păreau ca niște simboluri princiare. După ocuparea sovietică din august 1944, viața noastră de refugiați a fost din nou bulversată. În scurt timp majoritatea proprietarilor de moșii s au retras în marile orașe, în capitală sau au părăsit România, iar administrarea moșiilor a încăput pe
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1691]
-
liniștea îl va acoperi ca o apă adâncă, și noaptea, ca și în vechile palate din Cetatea Evanghelistului, luna va pătrunde tainic, "înălbind pereții". Peste câțiva ani, la 1893, devenind proprietatea Comunei, el va fi transformat pentru a deveni "palat princiar" adică pentru a îndeplini funcțiunea de reședință a principelui moștenitor, a principelui Ferdinand. S-admirăm încă arhitectura veche, albă, simplă, distinsă, care exprimă gustul roznovănesc; căci fațada de după transformare, încărcată și pretențioasă, n-o va înlocui cu glorie niciodată. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
a îndeplini funcțiunea de reședință a principelui moștenitor, a principelui Ferdinand. S-admirăm încă arhitectura veche, albă, simplă, distinsă, care exprimă gustul roznovănesc; căci fațada de după transformare, încărcată și pretențioasă, n-o va înlocui cu glorie niciodată. De altfel "Palatul princiar" organizat și pregătit anume de primăria fostei capitale, printre alte expediente menite să readucă ceva din vechea strălucire a orașului, n-a fost reședință princiară decât cu numele, după cum, pe vremea strălucirei sale, nici vechiul lui proprietar, candidat la scaun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de după transformare, încărcată și pretențioasă, n-o va înlocui cu glorie niciodată. De altfel "Palatul princiar" organizat și pregătit anume de primăria fostei capitale, printre alte expediente menite să readucă ceva din vechea strălucire a orașului, n-a fost reședință princiară decât cu numele, după cum, pe vremea strălucirei sale, nici vechiul lui proprietar, candidat la scaun de domnie și potrivnic al Unirii, n-a fost prinț decât cu numele. Istoria lui continuă în același ritm ciudat și în aceeași desfășurare sinuoasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
după cum, pe vremea strălucirei sale, nici vechiul lui proprietar, candidat la scaun de domnie și potrivnic al Unirii, n-a fost prinț decât cu numele. Istoria lui continuă în același ritm ciudat și în aceeași desfășurare sinuoasă. Neputând fi palat princiar, clădirea aceasta va fi mai târziu destinată ca local de primărie. Dar va deveni temporar palat de justiție, în perioada reclădirei vechiului palat domnesc, pentru a fi cotropit apoi, în timpul războiului și al refugiului, de servicii și spitale militare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ce s-a desfășurat, ca lovitură politică, chiar în fața acestui palat, la ieșirea conspiratorilor de la slujba Mitropoliei. La 1892, palatul Roznovanu a devenit proprietatea Primăriei, care, câțiva ani mai târziu l-a cedat Statului, pentru a fi transformat în palat princiar și reședință a principelui moștenitor. Pag. 115. Iașul de altădată. Palatul Dim. M. Sturdza. Nu e vorba propriu zis de un palat princiar, ci de o veche, frumoasă casă boierească, care, înainte de a fi aparținut principelui D. Sturdza, a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
proprietatea Primăriei, care, câțiva ani mai târziu l-a cedat Statului, pentru a fi transformat în palat princiar și reședință a principelui moștenitor. Pag. 115. Iașul de altădată. Palatul Dim. M. Sturdza. Nu e vorba propriu zis de un palat princiar, ci de o veche, frumoasă casă boierească, care, înainte de a fi aparținut principelui D. Sturdza, a fost proprietatea lui Vasile Adamache, unul din marii donatori ai Academiei Române. (Foto-Regal) Pag. 115. Piesă ornamentală în pământ ars, înfățișând capul de Zimbru al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
României întregite. Tot în acest palat s-au pecetluit atunci, actele de întrupare cu patria mamă, a Basarabiei, Bucovinei și Ardealului, 1916-1918". La suirea pe tron a principelui Cuza, Curtea domnească (azi Palatul justiției) încetase de a mai fi reședință princiară, încă din timpul lui Mihail Sturdza, care-l transformase în Palat al ocârmuirei, adică palat administrativ. Vodă Cuza însuși a stat, în primul său an de domnie, în casele Pașcanu (actuala Primărie). (Foto-Regal) Pag. 267. Palatul Creditului urban. Detaliu din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de importanță practică. Acest mod de-a vedea, împărtășit de cel mai mare număr al celor de la bursă, pleacă dintr-un fapt incontestabil, că 98 la sută al capitalului acțiunilor se află în mînile guvernului român. Dacă chiar existența direcțiunii princiare actuale a drumurilor de fier, precum și aceea a comitetului de supraveghere, ar putea să fie pusă în îndoială, nimic nu ar opri ca aceleași persoane să fie realese ca directori și ca consilieri de supraveghere. Se poate ca direcțiunea, după
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lor ar trebui cumpărată cu sacrificii, ar fi rațional și politic de-a aștepta timpul aplanării dificultăților ce mai există astăzi. [8 martie 1881] [ "O BROȘURĂ... O broșură intitulată Observații asupra sentinței Curții din Lipsca, inspirată fără îndoială de Direcțiunea princiară, deci favorabilă conversiunii, ne dă, cu toate astea, detalii cari dovedesc spiritul acelei sentințe. Maniera de a vorbi cu ușurință de hotărârile unei Curți atât de însemnate, puse desigur asupra tuturor influințelor zilei, așezată tocmai din cauza aceasta nu la Berlin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
această convențiune și la ceruta schimbare a statutelor, n-ar fi trecut peste competența ei. Sentința însă găsește că o asemenea călcare și leziune atât a codului comercial cât și a drepturilor private ale reclamantului cuprinsă în instituirea unei Direcțiuni princiare, care nu mai are a lucra după voința Adunării Generale, ci după art. XXII al Convențiunii de răscumpărare, numai conform legii și convenției, iar încolo numai și numai conform instrucțiilor ce i s-ar da de Ministeriul Lucrărilor Publice din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
art. XXII al Convențiunii de răscumpărare, numai conform legii și convenției, iar încolo numai și numai conform instrucțiilor ce i s-ar da de Ministeriul Lucrărilor Publice din România. În urmarea acestora paragraful 22 al statutelor revizuite decide că Direcția princiară ia asupră - și toate drepturile și datoriile cari, după Codul de comerț german, i se atribuie sau i se impun direcției Societății Acționarilor, fără alte restricțiuni decât cele prevăzute în art. X și XXII a Convenției de răscumpărare. Din aceste
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cari, după Codul de comerț german, i se atribuie sau i se impun direcției Societății Acționarilor, fără alte restricțiuni decât cele prevăzute în art. X și XXII a Convenției de răscumpărare. Din aceste stipulațiuni sentința conchide însă: "că actele Direcției princiare sunt de-a dreptul independente de voința acționarilor, că salvgardarea intereselor societății e lăsată numai la discreția Direcției princiare și a guvernului român, de ale cărui instrucții atârnă acea direcție. Societatea Acționarilor e privată de orice mijloc de a pătrunde
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
decât cele prevăzute în art. X și XXII a Convenției de răscumpărare. Din aceste stipulațiuni sentința conchide însă: "că actele Direcției princiare sunt de-a dreptul independente de voința acționarilor, că salvgardarea intereselor societății e lăsată numai la discreția Direcției princiare și a guvernului român, de ale cărui instrucții atârnă acea direcție. Societatea Acționarilor e privată de orice mijloc de a pătrunde cu voința ei față c-o voință eventual contrarie a Direcției princiare; e privată însă mai cu seamă de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
societății e lăsată numai la discreția Direcției princiare și a guvernului român, de ale cărui instrucții atârnă acea direcție. Societatea Acționarilor e privată de orice mijloc de a pătrunde cu voința ei față c-o voință eventual contrarie a Direcției princiare; e privată însă mai cu seamă de facultatea de-a sili pe Direcția princiară la executarea hotărârilor adunărilor generale, cari, după art. 231 al Codului de comerț, sunt obligatorie pentru reprezentațiunea unei societăți. Ba, adunarea generală nu poate nici măcar să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cărui instrucții atârnă acea direcție. Societatea Acționarilor e privată de orice mijloc de a pătrunde cu voința ei față c-o voință eventual contrarie a Direcției princiare; e privată însă mai cu seamă de facultatea de-a sili pe Direcția princiară la executarea hotărârilor adunărilor generale, cari, după art. 231 al Codului de comerț, sunt obligatorie pentru reprezentațiunea unei societăți. Ba, adunarea generală nu poate nici măcar să tragă, la răspundere pe membrii reprezentațiunii, căci o pâră ridicată, conform art. 241, 226
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
generală nu poate nici măcar să tragă, la răspundere pe membrii reprezentațiunii, căci o pâră ridicată, conform art. 241, 226 și 194 din Codul de comerț, de cătră consiliul de supravegheare, ar întîmpina obiecțiunea că membrii reprezentațiunii societății (id est Direcția princiară) au lucrat după instrucțiile guvernului român, pe cari ei sunt obligați să le urmeze conform art. XXII al convenției și paragraful 22 al statutelor revizuite. În urma unei asemenea modificări a statutelor Societatea rămâne lipsită de organizația pe care, după natura
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
îmi face imposibilă executarea misiunii mele. Întemeindu-mă pe Constituție, am hotărât a convoca o Mare Adunare Națională, organ suprem al voinței naționale, și de-a-i remite coroana mea împreună cu destinele Bulgariei. În caz contrariu sunt hotărât a părăsi tronul princiar, cu părere de rău, dar cu conștiința de-a-mi fi împlinit misiunea pîn-în capăt. Marea Adunare Națională de care vorbește principele în manifestul său și care ar avea a primi sau a refuza bazele unei organizări posibile a țării e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
favorurilor, fie aceste pentru considerație de partid politic, fie de rudenii sau nepotism, fie de amiciție sau hatâr sau alte considerații de orișice natură ar fi. Acest sistem cu vederi strâmte și neprevăzătoare a făcut ca, chiar la numirea direcțiunei princiare, sau regale, după cum se numește ea azi, să domineze numai spiritul de partid, ca la numirile de amploiați ce face această direcțiune să se aibă în vedere mai mult alte considerații decât folosul și meritul pentru serviciu ce un impiegat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a le face posibilă descoperirea adevărului. Măsura cea dendîi ce ar trebui să ia directorul ce s-ar pune în capul administrației ar fi să organizeze serviciul, căci ni se pare că, prin organizația ce s-a făcut de direcția princiară, serviciile au fost dezorganizate cu desăvârșire. Probă sunt accidentele. Pentru a putea organiza și pentru a înlesni organizarea, să se consulteze vreun bărbat din Europa ce e distins în administrația de căi ferate, cum e baronul M. M. Weber, cum
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]