1,382 matches
-
și Nicolae Moraru printre teoreticienii realismului socialist, Ș. proclamă lupta împotriva decadentismului burghez și a manifestărilor „formaliste”, militează pentru o „cultură a maselor” și pentru instaurarea „criticii științifice”, unele articole purtând titluri ilustrative: Să luptăm pentru o critică de artă principială, pătrunsă de spirit de partid, I. V. Stalin, teoretician genial și înfăptuitor al revoluției culturale. În volum intră și cronici laudative la adresa „noii literaturi”, elogiul vizând Mitrea Cocor de Mihail Sadoveanu, Minerii de Mihail Davidoglu sau Negura de Eusebiu Camilar
SELMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289611_a_290940]
-
cari se rapoartă la forma guvernului unui stat și partide cari se rapoartă la principiile coprinse În constituțiunea unui stat, la modul de a pune În aplicare acele principii”. Instituirea monarhiei constituționale generase disoluția primului clivaj. În ceea ce privea delimitările principiale, acestea erau lipsite de fundament practic, de o tradiție politică autentică În care Boerescu vedea sursa lor fundamentală. („Celelalte partide, cari deși În acord asupra formei guvernului, diferă În modul de a aplica principiile sociale coprinse În constituțiune, sunt mai
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
schimbare majoră, are multe obstacole de depășit: necesitatea unor fonduri apreciabile, reorganizarea structurală și conceptuală a întregului sistem de învățămînt, rezistența unor cadre didactice care nu se adaptează la noile cerințe, nesiguranța efectelor pe termen lung. Există și o limitare principială a posibilităților în IAC, ce nu poate fi depășită decît prin menținerea unui rol important al profesorului în achiziția, prelucrarea și utilizarea informațiilor, în acțiunea de formare a deprinderilor și abilităților practice(de laborator, în rezolvarea problemelor). Se recunoaște existența
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vranceanu Aurelia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_895]
-
schimbare majoră, are multe obstacole de depășit: necesitatea unor fonduri apreciabile, reorganizarea structurală și conceptuală a întregului sistem de învățămînt, rezistența unor cadre didactice care nu se adaptează la noile cerințe, nesiguranța efectelor pe termen lung. Există și o limitare principială a posibilităților în TIC, ce nu poate fi depășită decît prin menținerea unui rol important al profesorului în achiziția, prelucrarea și utilizarea informațiilor, în acțiunea de formare a deprinderilor și abilităților practice(de laborator, în rezolvarea problemelor). Se recunoaște existența
CUM DETERMINĂM STILUL DE PREDARE POTRIVIT?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cristina Hîncu, Agachi Luminiţa () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_900]
-
Occident (H. S. Chamberlain, Oswald Spengler ș.a.) și din scrierile intelectualilor ruși antibolșevici (N. Berdeaev, D. Merejkovski ș.a.), rafinând expresia artistică prin asimilarea unor experiențe moderniste, aceste publicații, dar și altele, au stimulat apariția în literatură a noului curent. Situat principial în opoziție cu modernismul, t. și-a apropriat, prin unii reprezentanți, forme de artă ale acestuia, chiar dintre cele mai radical inovatoare. Caracterele tradiționaliste se precizează mai cu seamă în poezie. Invarianta lor este estetizarea spiritualizantă a unui material de
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
Se inițiază anchete și numere tematice de interes larg: Pace și război (1933), Ce gândiți despre acțiunea rasistă a lui Hitler? (1933), Stânga sau dreapta (1934), Vreți dictatura? De ce? Cu cine? (1934), Dictatură și democrație (1936). Regimurile dictatoriale sunt respinse principial, în anii 1933-1935 atitudinea antinazistă a V. fiind mai radicală chiar decât a multor periodice de extremă stânga. Fenomenele politice sunt abordate însă și prin specii situate la frontiera cu literatura: reportaj, viață romanțată, eseu. Reportajul își face de timpuriu intrarea
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
știință David Bohm are meritul de a fi subliniat faptul că lumea nu poate fi receptată și studiată ca o realitate în sine. Această perspectivă integrativă e mai puțin comodă pentru o mentalitate predispusă spre fărâmițare și cere o reconsiderare principială a concepției noastre despre lume, care permite articularea cosmologiei cu ontologia într-un cadru ce relaționează conștiința cu realitatea. Fragmentarea este o consecință a felului nostru rutinat și rigidizat de a ne raporta la lume. Conform noii fizici, noi construim
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
cultură în educarea elevilor; c) pregătirea cu grijă a orelor de consiliere și orientare școlară; d) cunoașterea elevilor; e) evitarea moralizării excesive, plictisitoare și obositoare, bazându-se pe fapte pozitive; f) manifestarea tactului, a discreției, a bunăvoinței și a exigenței principiale; g) aprecierea opiniilor elevilor și ale adulților implicați în procesul educativ; h) cultivarea unui stil ordonat de muncă, folosind instrumente de lucru bine întocmite; i) stabilirea de la început a principiilor, a exigențelor, a regulilor etc.; j) monitorizarea consecventă a respectării
Caietul dirigintelui by Elena Calistru, Corina Gheorghiţă, Florin Tătărușanu () [Corola-publishinghouse/Science/399_a_994]
-
teorie veche în publicistica românească. Sămănătoriștii făcuseră din ea o utopie și un criteriu de judecată morală și estetică. El dă altă justificare acestei compartimentări: „Țărănimea nu e reacționară. Ea e conservatoare și pasivă [...] E satul forma politică ideală? Nu. Principial, nu există formă politică ideală. Satul e însă forma de așezare omenească cea mai favorabilă «omeniei». Nu cred în evoluția uniliniară. Nu cred în progres. «Omului de pe stradă» trebuie să-i opunem «omul dinlăuntru», fie el «cel din urmă dintre
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
sau potențialitate. Convențional, voi numi numi trecerea „în sus” a unei probleme sociale spre centralitate și „în jos” trecerea ei spre latență/potențialitate. Acești termeni nu trebuie asociați cu nici o încărcătură valorică: nici un sens al procesului nu poate fi considerat principial a fi „bun” sau „rău”. Este importantă însă identificarea factorilor/condițiilor care guvernează această dinamică. Condițiile evoluției ascendente a problemelor sociale a) Creșterea importanței unor valori în raport cu care „ceva” devine importantă ca sursă de îngrijorare, de atitudine negativă: libertatea individului
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se confruntă cu probleme de validitate, dar se adaugă și alte deficite, cum ar fi faptul că datele existente sunt greu accesibile sau că sistemele statistice sunt prea puțin flexibile la nevoile de informare a sistemului administrativ. Deși la nivel principial accentul este pus pe indicatorii care înregistrează caracteristici la nivel individual, multe dintre măsurile dezvoltării se referă încă la caracteristici globale ale sistemelor, greu de interpretat din perspectiva consecințelor asupra condițiilor de viață la nivel individual. „Dezvoltarea e produsă prin
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și România la care celelalte două puteri au aderat prin intermediul declarației de accesiune a cauzat câteva greutăți la vremea când s-a realizat aderarea României la Tripla Alianță, În 1883. Prin soluția convenită atunci pentru rezolvarea acestor greutăți, România era principial acoperită ca și când ar fi Încheiat un tratat de alianță direct cu Germania și Italia, și ar trebui să rămână așa și În continuare. Stabilirea unei noi forme a raporturilor României cu Tripla Alianță ar oferi poate prilej pentru alte greutăți
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
mai mare și cea mai frumoasă lucrare ar fi pentru moașe cernerea adevărului de neadevăr șs.m.ț. Tu nu crezi tot astfel?”. Theaitetos confirmă: „La fel cred și eu”. Întrezărim aici ceva nemărturisit explicit de Socrate, dar fabulos: intuiții principiale pe care le proclamă mulți dintre teoreticienii postmoderniști ai curriculumului, ba chiar și o viziune ultramodernistă a formării „omului complet”, a „omului reumanizat” prin autoeducație integrală. La prima vedere, Socrate platonicul spune mai puțin. Dar subînțelesurile pe care le conține
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
proiectare curriculară cât mai judicioasă. Mai devreme sau mai târziu vor apărea simptomele învechirii. Autorul citat credea că rostul esențial al cercetării curriculare (curriculum research) este tocmai acela de a realiza „recunoașterea simptomelor sclerozei”. Factorii care determină schimbarea pot fi, principial, descoperiți în câteva „arii simptomatice”, care sunt următoarele: trebuințele celui care învață, structurile școlare, creșterea cunoașterii, comunitatea locală, progresul societății. 12.5.1.1. Trebuințele celui care învațătc "12.5.1.1. Trebuințele celui care învață" „Îmbătrânirea” sau „îmbolnăvirea” curriculumului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o protecție corespunzătoare și sectorului privat. Ca o concluzie, se poate spune că va trebui să mai treacă ceva timp până când, la nivel global, legislația privind protecția, securitatea, modul de conduită în spațiul virtual va avea puncte comune și abordări principiale similare indiferent de locul în care frauda va avea efecte sau de locul de unde s-a declanșat. În acest mod, există mult mai multe șanse de a scădea entuziasmul unor persoane/organizații răuvoitoare de a-și găsi paradisuri legislative, așa cum
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Mihail Șerban, A. Mândru, Ion Diacu-Xenofon, Boris Deșliu, Ioana Tăutu (pseudonim aparținând Monicăi Lovinescu). Cele mai semnificative articole de estetică și teorie literară sunt Epocile criticii literare și Noi izvoare ale esteticii lui Maiorescu de Tudor Vianu, Critica prin contradicție principială de E. Lovinescu, Conceptul de creație și de normă de Pompiliu Constantinescu, Estetica lui Schopenhauer de N. Mihăescu-Nigrim, Concepția lui Gustave Lanson despre istoria literară de Petre V. Haneș, Metodele actuale în istoria literară de Radu Manoliu, Creațiunea poetică după
PREOCUPARI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289009_a_290338]
-
perioadei clasice, conțin trăsături ce anunță romantismul secolului al XIX-lea”. Unii istorici literari postbelici îl prezintă însă ca un curent de sine stătător. Fapt este că p. marchează o etapă de tranziție între cele două curente ce se exclud principial. Încă de la începutul secolului al XVIII-lea, clasicismul începe să fie zdruncinat din afară și din interior. Giambattista Vico afirmă că sentimentul premerge rațiunii și chiar o predetermină, iar abatele Du Bos, Fénelon, Ludovico Muratori atribuie sensibilității o funcție creatoare
PREROMANTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289012_a_290341]
-
orice preț și în orice condiții”. Existența unor asemenea controverse vădește faptul că un consens cu privire la identitatea, natura, particularitățile, amploarea și importanța fenomenului pe tărâm românesc e departe de a se fi produs. Nu numai pe plan teoretic, ideologic și principial, dar și la nivelul scrisului literar propriu-zis p. „canonizat” al optzeciștilor e supus unor provocări de natură să îi fragilizeze aparenta preeminență. P. literar nu rămâne monopolul unei generații de creatori. Câțiva autori afirmați în anii ’90 - Adrian Oțoiu, Daniel
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
romanului - cu deosebirea că, în vreme ce forța motrice a modernismului literar occidental este dedublarea autoreflexivă, manifestată ca distanțare și ironie, P. re-pornește, adamic, din momentul imediat anterior turnurii „greșite” adoptate de realism - de la romanul epistolar al secolului al XVIII-lea. Respingând principial omnisciența și obiectivismul, desfășurarea epică din Patul lui Procust este rezultatul unui subtil și spectaculos joc intelectual, în care alternarea vocilor narative - scrisorile doamnei T. / amintirile lui Fred Vasilescu, scrisorile lui Ladima / comentariile, zgomotoase ale Emiliei, interioare ale lui Fred
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
construit de P. comportă două aspecte majore. Întâi, autenticitatea, așa cum o demonstrează fără echivoc radicalismul ideatic din Noua structură..., este actul asumat, a cărui reușită nu mai trebuie argumentată, al despărțirii de modelul tradițional al literaturii - distanțare a cărei limpezime principială și luciditate creatoare fac din P. cel mai de seamă romancier modernist român și, în rivalitate declarată cu E. Lovinescu, teoreticianul sincronizării literaturii noastre cu spațiul spiritual occidental. Egal semnificativă, apoi, este accepția autenticității ca denunțare a estetismului. Recognoscibile în
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
sinceritate ceea ce a simțit, ceea ce a gândit, ceea ce i s-a întâmplat în viață, lui și celor pe care i-a cunoscut, sau chiar obiectelor neînsuflețite. Fără ortografie, fără compoziție, fără stil și chiar fără caligrafie.” Ceea ce vizează, în chip principial, „anticalofilismul” camilpetrescian nu este însă adoptarea naivelor amintiri ale colonelului Lăcusteanu ca exemplu canonic al noii literaturi - scriitorul însuși atrăgând atenția, în prefața la Teze..., că „emfaza și verva excesivă” proprii unor articole sunt menite „obținerii, și cu silnicie, a
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Vatra”, „Astra”, „Orizont”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Neue Literatur”, „Dialogue” (Montpellier), „Libération”, „La Nouvelle alternative”, „Agora”, „Timpul”, „Național” ș.a. Eseistica lui P. este produsul unui spirit care a optat în deplină cunoștință de cauză pentru marginalitate. În primul rând, eseistul respinge principial orice sistem (cultural sau politic) care emite pretenții de centralitate; din această perspectivă, a fost corect caracterizat ca fiind „un antifundamentalist și antiautoritarist înrăit, un spirit underground, un anarhist critic și ludic” (Paul Cernat). De aici derivă aspectul care privește
PETRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
și social-morale, care, la rândul lor, sunt responsabile de nivelul de satisfacție a muncii. Putem deci presupune în mod rezonabil că performanțele sunt cauza nivelului de satisfacție a muncii. Ambele modele explicative ale procesului de cauzare sunt înalt plauzibile încât, principial, trebuie să acceptăm existența ambelor sensuri de cauzare, într-o relație circulară de determinare reciprocă: satisfacția muncii este o sursă cauzală a performanței, dar totodată și performanța reprezintă o sursă cauzală a satisfacției. Putem însă presupune că, în anumite condiții
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociologul nu poate dispune de un număr suficient de mare de fenomene independente. Suntem aici în prezența unei limite de principiu a analizei sociologice. Gradul ridicat al interacțiunii presupunând un număr mare de cazuri disponibile agravează dificultatea generată de numărul principial redus de fapte de care dispune sociologul. Variația contextuală a cauzalității. Fizicianul se așteaptă ca o relație empirică oarecare să fie de regulă invariabilă în raport cu spațiul și timpul; aceeași pe continentul american și pe cel asiatic; aceeași în prezent, ca
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fi asociați doar empiric, într-o modalitate nu neapărat specifică, din punctul de vedere al mecanismului, cu variația respectivelor fenomene sociale, având, în această privință, mai mult funcții de cartografiere socialășimai puțin de explicare cauzală, deși nici aceasta nu este principial eliminată.În fapt, există mereu o relație cauzală, dar ea este adesea extrem de complexă și mediată: relația dintre sex, vârstă, profesie etc. și calitatea vieții optim/pesimism etc. B. Modelul sistemictc "B. Modelul sistemic" Modelul cauzal de explicare a fenomenelor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]