534 matches
-
muzeul meu. Fiindcă de fapt ai dreptate și asta mă îngrozește“. — Baár a avut încă un conflict celebru cu negustorul de vechituri - a continuat Engelhard - când a făcut rost de un caiet cu portative. L-a umplut pe jumătate în pripă, de pe o zi pe alta, apoi i l-a dat lui Iosif și Fratele său ca să cânte piesa la armoniu. La prima vedere, Iosif a spus că e o prostie, plină de acorduri pentru șase degete, pe care el nici măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
Zidurile cu acoperișuri de țigle se vedeau ușor, dar, apărate de șanțul adânc, nu erau prea simplu de escaladat. Pădurea de lănci, steaguri, puști și halebarde nu făcea decât să se unduiască înainte și-napoi. Unii dintre oameni săriră în pripă la baza zidului cu acoperiș; alții nu putură ajunge atât de departe. Mulți dintre cei care încercaseră căzură pe fundul șanțului. Și, din cauza armurilor grele, cei căzuți se scufundară până la mijloc în apa noroioasă, cu miros viciat, de culoarea cernelei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
nimic. Doar stătea inertă pe brațul scaunului. Dacă ar fi depărtat puțin degetul mic ar fi atins degetul ei. Aici era ușor de prevăzut ce ar fi urmat. Zâmbetul ei recunoscător-prietenos. Cu capul dat pe spate fiindcă își aleseseră în pripă locuri atât de apropiate de ecran, dându-și silința să prindă măcar un fir al poveștii din film, Dragoș era de fapt cuprins de descurajare. Nu putea în niciun fel să-și închipuie ce avea să urmeze. Zâmbetul ei descătușat-prietenos
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
mai ușor problema fără să apeleze la serviciile lui. Riscant, fiindcă obișnuia să cântărească bine lucrurile înainte de a lua o decizie iar acum intrase legat la ochi în toată povestea asta. Era a doua oară când o decizie luată în pripă avea să-i schimbe viața. Întâia oară, ezitase frământat de neliniști, între a continua ca Independent și a lăsa locul altuia. Era unul dintre cei care avuseseră norocul sau ghinionul, nu putea să-și dea seama bine de asta, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
istoriei locale și „provizoratul” ei preexistent modernizării, opunîndu-i, compensatoriu, voința de construcție durabilă, posibilă cu adevărat abia după război („România se construiește azi”): „Stupiditatea edililor și nepăsarea cetățenilor au conservat Bucureștiului pînă în 1925 aspectul de lagăr oriental, ridicat în pripă, în dezordine, în paiantă, bun pentru a fi părăsit ori de cîte ori trec turcii Dunărea și pentru a fi realcătuit, după jaf și pîrjol, în același spirit de provizorat balcanic. Dar dacă ultimul războiu, cruțînd populația, ar fi lins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
-ți de-acuma drumul vieții verde. Fie-ți de-acuma drumul vieții verde. Să nu ai rătăciri De-a lungul lui, Dar în poteca ștearsă a timpului Să ai cândva curajul De-a te pierde. Floarea Să nu culegi, în pripă, Nicio floare. Nu vei ști, de-i rupi tulpina-n două Cât o doare. Când buchetu-alegi, Într-o clipă de uitare, Vei strivi fericirea veșnic nouă De-a fi floare. O stea Peste pădure lucește o stea - Sunt palide altele
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
-s copacii tăcuți de veacuri, discreți și curați, râul din vale și mușchiul moale și rece? Deschid cu frică de-afară ochii: în stânga mea, un dulap nici îngust, nici lat. În dreapta, perete. Privirea-mi cade pe un tablou agățat în pripă într-un cui. Văd pădurea. O văd, dar n-o simt. E și nu e, totuși, ea. Din liniștea ei au mai rămas doar pete de culori. Adusă ntr-o cameră cu mobilă îngrămădită, pădurea mea nebună e-o simplă imagine
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Cecco d’Ascoli vorbise și el despre Venus ca despre steaua pentagonală. Probabil că, În mintea sa, cunoștea motivul, chiar dacă acum, la lumina zilei, facultatea de a stabili o legătură Între fapte părea să-i fi dispărut. Își recapitulă În pripă noțiunile de astrologie. Într-un ungher al camerei, ascuns sub o grămadă de cărți, era tratatul lui Guido Bonatti. Îl luă și Îl răsfoi absorbit. Spera că acea vagă senzație va căpăta În cele din urmă contur. Filele mari ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ce naiba ar trebui cineva să-și descheie nădragii, Într-un muzeu? — Nu știu despre ce muzeu vorbești. Dar cred că e cam greu să te ușurezi, cu nădragii ridicați. Poetul Îi smulse foaia din mâini, examinând-o din nou În pripă. — E o latrină! Vreți să puneți o latrină În fața Palatului Comunei? exclamă roșind. — Desigur, asta e ideea. Ar fi o sursă grasă de venituri, un impozit pe uree... — Vreți să adunați urina și să faceți negoțul ăsta scârbos taman În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
pândind semințele-n ogoare, răstignit e cerul pe ninsoare. Nu știu de ce Nu știu de ce atunci când vreau să zbor, îmi frânge cineva câte-o aripă, De mă înalț spre cer; în fapt cobor Și mă strivesc de sol, în mare pripă. Nu știu de ce dacă ating un vis, M-atrage cineva printre coșmaruri Și mor încet, de visul meu ucis, Sperând doar să revin în avataruri. Nu știu de ce dacă iubesc o stea, Tot universul este împotrivă; O nebuloasă vine pestea
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
ar fi aflat la mîna militarilor, a acelor marginalizați ai societății de care nu-și amintea nimeni decît atunci cînd exista vreun interes. Poate ăsta e unul dintre motivele care au dus Armata Română de rîpă de-a lungul timpului: pripa din judecata militarilor, spre deosebire de gîndirea înceată, premeditată, șmecherească și conspirativă a clasei politice, care indiferent de culoarea politică a partidelor care o compuneau, a știut să-și unească de fiecare dată forțele atunci cînd a fost nevoie pentru a-și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
cu palmele. Ia s-auzim, spune Milițică, făcîndu-i loc lui Patru Ace să i-o ia înainte, atent să încuie bine ușa în urma sa. — Pentru că e plină de javre neserioase și de țepari, spune Roja, unde sînt restul? adăugă în pripă, mototolind încă un chiștoc în scrumiera de sticlă. — De cîte ori să-ți mai repet că e abia șapte? spune Milițică, ce-o să mai faceți pînă dimineață dacă începeți să vă tocați banii așa devreme? Sau nu mai știți ce
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
să-l facă să zîmbească. Nu izbutise nici în ruptul capului. Mai mult ca sigur că intrase într-o belea din care n-o să mai reușească să iasă nici mort, că-și risipise toată viața în niște planuri făcute în pripă. Cum de uitase atît de ușor din ce societate făcea parte, de ce fel de indivizi trebuia să-și lege soarta? îi învățase pe toți pe de rost încă de la primele contacte pe care le luase cu fiecare în parte, chiar dacă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
soldat și, fără să mai pună nici o întrebare, o tulește afară. Încep să scormonesc prin dulapuri, să răstorn sertarele cu fundul în sus, să mișc fiecare obiect de la locul lui. Așa se întîmplă cînd ești nevoit să faci totul în pripă, lucrul pe care-l cauți ți-e sub nas, dar nu-l zărești decît după ce îți pierzi toată energia căutîndu-l. Abia după ce pun laba pe registru și mă conving că totul e în regulă, îmi mai vine inima la loc
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Și fiecare ar fi vrut mai degrabă să nu mănânce decât să nu bea. Apoi, la adăpostul corturilor groase, se culcară în sfârșit toți, chiar și robii. În vreme ce se culca, Iahuben zări prin deschizătura cortului niște sclavi care înjghebau în pripă un umbrar pentru Puarem și Tefnaht. Trezindu-se după vreo două ceasuri de somn adânc, soldatul ieși să privească puțin deșertul. Ochii lui îl găsiră lângă un dâmb de nisip pe Auta. Sclavul se uita în depărtare. Umbrarul de curând
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
pământence îi îngrijeau de zor. Apoi spuse: - Voi trei plecați acum spre cele două orașe... - Sodoma și Gomorra? întrebă Auta mirat. - Da. Prietenii noștri știu ce trebuie să facă. Au să-ți spună și ție. Dar nu faceți nimic în pripă. Cred că ai avut dreptate, Auta: altceva nu putem face. CAPITOLUL XXXIII Se opriseră în poiana unui crâng, nu departe de orașul plăcerilor și al bogăției. Uh și celălalt străin îl așteptau pe Auta în luntre. Trecând printre corturile păstorilor
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Theodora. Rămân tăcuți, izbiți amândoi, simultan, de gândul inconfortabil că deja vorbesc despre el la trecut. Scrisorile de la George Du Maurier sunt În dezordine și paginile din diferite scrisori sunt amestecate, ca și cum ar fi fost puse grămadă neglijent sau În pripă, astfel că, după cină, În aceeași zi, Harry Își Întreabă mama și sora dacă nu doresc să le așeze În ordine. Sarcina li se pare interesantă, chiar dacă epistolele Însele nu sunt la fel de interesante, cu excepția micilor desene cu care sunt drăgălaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
1958, dacă nu mă înșel, în Gazeta literară, ca Doamnei brune din sonetele lui Shakespeare să i se ridice carnetul de brigadier. 30 DANIEL BĂNULESCU de la lucru, din străinătate, pentru a-și burduși în el muntele de târguieli făcute în pripă de prin bazarele arăbești, de groaza și sudorile morții în care te vâra statul român, ce, dibuindu-te că treceai înapoi granița, în România, cu valută pitită și nepredată lui, statului român, pe tine te deznoda din bătăi, iar pe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de cârpă, folii de plastic, valize de piele. Derută totală. Au fost împinse peste Dunăre vremurile de hoinăreală sau dolce farniente. Serviciu, cine are pe timpul ăsta, încă de criză, serviciu; cumpărături, făcute cât mai din zbor și cât mai în pripă; jurnale, doar atâtea cât pot fi agățate din mers și, după orele 17, tuști acasă! Cetele de pierde-vară, coborâte ca perdelele de muște prin cafenele, renunță la pariurile făcute pe numerele, cu soț sau fără soț, de la trăsuri, și pun
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
zi avea aceeași vârstă ca și Prepelicarul în ziua când îl întâlnise prima dată pe neguțător. Treizeci și patru de ani, trei luni și patru zile. Era ca și cum viitorul lui s-ar fi intersectat cu trecutul ei. A fost o plecare în pripă, dar pe atunci cei doi se îndepărtaseră deja unul de celălalt de când Vultur-în-Zbor refuzase să bea elixirul galben. Pentru el fusese cam neplăcut s-o vadă pe Prepelicar împietrită la o vârstă neschimbată, cu celulele reproducându-i-se perfect în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
spaimă-n somn tresare, Împreunîndu-și mînile-amîndouă Ea în genunchi se roagă-n gura mare: {EminescuOpIV 453} "O, ursitori, a căror daruri plouă "Asupra lumii-ntregi, mai stați o clipă Și ascultați rugarea spusă vouă. Nu bunătăți cari se trec în pripă "Să îi menească sfânta voastră gură, Nu bunătăți supuse la risipă. "Puternici, mari, frumoși atâția fură, "Înțelepciuni, comori le-ați dat multora "Și toate, vai, cu vremea se pierdură. "Lui dăruiți ce nu ați dat altora, Un dar nespus de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Și mai târziu, Într-o apăsătoare și tragică toamnă, când bolșevicii luaseră puterea, unul din aghiotanții lui Kerenski i-a cerut tatei o mașină solidă pe care premierul s-o poată folosi În caz că ar fi fost silit să plece În pripă: dar bătrânul și plăpândul nostru Benz nu era bun iar Wolseley-ul dispăruse În mod jenant, și păstrez cu drag amintirea acestei solicitări (recent negată de eminentul meu prieten, dar În mod cert formulată de aghiotantul său) numai dintr-un punct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
trece, limbile le taie el, (225) Le adună sîngerinde și le pune-n testemel, Trece zidul și pornește iar la drum pîn-ce ajunge La cazanul care fierbe în mijlocul verzii lunce. Pe-o smeoaică mum-o taie - pe-alta o scăpă în pripă, Ia din nou în hârb tăciune ș-un cărbune pune-n pipă, (230) Ia cazanul într-un deget și în altul el ia turtă Și se-ntoarce iar la frații, fluerînd cu minte scurtă Toate cântecele rele ce-n viața
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
o sorb, Dar nimic în braț nu prinde - Căci frumoasa-i fără corp. Ah, gândi el cu turbare, Tremurând învăpăiet - Dulce zână, cum nu are Corp frumos, precum o văd! - - Asta n-o pot, că ce pipăi, Numărul vieții o pripă-i, Trecător, de Unde - un șopot Și ființa lor o clipă-i, Eu eternă sunt și n-o pot! El își scurge toată viața Într-un chin, în nedormire, Vecinic o avea în față Blândă, dulce, în zâmbire, Vecinic tinde a
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
asemănare Cum nu e viteaz sub soare. Zise - a treia: Fii cuminte În purtare și cuvinte, Și isteț să fii cu duhul Cum e luna și văzduhul. - Ah, mai stați, mai stați o clipă, Nu-i dați daruri ce în pripă Sunt supuse la risipă, Daruri ce le dați multora Dați-le ș-acum altora, Ci de-asupra tuturora Dăruiți-i lui ceva Ce în lume nimenea N-a avut nici n-o avea. Zâna - a treia stă pe loc, Ochii
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]