1,457 matches
-
albă de magnolii! A îmbrăcat pămăntul tot în promoroacă Și îi spune clipei, de acum să tacă. Că ascultă iarași șoaptele de dor, Spuse la ureche de un pețitor. Și indrăgostită ca o domnișoară A ieșit în noapte pe o prispă afară Și la harpă căntă, din acorduri mii Pare că intreabă : Oare’ai să mai vii ? Ninge ghioceii iernii peste noi, Vreau în dansul astă, să ne prindem doi Chiar dacă argintul tămplei ne apasă, Sincer vreau să-ți spun « Mie
SĂ SPUNEM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353352_a_354681]
-
și pustiu am să te scriu Și viață eu ți-oi da cu viața mea de-odinioară, Cu sânge crud și toc din așchie de os rănit, Muiat în sufletul azi preschimbat în călimară. Și-am să te scriu pe prispa casei tale stând Sub ploi fierbinți de lacrimi și urlete de jale, Strivită sub genunchii celor care vrând, nevrând, Își poartă trist și sec iubirea pe cea cale. Pe prispa ta de plumb, plângând oi mai ieși, Sub scena-ți
DANSUL SUFLETELOR de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353404_a_354733]
-
azi preschimbat în călimară. Și-am să te scriu pe prispa casei tale stând Sub ploi fierbinți de lacrimi și urlete de jale, Strivită sub genunchii celor care vrând, nevrând, Își poartă trist și sec iubirea pe cea cale. Pe prispa ta de plumb, plângând oi mai ieși, Sub scena-ți de mormânt s-admir jocul tăcerii, Și dansul sufletelor ce sfârșite-n chin, Pe liniștea de-aici au lăsat tot uitării. Nemulțumit tu zaci tăcut și trist și greu, Deasupra
DANSUL SUFLETELOR de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353404_a_354733]
-
sa: “Bulgăraș de gheață rece, N-am cu cine îmi petrece, Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
al zilei ca niște ființe fericite ale cerului... Într-o astfel de primăvară, după o zi de plimbare cu animalele prin pădure, m-am întors acasă obosit și, dup masa de seară, m-am culcat să mă odihnesc. Dormeam pe prispă cu luna și cu stelele și cu luceafărul în capul meu, în valea Bucovului cântau brotăceii, un adevărat concert în luncă, undeva prin vecini la o casă părăsită cânta o cucuvea care mă speria de câte ori o auzeam, iar pe ulițele
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
două păsări, zice-se că sunt sufletele celor doi copii, pe care le hrănește cu grăunțe furate de-acasă...Acum pe foametea asta el cară grâul din hambar și-l răspândește-n pădure la păsările cerului...> M-am culcat pe prispă să adorm, închideam ochii, dar mi-apărea Nica Stancu sub pleoape , povestindu-mi viața lui...Priveam cerul înspuzit de stele, priveam luna cum se furișa printre firișoarele de nori, alunecând pe bolta albastră, ascultam susurul izvorului, glasul naturii, și parcă
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
Umblând zvonul că a sosit Primăvara, fiica lui Soare-Împărat și în acel sat al Speranței, unde pomii îmbrăcaseră straie de floare, casele râdeau prin ferestre, grădinile zâmbeau cu sclipiri de floare și joc de fluturi, fetele cântau de dor pe prispe, iar copiii se zbenguiau cu iezii și cu mieii. Numai căsuța Durerii, de la marginea satului, avea ferestrele triste, iar grădina pustie și uscată. Pe prispa casei, maica Durere stătea pe un scăunel, rezemată în baston, privind îngândurată în gol. Izvorul
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
grădinile zâmbeau cu sclipiri de floare și joc de fluturi, fetele cântau de dor pe prispe, iar copiii se zbenguiau cu iezii și cu mieii. Numai căsuța Durerii, de la marginea satului, avea ferestrele triste, iar grădina pustie și uscată. Pe prispa casei, maica Durere stătea pe un scăunel, rezemată în baston, privind îngândurată în gol. Izvorul lacrimilor îi secase. Din căsuță apăru și frumoasa Speranța, slăbită, cu cearcăne la ochi, cu fire albe la tâmple, dar și cu frumoasele plete blonde
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
privind îngândurată în gol. Izvorul lacrimilor îi secase. Din căsuță apăru și frumoasa Speranța, slăbită, cu cearcăne la ochi, cu fire albe la tâmple, dar și cu frumoasele plete blonde ondulate revărsate pe umeri. Rezemându-se de un stâlp al prispei, caută spre cer cu ochii triști. Privind-o, maica Durere îi spuse bocind: - Degeaba aștepți, fata mea!... Degeaba aștepți!...Te-a părăsit... te-a uitat... Ne-a lăsat cu ochii în vânt... cu sufletul în ger... cu inima pustie... Biata
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
muri? - Dacă asta este soarta mea... Trebuie să cred că va veni! - Aștepți degeaba, amărâto! Mereu vei aștepta, mereu voi plânge durerea ta... Durerea iar începu să plângă, în timp ce Speranța căta cu ochii triști prin cer, strângând în brațe stâlpul prispei. Deodată, apăru la orizont, plutind prin cer pe calul său înaripat, Soare-Împărat. Ateriză în mijlocul uliței, spre uimirea femeilor care alergaseră la garduri să privească minunea de bărbat în armura aurie și mantia purpurie, cu globul de aur în mână, cu
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
Mai făcură un pas și înfloriră narcisele și iasomia. Încă un pas și se aprinseră lalelele. După alți câțiva pași, liliacul și bujorii salutară pe împărat cu sclipiri de floare. Când ajunseră în fața casei, trandafirii se revărsară pe toți stâlpii prispei, inundând grădina cu parfum și culoare. Toți pomii din curte se înveșmântară-n floare și își umplură crengile cu păsări care nu mai conteneau să cânte. Ei, dar scena asta intimă n-a rămas neobservată. Gardurile și ferestrele vecine au
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
carul tras de boii prinși la jug, văd mielul cu sufletul curat ce zburdă-n nevinovăție, caut viața ce am trăit-o pe-a noastră sfântă glie... Doamne înfăptuiește încă odata ce-ai mai făcut, lasă-mă să adorm pe prispa casei unde m-am născut, înalță-mi soarele cel asteptam să iasă peste colină, să mă trezesc prin flori de zarzăr, pline de lumină, Și-o ultimă dorință să-mi permiți, scapa-mă de greul dor, doresc atât de mult
MĂ DOARE GÂNDUL… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352784_a_354113]
-
naturală ce se împletește cu parfumul pământului reavăn și adoarme în aburii senzualități primordiale.... Și când plimbarea mea se sfârșește lângă bordeiul surpat,arunc țigarea și ascult ecoul prezentului ce-a fost și parcă-l văd pe Postelnicu,așezat pe prispa,fumându-și pipa iar pe Elisaveta,soția lui,așezată alături,ocupată fiind cu croșetarea unui pulover pentru soțul său.Ce-i doi bătrâni erau singuri pe lume și se bucurau de prezența mea știind că eu le alungam singurătatea și
LIVADA CU CIREŞI de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352778_a_354107]
-
pipa iar pe Elisaveta,soția lui,așezată alături,ocupată fiind cu croșetarea unui pulover pentru soțul său.Ce-i doi bătrâni erau singuri pe lume și se bucurau de prezența mea știind că eu le alungam singurătatea și de pe această prispa surpata,urmăream împreună zbenguiala copiilor de pe stradă și ne minunăm de energia cu care se bucurau de copilăria lor ce va trece asemeni unei adieri de primăvară. Și închid ochii pentru a opri amintirile ce ma îneacă în aroma lor
LIVADA CU CIREŞI de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352778_a_354107]
-
Și-mi aduc aminte că nu de mult am realizezat faptul că amintirile au consistentă unui fluviu și s-au scurs undeva departe....atât de departe încât sunt sclipiri plăpânde pe cearceaful tern al timpului. Și dorindu-mi să explorez prispa acoperită de resturi și spărturi de tencuiala,urc cele trei trepte mucegăite și calc în picioare resturile de tencuiala și observ că scaunele sunt la locul lor iar pe masă,pipa lui Postelnicu zace sprijinită de românul sau preferat,acum
LIVADA CU CIREŞI de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352778_a_354107]
-
Acasa > Versuri > Farmec > PE PRISPĂ CU GREIERII Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1619 din 07 iunie 2015 Toate Articolele Autorului PE PRISPĂ CU GREIERII De-i asculți sau nu-i asculți, Cântă greierii cei mulți, Cântă noaptea până-n zori, Chiar și ziua uneori
PE PRISPĂ CU GREIERII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352863_a_354192]
-
Acasa > Versuri > Farmec > PE PRISPĂ CU GREIERII Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1619 din 07 iunie 2015 Toate Articolele Autorului PE PRISPĂ CU GREIERII De-i asculți sau nu-i asculți, Cântă greierii cei mulți, Cântă noaptea până-n zori, Chiar și ziua uneori. De ce cântă nu poți ști, Cântă de nu-i poți opri, Seara, când pe prispă stai, Zici că-n
PE PRISPĂ CU GREIERII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352863_a_354192]
-
Toate Articolele Autorului PE PRISPĂ CU GREIERII De-i asculți sau nu-i asculți, Cântă greierii cei mulți, Cântă noaptea până-n zori, Chiar și ziua uneori. De ce cântă nu poți ști, Cântă de nu-i poți opri, Seara, când pe prispă stai, Zici că-n jurul tău e Rai . Cântă de drag și de dor, Iar aplauze nu vor, Talentați și mărunței, Toți ai nopții corifei. Mare când o fi să cresc, Doamne, cât îmi mai doresc Să ajung ca ei
PE PRISPĂ CU GREIERII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352863_a_354192]
-
Cântă de drag și de dor, Iar aplauze nu vor, Talentați și mărunței, Toți ai nopții corifei. Mare când o fi să cresc, Doamne, cât îmi mai doresc Să ajung ca ei în sat, Un artist adevărat! Referință Bibliografică: PE PRISPĂ CU GREIERII / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1619, Anul V, 07 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PE PRISPĂ CU GREIERII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352863_a_354192]
-
cu atât de multe sentimente potrivnice, vorbele ies împiedicate am lăsat de bunavoie tăcerea așezată lângă Muntele Sfântului Semn să-și înfingă colții în ființa mea, adâncimile ochilor tăi clatină puternic binefacerile atmosferei de pace și seninătate care domneau pe prispa casei uit pași între perioade de exaltare și deprimări adânci: în același punct, imposibil de trecut, Limbajul lăuntric și exterior este prea diferit de al tău; pentru a trasa aceeași linie dreaptă, Mahariși plutește în înălțimi olimpiene- îi urmez măreția
NU-MI ESTE UŞOR, de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354376_a_355705]
-
dăruire și convingerea că veți avea din ce în ce mai mulți citituri fideli, din ce în ce mai mulți colaboratori. La mulți ani; Slova Creștină! Felicitări redactorilor și colaboratorilor! Mulțumiri și prețuire, părinte Radu Botiș! În dar, la niversare.... în fiecare 31 ( de ziua limbii române) lângă prispa aprinsă de un alt răsărit iedera îngemănată cu zorii cântă azi plec în rodin la cuvântul Dor născut în mijloc de ianuarie la mine, peste deal leg în băsmăluță albă frunzele de plop în tremurul din prima tinerețe o albăstrea
SLOVA CREŞTINĂ, AUGUST 2008, AUGUST 2014! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353809_a_355138]
-
mic" și așa am rămas și în fața copiilor din sat. Mai târziu, prin anii "30 părinții au început să-și construiască cu mari greutăți o casă a lor. Casa era mică, o cameră și o bucătărie (tindă), un hol sau prispă. Pereții erau din pământ bătut, acoperișul la început cu paie apoi cu țiglă. Așa cum a fost, ea a fost și este CASA PĂRINTEASCĂ. Ea este cea mai sfântă amintire a copilăriei, amintirea primilor noștri pași, amintirea mamei, a dragostei și
CASA PĂRINTEASCĂ de IONEL CADAR în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354011_a_355340]
-
Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 236 din 24 august 2011 Toate Articolele Autorului Cheile Dâmboviței Un exercițiu de imaginație, chiar și pentru cei nedeprinși cu panorama universului montan, se impune de la început. Văzute de sus, Cheile Dâmboviței - așezate în prispa de azur și semeții celeste a masivului Piatra Craiului din Carpații de Miazăzi, reflectată în undele reci ale albiei râului - ar putea fi ușor asemuite cu o insolită crevașă, o „despicătură” tăiată în răstimpuri de eră geologică de agenții de
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
loc în loc dai de fântâni de piatră, prevăzute cu acoperiș, cu găleată de lemn și cu roată. Am vizitat o casă tradițională, cochetă, mică și plină de viață, cu pereți văruiți în culoarea bleu-albastru, cu acoperișul de stuf, alcătuită din prispă și trei camere: tinda, camera de dormit și camera de oaspeți denumită „casa bună”. Pereții prispei sunt din lemn sculptat, în camere se află nelipsitele sobe și măsuțe joase de formă circulară, paturi și lavițe acoperite cu macaturi țesute în
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
roată. Am vizitat o casă tradițională, cochetă, mică și plină de viață, cu pereți văruiți în culoarea bleu-albastru, cu acoperișul de stuf, alcătuită din prispă și trei camere: tinda, camera de dormit și camera de oaspeți denumită „casa bună”. Pereții prispei sunt din lemn sculptat, în camere se află nelipsitele sobe și măsuțe joase de formă circulară, paturi și lavițe acoperite cu macaturi țesute în război, obiecte de tors și țesut, ștergare și costume populare. În curte, săpată în stâncă este
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]