4,066 matches
-
115. Astfel, în decizia citată, instanța de contencios constituțional a reținut că: 27. (…) sancțiunea instituită de textul de lege criticat este adecvată - capabilă în mod obiectiv și abstract să ducă la îndeplinirea scopului pentru care a fost instituită, și anume privarea operatorului economic de sumele încasate ca urmare a exercitării activității sale în mod ilicit, respectiv prin afectarea concurenței loiale și obligarea operatorului economic ca în viitor să respecte prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999, precum și actele emise
DECIZIA nr. 116 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294699]
-
restrictive de drepturi (controlul judiciar și controlul judiciar pe cauțiune). ... 17. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că măsurile preventive sunt măsuri procesuale ce vizează în mod direct fie starea de libertate a suspectului sau a inculpatului, concretizându-se în privarea acestuia de libertate, în cazul reținerii, al arestării preventive și al arestului la domiciliu (clasificate astfel ca fiind măsuri preventive privative de libertate), fie alte drepturi sau libertăți fundamentale, în cazul controlului judiciar și în cel al controlului judiciar pe
DECIZIA nr. 47 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299647]
-
limitate de timp, a exercițiului unor drepturi fundamentale. Astfel, reținerea, arestul la domiciliu și arestarea preventivă, așa cum acestea sunt reglementate la art. 209, 210, 216, 217 și 218-222 din Codul de procedură penală, sunt măsuri preventive privative de libertate, privare ce presupune, per se, restrângerea exercițiului unui număr însemnat de drepturi fundamentale, cum sunt libera circulație, prevăzută la art. 25 din Constituție, dreptul la viață intimă, familială și privată, reglementat la art. 26 din Constituție, dreptul la informație, prevăzut la
DECIZIA nr. 47 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299647]
-
a prerogativei dispoziției, ca atribut ce ține de esența dreptului de proprietate. Se mai invocă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunțată în Cauza James și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 67), potrivit căreia privarea de proprietate impune statului obligația de a-l despăgubi pe proprietar, arătându-se că entitățile învestite cu soluționarea notificării nu numai că nu sunt îndreptățite la niciun fel de despăgubire, ci sunt obligate prin lege să renunțe la dreptul lor
DECIZIA nr. 34 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299603]
-
a mai observat (paragraful 40 din Decizia nr. 455 din 24 iunie 2020), în esență, că entitățile deținătoare acționează în virtutea unui cadru legislativ elaborat în scopul corijării unor nedreptăți istorice, săvârșite de statul român în perioada regimului comunist prin privarea abuzivă de proprietate a unor persoane fizice și juridice. În discuție este interesul particular al persoanelor care sunt îndreptățite la remedierea consecințelor negative ale acțiunilor statului român din acea perioadă. Măsurile reparatorii consacrate de legiuitor, indiferent de natura acestora, nu
DECIZIA nr. 34 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299603]
-
47 și art. 73 alin. (3) lit. n). Cu titlu preliminar, arată că excepția de neconstituționalitate invocată îndeplinește condițiile de admisibilitate și subliniază că, deși Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 a fost modificată în anul 2022, soluția legislativă criticată, referitoare la privarea absolvenților facultăților de medicină dentară și farmacie de dreptul de a beneficia de un loc la rezidențiat, se menține. Susține caracterul vădit discriminatoriu al prevederilor legale criticate și arată că, începând cu anul 2021, Guvernul a propus Parlamentului modificarea prevederilor
DECIZIA nr. 692 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299624]
-
susținerea măsurii preventive propuse. ... 6. Se susține, totodată, că, în vederea asigurării drepturilor fundamentale invocate, calea de atac exercitată de inculpat împotriva încheierii prin care este dispusă măsura arestului preventiv trebuie să fie soluționată anterior momentului expirării acestei măsuri, întrucât privarea de libertate a inculpatului ulterior acestui moment echivalează cu o detenție nedreaptă. ... 7. Este invocată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârile din 27 iunie 1968, 9 februarie 1967 și 26 iulie 2001, pronunțate în cauzele Wemhoff împotriva Germaniei
DECIZIA nr. 664 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299721]
-
8. În consecință, Legea nr. 166/2021 nu este un act normativ accesibil, precis și previzibil, nediscriminatoriu și motivat, lipsirea de dreptul la sumele de bani aferente unui drept deja câștigat - stimulentul de risc - reprezentând o ingerință ce are ca efect privarea de un bun, în sensul prevăzut de cea de-a doua teză a primului paragraf al art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție. ... 9. Sindicatul Pro AS din Timișoara, în numele membrilor de sindicat, autor al excepției de
DECIZIA nr. 671 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298495]
-
nr. 1, constând într-un drept de creanță referitor la dreptul salarial suplimentar acordat în baza legii într-un anumit cuantum, în considerarea unei activități deja prestate. Analizată din această perspectivă, diminuarea preconizată prin Legea nr. 166/2021 constituie o veritabilă privare de proprietate, care trebuie să îndeplinească cumulativ condițiile impuse de art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție, astfel cum au fost explicitate în jurisprudența CEDO, respectiv ingerința să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim de
DECIZIA nr. 671 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298495]
-
a contribuției la Fondul de Tranziție Energetică în sarcina producătorilor de energie electrică și entităților agregate de producere a energiei electrice, indiferent de sursa acesteia, este de natură să afecteze dreptul de proprietate privată al acestor operatori, întrucât determină o privare de bunuri, prin intermediul contribuției aplicate, în condițiile în care deja există în sarcina lor obligația legală de a plăti impozitul pe profitul realizat, potrivit Codului fiscal. Curtea reține în acest sens că, prin Decizia nr. 46 din 1 februarie
DECIZIA nr. 640 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298502]
-
59 din 29 ianuarie 2020, și Decizia nr. 431 din 23 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 noiembrie 2020). ... 34. Colectarea acestei contribuții, în cuantumul stabilit prin normele criticate, echivalează astfel cu privarea persoanelor juridice vizate de o parte semnificativă din profitul realizat, nesocotind și dispozițiile art. 44 privind dreptul de proprietate privată și ale art. 56 alin. (2) din Constituție privind justa așezare a sarcinilor fiscale. ... 35. În ceea ce privește invocarea
DECIZIA nr. 640 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298502]
-
lege să fie de 5 ani sau mai mare nu se aplică și cu privire la infracțiunile enumerate în prima teză a art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală, întrucât, în cazul acestora din urmă, pericolul generic justifică privarea de libertate. Stabilirea faptului că, pentru infracțiunea pentru care s-a formulat propunerea de arestare preventivă, legea prevede pedeapsa închisorii de cel puțin 5 ani se realizează prin raportare la maximul special al pedepsei prevăzute de lege pentru forma consumată
DECIZIA nr. 498 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297981]
-
mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. “ ; ... – Art. 239 alin. (1): „(1) În cursul judecății în primă instanță, durata totală a arestării preventive a inculpatului nu poate depăși un termen rezonabil și nu
DECIZIA nr. 498 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297981]
-
condiția ca, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care provine inculpatul, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, să se constate că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. Toate aceste condiții prevăzute de normele procesual penale sunt apreciate de către judecătorul de drepturi și libertăți, care, potrivit art. 226 și 227 din Codul de
DECIZIA nr. 498 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297981]
-
1 iulie 2008, pronunțată în Cauza Calmanovici împotriva României, paragraful 94). Nevoia de a păstra ordinea publică și de a asigura o bună desfășurare a anchetei au fost, de asemenea, recunoscute de instanța europeană drept motive ce pot justifica prelungirea privării de libertate (Hotărârea din 6 februarie 2007, pronunțată în Cauza Garycki împotriva Poloniei, paragraful 48). De asemenea, în Hotărârea din 10 iunie 2014, pronunțată în Cauza Voicu împotriva României, paragrafele 75-77, instanța de la Strasbourg a reținut că instanțele naționale
DECIZIA nr. 498 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297981]
-
de rețele de voluntari create Anual Bugetul de stat 3.1.10. Introducerea, în curriculumul INM, respectiv în programele de formare continuă a magistraților, a unei tematici referitoare la recidiva penală și justiția restaurativă, care să cuprindă recomandările internaționale actuale privind evitarea privării de libertate a persoanelor INM MJ, DNP, CSM Permanent O mai bună înțelegere a elementelor moderne de justiție restaurativă Tematică introdusă în curriculumul INM Anual Buget de stat Obiectiv specific 3.2 - Abordarea cauzelor infracționalității persoanelor aflate în executarea unor măsuri/sancțiuni
PLAN DE ACȚIUNE din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298016]
-
României, Partea I, nr. 848 din 26 august 2024, paragraful 22). ... 21. Tot astfel, prin Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunțată în Cauza Preda și alții împotriva României (paragraful 127), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit că, în cazul privării de proprietate în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, imperative de interes general pot pleda pentru o despăgubire inferioară valorii reale de pe piață a bunului, cu condiția ca
DECIZIA nr. 43 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299433]
-
în discuție, fie ele de natură generală (politica de urbanism), fie de natură mai particulară (de exemplu, reamenajări sau recondiționări). De asemenea, Curtea a mai indicat că luarea în considerare a locației și a specificațiilor tehnice ale proprietății la momentul privării de proprietate ar putea avea ca rezultat ca valoarea despăgubirii să nu mai fie corelată în mod rezonabil cu valoarea reală a proprietății (paragraful 111 din Hotărârea din 7 ianuarie 2025). ... 35. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai subliniat
DECIZIA nr. 43 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299433]
-
esență, ca punct de referință principal, evaluările stabilite de camera notarilor pentru anul 2024, acordând prioritate stării actuale a proprietății în cauză, în măsura în care aceste informații sunt disponibile la dosarul cauzei, iar nu stării imobilului de la momentul privării de proprietate. ... 38. Curtea Constituțională constată că aceste noi statuări ale Curții Europene a Drepturilor Omului susțin cu și mai multă fermitate ideea neconstituționalității modului de calcul al despăgubirii cuvenite prin luarea în considerare a caracteristicilor tehnice ale imobilului și
DECIZIA nr. 43 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299433]
-
Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.483/2025, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC La data de 5 iulie 2025, doamna Brăndușan Dorina-Marinela, judecător cu grad profesional de tribunal în cadrul Judecătoriei Satu Mare, desemnată judecător de supraveghere a privării de libertate la Penitenciarul Satu Mare și Centrul de reținere și arestare preventivă din cadrul I.P.J. Satu Mare, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI NICUȘOR-DANIEL DAN București, 4 iulie 2025. Nr. 766. -----
DECRET nr. 766 din 4 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299631]
-
muncească“ nu respectă principiul previzibilității normei juridice, garantat de art. 1 alin. (5) din Constituție, și, totodată, prin această formulare, legiuitorul a transferat exercitarea dreptului la muncă de la persoana privată de libertate la administrația penitenciarului. De asemenea, susține că privarea de libertate, fără ca persoana condamnată să aibă acces la un loc de muncă, poate leza integritatea fizică și psihică a acesteia. ... 6. Judecătoria Gherla, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții
DECIZIA nr. 492 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295677]
-
având în vedere Hotărârea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 468/2025, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC Doamna Băcioiu Lucica, judecător cu grad profesional de curte de apel la Judecătoria Brașov, în prezent desemnată judecător de supraveghere a privării de libertate la Penitenciarul Codlea și Centrele de reținere și arestare preventivă de la I.P.J. Brașov și I.P.J. Covasna, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI - interimar - ILIE-GAVRIL BOLOJAN București, 1 aprilie 2025. Nr. 154. ------
DECRET nr. 154 din 1 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296027]
-
comisă în cadrul unui atac generalizat sau sistematic lansat împotriva unei populații civile și în cunoștință de acest atac: a) omorul; ... b) exterminarea; ... c) supunerea la sclavie; ... d) deportarea sau transferarea forțată de populație; ... e) întemnițarea sau altă formă de privare gravă de libertate fizică, cu violarea dispozițiilor fundamentale ale dreptului internațional; ... f) tortura; ... (...) h) persecutarea oricărui grup sau a oricărei colectivități identificabile din motive de ordin politic, rasial, național, etnic, cultural, religios sau sexual, în sensul paragrafului 3 ori în
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
penală au fost administrate numai în cursul urmăririi penale in rem, se pot pune în discuție aspecte de aplicare a legii cu nesocotirea garanțiilor specifice dreptului la un proces echitabil. Câtă vreme, în funcție de particularitățile fiecărui caz, este dovedită privarea suspecților/inculpaților de drepturile conferite de Codul de procedură penală, fiindu-le grav afectat dreptul la apărare în cursul urmăririi penale, atunci probele și actele întocmite cu nerespectarea exigențelor legale pot fi înlăturate până la încheierea procedurii de cameră preliminară. ... 24
DECIZIA nr. 513 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296488]
-
cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, liberarea condiționată se acordă la cererea persoanei condamnate sau la propunerea comisiei pentru liberare condiționată, care este alcătuită din judecătorul de supraveghere a privării de libertate, care este și președintele comisiei, directorul penitenciarului, directorul adjunct pentru siguranța deținerii și regim penitenciar, directorul adjunct pentru educație și asistență psihosocială și un consilier de probațiune din cadrul serviciului de probațiune competent potrivit legii în circumscripția căruia
DECIZIA nr. 23 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296857]