35,104 matches
-
Europei, fie că e vorba de modele Și uite așa se reînviază numele diplomatul reține numele lui Andrei (Călinescu este unul dintre ele ), fie că lui Mihail Sebastian, Eugen Ionescu, Pleșu, dincolo de... „Dilema”, ca autor e vorba de dezvoltarea și progresul Noica, Emil Cioran, Nae Ionescu al cărții Despre îngeri (2003). românilor în statornicia lor identitară. (profesor de logică și filosofie al unora Numaidecât, indicativul care i-a urmat Cu siguranță, diplomatul filolog d int re aceș t ia) . Preocupă r
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
înguste, dogmatice, intolerante, care hălăduiau, în acel timp, în câmpul culturii: Regman era (și, din fericire, a rămas!) un om cinstit, o conștiință dreaptă șI severă, față de sine și față de lume și, cu toate că lealitatea lui față de regimul socialist, față de ideologia progresului și față de tradițiile și destinul poporului nostru, nu putea fi pusă la îndoială, el nu se lăsa manevrat cu ușurință în aranjamentele abuzive, dăunătoare, ale dirijismului și imposturii proletcultiste, el nu putea fi silit, cu niciun preț, să-și încalce
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
el nu putea fi silit, cu niciun preț, să-și încalce principiile și conștiința, să laude și să înjure la comandă, după oportunități și criterii mărunte, incompatibile cu sensurile majore ale culturii românești, cu adevăratele principii, de adevăr, dreptate și progres, ale revoluției. Cine ar reciti cronicile și studiile lui din acea perioadă (ca, de altfel, din întreaga lui activitate) ar putea fi tulburat, nu numai de consecvența, demnitatea, rigoarea morală și profesională, dar și de justețea, clarviziunea și patosul implicit
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
avut ocazia d-a-i asculta conferință de la Ploiești din 1892, s-apoi de la 65 încoa am auzit-o de mai multe ori: în parlament de cinci ori și de două ori în două conferințe la Ateneul vechi". Intitulată Condițiunile progresului, conferința - așa cum o rezumă Delavrancea - atinge într-adevăr o chestiune fundamentală nu numai in concepția lui Maiorescu despre progres, dar și una din dogmele mai generale ale Junimii: aceea că nu există salturi în istorie ca și în natură, că
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
de mai multe ori: în parlament de cinci ori și de două ori în două conferințe la Ateneul vechi". Intitulată Condițiunile progresului, conferința - așa cum o rezumă Delavrancea - atinge într-adevăr o chestiune fundamentală nu numai in concepția lui Maiorescu despre progres, dar și una din dogmele mai generale ale Junimii: aceea că nu există salturi în istorie ca și în natură, că progresul este rezultatul unui proces treptat și natural. Delavrancea îi rezumă miezul astfel: "progresul are nevoie de timp, de
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
conferința - așa cum o rezumă Delavrancea - atinge într-adevăr o chestiune fundamentală nu numai in concepția lui Maiorescu despre progres, dar și una din dogmele mai generale ale Junimii: aceea că nu există salturi în istorie ca și în natură, că progresul este rezultatul unui proces treptat și natural. Delavrancea îi rezumă miezul astfel: "progresul are nevoie de timp, de timp îndelungat, la individ că și la popoare, si firește mai ales la popoare... natură nu proceda prin salturi; deaceea, repedea noastră
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
in concepția lui Maiorescu despre progres, dar și una din dogmele mai generale ale Junimii: aceea că nu există salturi în istorie ca și în natură, că progresul este rezultatul unui proces treptat și natural. Delavrancea îi rezumă miezul astfel: "progresul are nevoie de timp, de timp îndelungat, la individ că și la popoare, si firește mai ales la popoare... natură nu proceda prin salturi; deaceea, repedea noastră dezvoltare socială și înzestrarea poporului românesc cu instituțiuni de un liberalism și democratism
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
timp, de timp îndelungat, la individ că și la popoare, si firește mai ales la popoare... natură nu proceda prin salturi; deaceea, repedea noastră dezvoltare socială și înzestrarea poporului românesc cu instituțiuni de un liberalism și democratism occidental este un progres silit, anormal și vătămător; responsabili de acest rezultat este generațiunea de la ^48, o generațiune de ideologi". Delavrancea combate, desigur, această idee (ea apare prima dată încă în timpul revoluției la Dîm. Ghica, pe care C.A. Rosetti îl invitase să se
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
revoluționarii "cu o singură săritură ați trecut peste un interval de mai mulți secoli" în loc să facă "reforme politice și administrative...") și folosește altă comparație pentru a arăta nepotrivirea aceleia pe care o folosise Maiorescu. Dacă vorbitorul se referise la acest progres forțat că la hainele unui adult îmbrăcate prea devreme de un copil cu corpul nedezvoltat, Delavrancea contesta și ironizează teoria pe temeiul că am putut totuși asimilă fără probleme toate descoperirile tehnice ale epocii moderne:"noi românii, cari n-am
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
asimilă fără probleme toate descoperirile tehnice ale epocii moderne:"noi românii, cari n-am inventat praful de pușcă, ne armam cu pușca Mannlicher, pușcă cu repetiție și praf fără fum. Rău și fără cale. Nu se respectă condiția maioresciana a progresului; forțăm progresul; facem salturi, și natura nu admite salturi; noi ar fi trebuit să continuăm firul istoric încet-încet..." etc. În ultimul foileton al articolului sau, al treilea, din 6 iunie, Delavrancea se referă la un text de raspuns din "numărul
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
probleme toate descoperirile tehnice ale epocii moderne:"noi românii, cari n-am inventat praful de pușcă, ne armam cu pușca Mannlicher, pușcă cu repetiție și praf fără fum. Rău și fără cale. Nu se respectă condiția maioresciana a progresului; forțăm progresul; facem salturi, și natura nu admite salturi; noi ar fi trebuit să continuăm firul istoric încet-încet..." etc. În ultimul foileton al articolului sau, al treilea, din 6 iunie, Delavrancea se referă la un text de raspuns din "numărul de astăzi
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
în beneficiul lui Maiorescu. Polemică are un ecou în ziarul ieșean Era nouă, de orientare junimista și el, care replică lui Delavrancea că nu înțelege argumentele logicii elementare: "Cînd dl. Maiorescu esplică pentru ce toate formele politicii nu înseamnă nici un progres real și ne produc cel mult jenă ce trebuie să o simtă copilul îmbrăcat în haine de om mare, Voința îi reproșează dlui Maiorescu că vrea să ia hainele și să-l lase gol, ori măcar că vrea să le strîmteze
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
de vot. Că aceste înfăptuiri s-au petrecut în urma unei lovituri de stat ordonată de domnitor (ajutat fundamental de Kogălniceanu), e incontestabil. Însă fără acest act de forță, Cuza nu și-ar fi putut înfăptui programul său reformator absolut necesar progresului țării. Demnă de tot interesul este relevarea faptului politic că anul 1866 (detronarea lui Cuza) simbolizează "sfîrșitul unei ere și marchează începutul alteia în evoluția României moderne". Explicațiile, măi toate, sînt la locul lor și bine puse în evidență, relevîndu-se
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
și e tot ce se poate spune că optimism - în perfectibilitate. Știți că există această expresie a lui Rousseau, pe care și alți autori din secolul al XVIII-lea o întrebuințau; perfectibilitatea nu voia cîtuși de puțin să însemne mitul progresului. Ei nu credeau că lucrurile se ameliorează, dar credeau în posibilitatea de perfecționare, în posibilitatea de a proiecta o stare mai bună, dacă se dorea să se meargă în acest sens al mai binelui. - Am putea spune ca propuneți, prin
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
simțea mult mai bine. A început să respire mai ușor. TRATAMENT EBOLA - ZMAPP. Unul dintre medicii care l-au tratat a descris evenimentul drept "miraculos", scrie adevarul.ro. Și asistenta Nancy Writebol se simte mult mai bine, iar doctorii atribuie progresul aceluiași medicament ZMapp, obținut pe baza anticorpilor dezvoltați de șoareci după infectarea cu tulpini Ebola.
TRATAMENT EBOLA. ZMAPP, LEAC MINUNE CARE VINDECĂ VIRUSUL EBOLA by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/21516_a_22841]
-
simțea mult mai bine. A început să respire mai ușor. TRATAMENT EBOLA - ZMAPP. Unul dintre medicii care l-au tratat a descris evenimentul drept "miraculos", scrie adevarul.ro. Și asistenta Nancy Writebol se simte mult mai bine, iar doctorii atribuie progresul aceluiași medicament ZMapp, obținut pe baza anticorpilor dezvoltați de șoareci după infectarea cu tulpini Ebola.
TRATAMENT EBOLA. ZMAPP, LEAC MINUNE CARE VINDECĂ VIRUSUL EBOLA by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/21515_a_22840]
-
pleava. Dacă, bineînțeles, se și vrea! Pe la noi însă... chestiunea cu „ciocul mic” e un fel de doctrină națională. Pe de altă parte, cunoașterea pornește, de cele mai multe ori, din conflictul de idei sau puncte de vedere și interacțiunea lor reciprocă. Progresul vine din spicuirea a ceea ce rămâne întreg și consistent după conflictul acestora sau după separarea analitică a sistemelor teoretice de eroare. Conținutul de adevăr trebuie mereu extras și trebuie să primească noi forme expresive adecvate schimbării lumii, fară a pierde
Marea Adunare Națională, singurul Parlament consensual la români. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_446]
-
a Rusiei. Federația Rusă menține și în prezent trupe pe teritoriul republicii separatiste, în ciuda protestelor venite dinspre Chișinău. Organizația pentru Securitate și Comunicare Europeană (OSCE) conduce un format de negociere 5+2 cu privire la situația Transnistriei, dar fără să înregistreze vreun progres.
Șeful NATO: Ambițiile lui Putin vizează Transnistria by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21677_a_23002]
-
brusc imaginea situației în care suntem noi. Ne aducem aminte că am lăsat ceva dedesubt. Ăstea sunt șantierele inutilului. Nu numai că sunt nocive pentru circulație și pentru nervii oamenilor, aduc venituri neclare unor, producând nervi tuturor. Asta este metafora progresului nostru", a subliniat jurnalistul. „Mergând să plătești taxe mici îți dai seama, nu trebuie să vină Băsescu la 6 să spună ceva și să-l contrazică de la 6:05, de la Botoșani, Ponta, îți dai seama că în țara asta nu
Hurezeanu, despre lupta Băsescu-Ponta pe economie by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21738_a_23063]
-
luminii este viteza-limită din Univers. Academia de Științe „Telesio-Galilei”, cu sediul în Croydon, comitatul Surrey, Marea Britanie, cu o filială la Universitatea din Pécs, Ungaria, este o asociație nonprofit formată de savanți (cei mai mulți sunt din domeniul științelor naturii), având ca scop progresul creativității științifice. Ea poartă numele a doi oameni de știință italieni, Galileo Galilei (1564-1642) și Bernardino Telesio (1509-1588), care au schimbat modul de înțelegere a Lumii și au avut o atitudine fermă împotriva obscurantismului. Dacă fizicianul, astronomul și filozoful Galilei
Româno-americanul Florentin Smarandache a primit Medalia de Aur pentru Știință!. In: Editura Destine Literare by Florentin Smarandache () [Corola-journal/Journalistic/85_a_470]
-
supravegherea Uniunii Europene va fi crucială. Într-un material intitulat "Vot crucial duminică în timp ce România înclină spre autocrație", Vlad Odobescu scrie pentru USA Today, că Europa urmărește cu interes să vadă ce se va întâmpla duminică în România, ale cărei progrese democratice obținute în ani ar putea fi afectate de actuala criză politică. Directoarea de programe pentru Europa din cadrul Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale de la Washington, Heather Conley, apreciază, tot pentru USA Today, că "există o extraordinară fragilitate a instituțiilor
Presa internațională: România, o tânără democrație suferindă () [Corola-journal/Journalistic/22263_a_23588]
-
nu sînt decît erori profund dăunătoare operei în cauză. Cu atît mai dăunătoare cu cît sînt cauționate de instituții precum Academia și Învățămîntul, dominate acum de un personaj care, fără a avea anvergura lui N. Iorga, exercită aceeași frînare a progresului literar precum odinioară genialul istoric... La fel n-au nici un temei cei ce încearcă a despărți, cu aere de avocați subtili, revizuirea estetică de revizuirea etică. Din simplul motiv că ele sînt indisociabile, avînd ca obiect nu comportarea metatextuală a
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
face pe regizor să creeze imaginea halucinantă a unui Paris invadat și înecat în nisip, asemeni unui deșert african. Evident, speculațiile ideatice (imixtiunea prezent-viitor, viitorul amenințat să dispară, căci e refuzat de prezent) și imagineria vizuală (un viitor nu al progresului, ci al regresului, în care tot ce ține de tehnică e perimat și e "second hand") fac din acest film un SF bizar, în care farsa se învecinează cu reflecția metafizică, și comicul de situații cu tragismul unor personaje. Din
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
propune Claude Pinoteau în Les palmes de M. Schutz (1997), aducerea pe ecran a piesei omonime scrise de Jean-Noël Fenwick cu Charles Berling și Isabelle Huppert pe post de Pierre și Marie Curie, gata de orice sacrificii pentru binele și progresul omenirii. Un corect film didactic, tocmai bun de difuzat, fără nici o restricție, de orice post de televiziune. Cinematograful practicat de Eric Rohmer în Conte d'automne (1998) este, evident, de factură clasică. Un scenariu abil și subtil articulat (premiat la
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
una din zile, după lecția ei oficială de engleză intensivă, cu toată lumea, ne chemase doar pe noi doi, pe mexican și pe mine, poftindu-ne într-o odăiță ce-i slujea de cancelarie. Ea ne lăudase mult timp acolo pentru progresele ce le-am fi făcut la cursul ei; pe urmă, ne invitase din nou în sala de curs, acum golită, cu tabla mare neagră, plină de cuvinte scrise citeț cu creta. Ea se duse la catedră, șterse cu buretele tabla
Lecția de engleză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16807_a_18132]