632 matches
-
că această calitate a ființei umane, garantată în prealabil, devine scop (im)posibil de atins, după caz și în funcție de factori care nu țin de opțiunea umană, cum ar fi, bineînțeles, "sângele". În al doilea rând, Hitler apelează la un "instrument proiectiv"405, cu alte cuvinte, la "procesul "curativ" prin care cineva se debarasează de propriile neajunsuri proiectându-le asupra unui țap ispășitor, astfel garantându-și purificarea prin disociere"406. Această trăsătură, observă Burke, este prin excelență medicală, întrucât, cum știm, o dată ce
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
omenești care unește tripla dimensiune temporală (legând trecutul de prezent și viitor), aceasta este funcția reflexivă. Ea face apel la tot ceea ce este dotație sau informație stocată în memorie și extrage de aici reguli pentru folosul prezentului și pentru prelungirile proiective ale acestuia (adică pentru viitor). În unitatea sa esențială, conștiința implică o strângere laolaltă deopotrivă străină împrăștierii în trecut și pregătitoare a saltului în act, în condițiile unei asumări de sine care înseamnă adunare de sine (ceea ce conștiința subiectului unic
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
din indivizi egal-contributori la efortul teoretic profesionist (cum o arată munca de cercetare în echipă), alternează un principiu pasiv cu o corespondentă tendință modelatoare și influențează și ea individul, creând un circuit al valorilor teoretice. Reflexia pregătește terenul transferului legitim- proiectiv prin selecție interioară, prin alegerea materiei și a criteriilor de investire, iar colectivitatea răspunde prin mesaj simetric de verificare, validare sau propunere inedită. În asemenea context, corespondența între configurațiile interioare și modalitățile de angajament teoretic (de implicare investigatoare) vor cădea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
al capacităților proprii. Dacă "excesul" legitim de inteligență conduce la înțelepciune, atunci legătura celor două presupune investire vizionară din partea unei reflexivități nepărtinitoare, presupune temeiul de concepție fără de care punțile celor doi versanți subiectivi ar sfârși la latitudinea unei exteriorități intruzive, proiective, inhibitorii. A te desfășura autonom în cel mai înalt for al activității spirituale înseamnă a te ghida după intuiții adânc încarnate în maniera proprie de a fi și de a gândi și a te dezlega de imperativul constrângător pe care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
riguros control. Atitudinea estetică recunoaște sau construiește o armonie spirituală superioară pe care o reflectă apoi în mediul de interacțiune individuală cu frumosul. Ea preia din planul paradigmatic al realității obiective forme și valori pentru a le interioriza și transfigura proiectiv în operă. Viziunea ei se desfășoară pe o arie largă a cuprinderii experiențiale chiar dacă va fi vorba de o simplă translație ideatică sau chiar dacă se urmărește edificiul artistic monumental. În acest proces de supremă integrare artistică reflexivitatea preia forme spirituale
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
comun. Conștiința de sine implică o raportare la orizontul potențial în măsura în care vehiculează cognitivul pur, latura apropiată de teoretic a auto-sondării. Deși viitorul conține ferme determinări pragmatice, a-l vizualiza în deplina siguranță a unei experiențe modelatoare autentice înseamnă a prefigura proiectiv, adică a da o dimensiune teoretică explorării ca atare. Această dimensiune marchează cunoașterea de sine și conduce oarecum la formalizarea unei maniere cognitive ce părea, în câmpul psihologic al persoanei, destinată asertărilor-unicat. De la această cunoaștere pornind se fac calcule de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
conștiinței-de-sine, se bazează pe mișcarea prin care conștiința-de-sine se exteriorizează personalității ei, își crează prin aceasta lumea ei și se comportă astfel față de ea ca față de ceva străin, pe care trebuie acum să-l însușească"90). O convenție a alterizării proiective face ca o conștiință reflexivă întemeietoare de experiență să joace jocul demiurgic în câmpul cunoașterii și să obiectiveze o personalitate în esența ei universalistă. Drumul progresiv al spiritului trece prin etapele valorificării reflexive și preia întreaga încărcătură a acestora pentru
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
afective, emoționale prin faptul că rolul apare în mod natural în persoana respectivă. În jocul de rol, fiind preponderent o implicare la nivel de rol social, elementele problematice sunt percepute implicit, având o funcție de aducere la lumină ca orice test proiectiv - prin mecanismul proiecției. Tehnica catenei Este formula de prezentare a unui grup prin care se efectuează un schimb de mesaje în interiorul grupului. Este o tehnică care poate fi folosită numai în cazul existenței unui grup de minim 3 persoane
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
la 10 întrebări de genul "ghicește cine e" (de exemplu: Cine n-a ascultat-o pe învățătoare?). Rezultatele au arătat că acei copii care au fost aspru pedepsiți acasă pentru comportamentul lor agresiv sunt mai agresivi și la școală. Tehnici proiective. Este foarte important ca în timpul studiului comportamentului agresiv indivizii să nu știe că sunt interogați pe această dimensiune a activității lor psihologice. Uneori ei își dau seama totuși despre ce este vorba, chiar dacă toate măsurile de precauție au fost luate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ca în timpul studiului comportamentului agresiv indivizii să nu știe că sunt interogați pe această dimensiune a activității lor psihologice. Uneori ei își dau seama totuși despre ce este vorba, chiar dacă toate măsurile de precauție au fost luate. De aceea tehnicile proiective prezintă un interes particular în acest sens. În cadrul acestor tehnici, subiecții sunt rugați să imagineze o istorie având ca punct de plecare un stimul ambiguu. Iar imaginația agresivă stimulată reflectă nivelul individual de agresivitate. Chiar dacă tehnicile proiective sunt foarte diversificate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
De aceea tehnicile proiective prezintă un interes particular în acest sens. În cadrul acestor tehnici, subiecții sunt rugați să imagineze o istorie având ca punct de plecare un stimul ambiguu. Iar imaginația agresivă stimulată reflectă nivelul individual de agresivitate. Chiar dacă tehnicile proiective sunt foarte diversificate, ele au toate scopul de a determina predispozițiile individuale pentru agresivitate sau ostilitate. Două tehnici proiective sunt de obicei folosite în studiul agresivității: Testul de Apercepție Tematică (Thematique Apperception Test) și Testul Petelor de Cerneală (Rorschach). Testul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o istorie având ca punct de plecare un stimul ambiguu. Iar imaginația agresivă stimulată reflectă nivelul individual de agresivitate. Chiar dacă tehnicile proiective sunt foarte diversificate, ele au toate scopul de a determina predispozițiile individuale pentru agresivitate sau ostilitate. Două tehnici proiective sunt de obicei folosite în studiul agresivității: Testul de Apercepție Tematică (Thematique Apperception Test) și Testul Petelor de Cerneală (Rorschach). Testul de Apercepție Tematică este format dintr-o serie de imagini care reprezintă diferite situații sociale sau imagini legate de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
împiedică pe individ să-și dea seama că tendințele lui agresive sunt studiate. În ambele cazuri există o singură problemă: subiectul interacționează cu o persoană care-l intervievează și nu-și poate asuma tendințele agresive. În ciuda avantajelor chestionării indirecte, testele proiective ridică problema interpretării rezultatelor. Interpretările cercetătorilor pot fi influențate de propriile istorii individuale. Observația sistematică a agresivității În cadrul metodelor de observație sistematică, pe teren sau în laborator, se poate înregistra direct comportamentul individului în funcție de anumite reguli bine precizate. Observația pe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
11 Structură de cunoaștere 117 declarativă 145 procedurală 145 Studiu empiric 10 experimental 101, 153-154 longitudinal 29, 83, 86, 195, 217 non-experimental 153-162 observație pe teren 219 Succes 115, 139, 190 Supunere 161, 204, 235 T Tehnici de observare 101 proiective 158 Televiziunea 81 Teoria biologice 128-132 cognitiv 122-123, 194 învățării sociale 127-128, 191, 195 socio-cognitive 134-148 transferul activării fiziologice 64-68 Teorie explicativă 15 mecanicistă 121, 122-125 unidimensională 130, 135 Testul Rorschach 158 Rosenwieg 159 TAT Testosteron 22, 28, 104-106 Trans-sexual
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
alternativ cu gestul către interlocutor ton cald ton calm intensitate medie a vocii accent în context motivarea implicării interlocutorului prin centrarea pe: (a) rațiunea îndeplinirii sau nu a unei sarcini (explicitată sau solicitată); (b) prevenirea/ evitarea dezacordului; (c) caracterul promisiv, proiectiv al mesajului (a) Mi-ar plăcea să ne vedem mâine, pentru că așa am putea discuta mai detaliat despre proiectele noastre comune. De ce ai trasat aici două linii? (b) Știu că nu-ți place să vorbești în public, dar va fi
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a unei creații dramatice sau dramatizate, cadru căruia i se subsumează elemente ale limbajului teatral prezentate supra decor, scenă, cortină, lumini etc. * temporalitate dramaturgică vs. scenică 83: timpul dramatic este cel al acțiunii, cu repere subiective/obiective, cu perspective cronologice, proiective și/sau retrospective etc.; timpul scenic este cel al derulării spectacolului interval limitat, neconcordant cu timpul dramatic; de aici, nuanțarea modalităților regizorale 84 de raportare la reperele temporale ale acțiunii (de exemplu, epoci diferite reflectate într-un spectacol de 60
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ai unui grup accentuează diferențele existente între membrii grupului lor și membrii altui grup."78 În acest sens, ritualurile au rolul de a produce rapid departajarea dintre cele două grupuri existente în penitenciare: cadre și deținuți. Stereotipurile sînt deci mecanisme proiective, deoarece permit indivizilor să-și exprime tendințele inconștiente. Relațiile de putere sînt învăluite într-o mantie simbolică mistificatoare, impusă de existența ierarhiei. Cu cît inegalitatea sporește într-o instituție care are idei egalitariste, cu atît este mai răspîndită mistificarea. Prin
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ne interogăm asupra unor aspecte de genul: ce dorește individul să-și apropie? Ce încearcă să evite? În măsura în care școala va oferi individului posibilități reale de dezvoltare profesională și personală, atașamentul acestuia față de organizația școlară va fi unul real; b) Mecanismele proiective. Acestea pot consta în: * A asimila gândirea celuilalt, a pune pe seama lui propriile sentimente, a considera că și acesta funcționează ca și tine. Acest mecanism se dovedește deseori un factor de frânare a comunicării deoarece ignoră existența diferențelor, a particularităților
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de realizare a demersului de proiectare, fiecare propunând parcurgerea unor pași, a unor etape esențiale. Așa cum ne-am obișnuit să spunem, "orice lucru bine făcut reprezintă rezultatul unui proces bine gândit". Aceasta obligă la prefigurarea cât mai exactă a demersului proiectiv, în scopul ameliorării incertitudinii în favoarea concretului. În acest sens, în practica curentă s-a încetățenit un anumit design de elaborare a proiectului instituțional ce presupune parcurgerea următoarelor etape: 1. Descrierea contextului social general la nivel local și/sau general, necesară
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
dezvoltare școlară are toate atuurile unui demers tehnic, ce nu lasă loc interpretărilor. El obligă la reflecție și acțiune reală, concretă, riguroasă, obligativitatea parcurgerii întocmai a etapelor sale, oferindu-i un caracter sistematic. Algoritmul său evidențiază, în realitate, recurența demersului proiectiv, între etapele sale stabilindu-se o relație de cauzalitate. El capătă forma unui proces standardizat, ce se reglează din interior. Orice blocaj întâlnit la un anumit nivel al proiectului oferă șansa parcurgerii drumului invers, în vederea depistării cauzelor. De exemplu, problemele
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
A obținut rezultate remarcabile în studiul corespondentei prin hiperplane tangente și parțial paralele între varietăți riglate din Sn , al unor rețele de pe suprafețe și hipersuprafețe, al aspectelor algebrice ale corespondentei prin paralelism a varietăților riglate din Sn . A obținut clasificarea proiectiva și afina a varietăților riglate din Sn , folosind numărul punctelor singulare de pe o generatoare generica și dimensiunea secțiunii improprii a varietății. Folosind laticele geometrice modulare și introducând o functie numerică ce caracterizează paralelismul parțial, a studiat aspectele algebrice ale corespondentei
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
semiparalele între varietăți riglate. Bul. Inst. Politehnic Iași, ț. XVII(XXI),.fasc. 3-4, 1971, . ÎI. Lucrări comunicate dar nepublicate 1. Unele probleme ale varietăților riglate din Sn. Sesiunea științifică a Institutuliui Pedagogic Bacău, 1963. 2. Despre problema clasificării afine și proiective a hipersuprafețelor riglate din Sn. Sesiunea științifică a Universității din Timișoara, 1964. 3. Despre unele clasificări ale hipersuprafețelor riglate din S4. Sesiunea științifică a Institutului Politehnic Galați, 1964. 4. Rezolvarea ecuațiilor integro-diferențiale (în colectiv condus de Prof.Dr. Dumitru Mangeron). Sesiunea
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
1990 a fost avansat la funcția de conferențiar iar numai după trei ani, în 1992/1993, a devenit profesor plin. Activitatea didactica a Prof. Papaghiuc, desfășurată cu talent, pasiune și dăruire, a acoperit domenii importante: Geometria analitică; Geometria diferențiala, Geometria proiectiva, Algebra liniară, Ecuațiile diferențiale, Matematici superioare și Matematici speciale pentru ingineri. Era întotdeauna disponibil și generos, atunci când studenții sau colegii săi aveau nevoie de sugestii sau de îndrumare. A contribuit la crearea de specialiști din numeroase serii de absolvenți ai
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
de specialitate; a conferențiat la Academia de Arhitectura ținând cursuri de urbanism (1923-1949) (Derer 2009: 14-15). 113 1935. Planul de Sistematizare din 1921 este primul plan urbanistic al orașului. PS 1921 este structurat În „două părți distincte: o primă parte «proiectivă», de natură tehnică În care se ține seama de condițiile sociale, economice, juridice, estetice și tehnice propriu zise, și o a doua parte, «parte aplicativă» de natură legislativă și financiară prin care se caută a se arăta ce este de
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
seama de condițiile sociale, economice, juridice, estetice și tehnice propriu zise, și o a doua parte, «parte aplicativă» de natură legislativă și financiară prin care se caută a se arăta ce este de făcut spre a se asigura realizarea părții proiective.― (Sfințescu 1919: 107) Fiind un plan conceptual, PS reflectă crezurile urbanistice ale autorului, fiind totodată și un manual de urbanism ce statuează ipotezele unui plan urbanistic, „prima cerință pe care trebuie să o Îndeplinească un plan de sistematizare este aceea
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]