1,461 matches
-
în fosta chilie a lui Tudor Arghezi. Sunt trecute în revistă ruptura cu viața de călugăr și angajarea în publicistica militantă de stânga, supralicitată în critica anilor ’50. În mod semnificativ, M. deplasează accentul de pe nuvela Uzina vie, cu tematică proletară, către povestirea Ploaia din iunie, înfățișând viața țăranilor din Bărăgan; drept consecință, viziunea realistă a lui Sahia este considerată de „coloratură umanist-socială”, și nu o prefigurare a realismului socialist. Cartea sa de căpătâi este Ioan Slavici, prima monografie dedicată marelui
MARCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
proiectele lui Le Corbusier pentru Moscova, precum și pe cel pentru Palatul Sovietelor, ca fiind prea radicale. Modernistul sovietic El Lissițki a atacat planurile elaborate pentru capitală spunând: „este un oraș de nicăieri... șun orașț care nu e nici capitalist, nici proletar, nici socialist... un oraș pe hârtie, străin de ce Înseamnă viață, situat Într-un deșert pe unde nici măcar un râu nu are permisiunea să treacă (fiindcă o șerpuire ar Însemna trădarea stilului)”. Ca pentru a confirma acuzația că a proiectat un
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
numiți peiorativ candangos, cuvânt care Înseamnă „oameni fără calități, inculți, vagabonzi, de joasă speță”. Kubitscheck a schimbat acest lucru. El a folosit ridicarea capitalei - care era, la urma urmei, menită să transforme Brazilia - pentru a face din acești candangos eroii proletari ai noii națiuni. „Viitorii interpreți ai Civilizației Braziliene”, declara președintele, „vor trebui să se Încline cu uimire În fața statuilor de bronz reprezentându-l pe acest titan anonim care este candango, neștiutul și formidabilul erou al construirii Brasíliei... În vreme ce scepticii au
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
noi la nivelul «maselor muncitoareș, așa cum ar vrea să facă Economiștii, sau la cel al muncitorului mediu, cum dorește șziarulț Svoboda”. Dilema partidului era cum să pregătească revoluționarii care urmau să fie aproape de muncitori (eventual, ei Înșiși proveniți din medii proletare), pentru a nu fi absorbiți, contaminați și slăbiți de Înapoierea culturală a acestora din urmă. Unele dintre Îngrijorările lui Lenin proveneau din convingerea sa din acea perioadă că, În Rusia, clasa muncitoare și cea mai mare parte a elitei intelectuale
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
strategică. În ianuarie 1917, cu o lună Înainte de Revoluția din Februarie, el scria Întristat: „S-ar putea ca noi, cei din generația mai În vârstă, să nu vedem bătăliile decisive ale revoluției viitoare”. În ajunul evenimentelor, bolșevicii aveau o bază proletară modestă, compusă În special din muncitori necalificați din Moscova și Sankt Petersburg, În vreme ce revoluționarii socialiști, menșevicii, anarhiștii și muncitorii neafiliați erau majoritari. Mai mult, lucrătorii adepți ai bolșevicilor nu se prea supuneau controlului ierarhic descris În Ce e de făcut
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
nu era nu o invenție tactică a partidului de avangardă, menită să fie folosită la momentul potrivit, ci, mai degrabă, „pulsul viu al revoluției și, În același timp, motorul său cel mai puternic,... forma fenomenală pe care o ia lupta proletară În timpul revoluției”. Din perspectiva Rosei Luxemburg, Lenin trebuie să fi fost asemenea unui inginer care speră să construiască un baraj pe cursul unui râu tumultuos, pentru a-i putea da drumul dintr-o mișcare și a-l transforma Într-un
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
acțiune politică, rămâne un sediment fertil, din care Își trag seva o mie de rădăcini ale luptei economice”. Analogia cu procesele organice sugera atât autonomia, cât și vulnerabilitatea acestora. Extragerea unui anumit tip de grevă din țesutul viu al mișcării proletare pentru a-l folosi drept instrument Însemna punerea În pericol a Întregului organism. Referindu-se la Lenin, ea scria: „Dacă teoria contemplativă propune disecarea artificială a grevei de masă pentru a se obține o «grevă politică de masă În stare
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
faptele istorice. Dacă considerăm coloniile militare ale lui Arakceev o Încercare de a prefigura, de a reflecta o ordine dorită, atunci revoluția teatrală a lui Lunacearski poate fi probabil privită ca o reprezentare a relației dorite dintre bolșevici și mulțimea proletară. Nu se precupețea nici un efort pentru a asigura reușita ceremoniei. Când Lunacearski Însuși s-a plâns de faptul că se demolau biserici În vederea organizării festivităților de 1 Mai, Lazar Kaganivici, primarul orașului Moscova, i-a replicat: „și estetica mea cere
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
bucătărie”, cum Îi spunea el, se transforma și se „urbaniza” mai repede, cu atât era mai bine. Pentru mulți dintre bolșevicii de rând, proaspăt deveniți orășeni, abolirea „lumii țărănești Întunecate și Înapoiate” reprezenta o „parte vitală a propriei lor identități proletare În formare”. Țărănimea era practic o terra incognita pentru bolșevici. În vremea revoluției, partidul avea În total 494 de membri „țărani” (majoritatea făcând, probabil, parte din intelighenția rurală) În Întreaga Rusie. Majoritatea celor de la țară nu văzuseră niciodată un comunist
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
viziune modernistă asupra agriculturii ca pe un fragment ideologic izolat. Ea a fost Întotdeauna percepută ca o negare a lumii rurale existente. Colhozul era menit să Înlocuiască mir-ul sau satul, mașinile - plugurile trase de cai și munca manuală, muncitorii proletari - țăranii, agricultura științifică - tradiția și superstițiile populare, educația - ignoranța și malokulturnîi, iar abundența să ia locul simplei subzistențe. Colectivizarea era menită să pună capăt existenței și modului de viață al țărănimii. Introducerea economiei socialiste a fost urmată și de o
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și În perioada de apogeu a colectivizării. Diferențele sistematice Între aceste două categorii de producții ne pot ajuta să explicăm de ce cadrul instituțional de obținere a lor poate varia. Să luăm grâul drept exemplu de ceea ce voi numi aici „cultură proletară” și să Îl comparăm cu zmeura, pe care o consider „cultură mic-burgheză” prin excelență. Grâul se pretează la cultivarea mecanizată la scară largă, reprezentând pentru agricultura colectivizată cam ce era molidul pentru silvicultura științifică centralizată. O dată Însămânțat, el nu are
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
alt cuvânt esențial În acest context. El evocă imaginea apelor liniștite, care se mișcă doar atunci când sunt „stârnite” de un agent exterior. În 1921, la cel de-al zecelea Congres al Partidului, În timp ce trupele lui Troțki Înăbușeau o adevărată revoltă proletară Împotriva autocrației bolșevice, Buharin și alții condamnau „infecția mic-burgheză” ce se transmisese de la țărănime la unele segmente ale clasei muncitoare. Vezi Paul Averich, Kronstadt, 1921, Princeton, Princeton University Press, 1970, capitolul 3, mai ales pp. 129-130. În ceea ce privește prevenirea bolii și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sfârșitul primului război mondial, nu În 1930. Așadar, era o perioadă potrivită pentru experimente Îndrăznețe, iar prețul cu care se cumpăra sau se Închiria pământul era mic. Grâul și inul sunt, conform terminologiei folosite mai târziu În acest capitol, culturi „proletare”, diferite de culturile „mic-burgheze”. Fitzgerald, Yeomen No More, capitolul 2, pp. 15-17. Vezi mai sus, notele 14 și 18. O altă astfel de fermă care are legătură directă cu experimentul New Deal din anii '30 a fost Fairways Farms Corporation
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
susținea dezvoltarea meșteșugurilor și a micii industrii și, în același timp, se pronunța pentru naționalizarea marilor întreprinderi, precum erau cele din ramura petrolului. Împotriva marxiștilor, care exprimau opinia că o bună societate românească putea să se dezvolte abia după ce revoluția proletară ar fi avut succes în vestul Europei, Constantin Stere venea cu argumentul că țărănimea avea capacitatea de a produce lideri politici și de a transforma România într-un fel de Danemarcă balcanică 17. Partidul Național-Țărănesc a venit la guvernare la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Poziția revizioniștilor mai este șubrezită de diminuarea autorității istoricilor marxiști în Franța înclinați să vadă Revoluția din 1789 „ca o luptă de clasă între burghezia în ascensiune și aristocrația în declin“. Tot marxiștii francezi vedeau în Octombrie 1917 „victoria maselor proletare asupra burgheziei“. Deschiderea arhivelor rusești va forța pe „revizioniști“ să-și... nuanțeze părerile; vor fi validate cele înscrise într-o serie care se deschide cu Roza Luxemburg și Karl Kautsky și vine, în timp, până la Richard Pipes: o lovitură de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Revoluției*, revoluția mondială devine ea însăși un mit. Corelativ acestui mit, mai funcționează unul: cel care privește un Occident burghez, unit într-o manieră similară prin ideologie, organizat și înregimentat într-un înalt comandament capitalist 37. Pe această bază, internaționalismul proletar devine el însuși un mit. Toate aceste structuri decurg din maniera preluării puterii; a puterii folosite cu înverșunare pentru realizarea unui proiect utopic pentru care, pe lângă propagandă, folosirea forței, a terorii, este implicită. Michel Heller și Aleksandr Nekrich 38 vor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Lévi-Strauss, Eliade, Presses Universitaires de Lille, 1993, p. 180. total, atotcuprinzător, cosmologic apelează la o idee care îi este parte constitutivă, dar care e prezentată, cu premeditare, ca fiindu-i „exterioară“, justificând cu „obiectivitate“ pertinența enunțurilor postulate 37. Astfel, revoluția proletară, marea idee a lui Marx, era acea „rațiune pură“ care mima realitatea, prin intermediul ei doctrina urmând să își valideze ipotezele propuse chiar de ea însăși 38. Aderarea la imaginația constituantă a marxismului e o modalitate de credință care, la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o coincidență 60. În cele ce urmează ne vom opri asupra unei construcții mitice, a unui domeniu de semnificație care, prin aspirația lui totalizantă și prin derivațiile pe care le-a cultivat, afecta întreaga cultură, tot trecutul nostru: mitul revoluției proletare. Aflându-ne acum în postura mitologului, avem mari îndoieli că adevărurile de astăzi sunt reversul exact al minciunilor de ieri61. Nu există decât programe de adevăr eterogene 62 și teamă ne este că am putea riposta unui • Roland Barthes, op. cit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
89. Se trăia mai intens în imaginație decât în ciclul preocupărilor zilnice 90. Accentul fiind deplasat de la rolul jucat de autor pe rolul pretins cititorului, lectura romantică a unui text reclama implicarea celui din urmă, identificarea lui cu personajele invocate, proletari și revoluționari în cazul nostru. Dar să nu anticipăm. • Ibidem, p. 7. • Ibidem, p. 11. • Ibidem. • Ibidem, p. 9. • Ibidem, p. 10. • Ibidem, p. 25. • Ibidem, p. 11. • Ibidem. • Ibidem. • Ibidem. • Robert Darnton, Marele masacru al pisicii și alte episoade
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lucrurile..., p. 429. • Ibidem, p. 387. • Ibidem. • Ibidem. • Ibidem, p. 391. • Ibidem. • Ibidem, p. 432. • Ibidem. • Ibidem, p. 431. • Ibidem, p. 432. • Lucian Boia, Mitologia științifică a comunismului, București, Editura Humanitas, 1999, a programa un viitor deja trăit. Istoria revoluției proletare era introdusă în grafic, cu epoci diferite drept variabile și cu lupta de clasă a „celor mulți“ drept constantă. Proletarul era, în acest caz, bunul sălbatic al epocii moderne, indistincția și promiscuitatea în care trăia fiind identificate, pieziș, cu egalitarismul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
primii ani ai revistei, poezia, căreia i se acordă cel mai larg spațiu, are un izbitor aspect tradițional: romantism macabru și byronian, erotică sentimentală, pastel clasic, satiră în linie pașoptistă. Teoretizarea poeziei sociale este susținută de o lirică a durerii proletare. În prima perioadă, în afară de Duiliu Zamfirescu (1880) și de Traian Demetrescu (1885), care debutează aici, ca și Anton Bacalbașa, au mai colaborat Bonifaciu Florescu, Th. M. Stoenescu, Carol Scrob, I.N. Polychroniade, junimiștii Th. Șerbănescu, Matilda Cugler-Poni, Veronica Micle, ca și
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
cu precădere, probleme sociale precum: monopolizarea învățământului de către burghezie, dependența artistului de clasele stăpânitoare, individualitatea și opera de artă. Poziția pe care se situează opiniile exprimate în articole, ca și textele literare, recenziile sau revista presei, este cea socialistă. Propaganda proletară ia avânt în poeziile date număr de număr de Ion Popescu-Puțuri, Traian Mateescu, Dem. Bassarabeanu, Eugen Relgis. Sunt inserate și fragmente de roman, scurte tablouri sau schițe cu același pronunțat caracter critic, pe care revista îl cultivă, căutându-l și
GANDURI NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287156_a_288485]
-
consideră a fi noua poziție socială a intelectualilor în România, D.-G. dezvoltă teoria apariției „proletarilor intelectuali” și a „artiștilor proletari culți”, încercând să caracterizeze global literatura produsă de această categorie de creatori, reprezentată în primul rând de Eminescu (Artiștii proletari culți, 1894). Tentativa de a grupa pe mai toți scriitorii (chiar și Maiorescu e socotit proletar intelectual prin origine) sub semnul unor trăsături comune este neconvingătoare, prin exces de generalizare, iar termenul „proletar intelectual” e mai mult o metaforă, care
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
intelectuali” și a „artiștilor proletari culți”, încercând să caracterizeze global literatura produsă de această categorie de creatori, reprezentată în primul rând de Eminescu (Artiștii proletari culți, 1894). Tentativa de a grupa pe mai toți scriitorii (chiar și Maiorescu e socotit proletar intelectual prin origine) sub semnul unor trăsături comune este neconvingătoare, prin exces de generalizare, iar termenul „proletar intelectual” e mai mult o metaforă, care nu acoperă o realitate socială. D.-G. a fost un critic al literaturii contemporane lui. Scriitorii
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
efect al captivității eului în celula totalitară. Căci semnele reificării traversează acest ciclu, începând cu „mecanismele cu chip uman” (Hohotul manechinelor) și sfârșind cu „scălămbăiala în spatele oglinzilor putrede” (Atelierele), în timp ce, renunțând la pavăza alegorică, discursul capătă o mare limpiditate: „Împărați proletari din toate țările,/ în sfârșit uniți-vă!/ Și veți da atunci lumii/ cea mai solidă dictatură dinastică/ pentru minte, inimă și literatură!” (Dictatură pentru minte, inimă și literatură). Această fervoare a compoziției se lasă mai greu ghicită în Mutilarea artistului
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]