613 matches
-
ceaușist din 21 august 1968. Chiar și istoriografia postdecembristă a fost infestată de acest virus, o boală a noii mitologii naționale, cu ignorarea naturii regimului politic din România, în special a politicii interne (represive). Ion Ianoși este imun în fața acestei promiscuități cultural-ideologice și politice. Probabil memorialistul merită a fi inclus printre autorii care surprind cel mai bine fenomenul antisemitismului comunist, precum și trăsăturile a ceea ce Michael Shafir a numit comunismul xenofob 22. Ion Ianoși consemnează apăsat inclusiv momentul în care Gheorghiu-Dej i-
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cu ochiul de duminică/ plouă/ țin în mâini o fotografie/ fotografia înfățișează o femeie/ spălând cămașa bărbatului/ poate că de-aici/ trebuia început." (Nașterea vinovată). Universul întreg pare a fi devenit ficțiune și la Ion Caraion: "Circul meu suferă de promiscuitate dirijată/ - era război și lepră -/ fiecare cal a trebuit să se nască încă o dată/ pentru că în ordinul de serviciu strecurase cineva explicația "bis"." (Memorie). Cuvântul scris este cel care o modifică în datele sale esențiale, oricât de absurdă ar părea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a opiniei publice un ministru al educației occidental, care nu făcea parte din banda lor, pentru a fi jertfit pe altarul intereselor lor imunde. Să nu-i lăsăm să uite că ne-au promis justiție, modernizare și prosperitate, iar nu promiscuitate și nepotism. Să fim pregătiți să-i decimăm, simbolic și mediatic! Să nu-i lăsăm să uite! 14 ianuarie 2010 Sătul de circul politic pe care televiziunile nu mai obosesc să ni-l tot bage pe gât, am așteptat, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
apărut la Editura Polirom. Romanul, foarte elaborat, prezintă viața a două femei care trăiesc în Estonia comunistă poststalinistă. Pentru că scriitoarea are și origini estoniene, romanul are strecurate, pe alocuri, detalii autobiografice. Romanul prezintă "umilințele vieții de zi cu zi, privațiuni, promiscuitate, relațiile cu vecinii, cu familia, cu străinii, cu tine însuți, suspiciunea, violențele, minciuna asumată"807. Mai mult decât atât, "Sofi Oksanen povestește minunat despre lucruri oribile"808, scoțând la iveală o lume în care oamenii au trăit. Este un roman
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
inadecvată, simplistă, deși, "poate, corectă, din punct de vedere vizual"52, Selena alegând să poarte pe scenă costume strălucitoare și bustiere, media anglofonă îi asociază, în baza acestei lecturi reducționiste a (actului artistic al) Selenei, imaginile "rezervate Madonei"53: ale promiscuității, oportunismului și lipsei de respect. Acest portret, însă, subliniază autorii, stă în vădită opoziție cu cel prin care și-o aproprie cei din cultura sa, care îi asociază valori radical diferite: pentru aceștia din urmă, Selena rămâne la Reina de la
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
eforturile continue de conștientizare privind riscul comportamental și metodele de prevenire a bolilor cu transmitere sexuală, în special în rândul segmentelor vulnerabile. Creșterea mobilității persoanelor, migrarea populației rurale către orașele mari, slăbirea structurilor familiale, sărăcia, promovează practici sexuale care facilitează promiscuitatea și prostituția, sporesc incidența bolilor cu transmitere sexuală. România are rata cea mai înaltă de avorturi la adolescente. Deși numărul nașterilor la femei sub 20 ani este în scădere, rata de avorturi este în creștere. De asemenea, rata divorțurilor este
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
eforturile continue de conștientizare privind riscul comportamental și metodele de prevenire a bolilor cu transmitere sexuală, în special în rândul segmentelor vulnerabile. Creșterea mobilității persoanelor, migrarea populației rurale către orașele mari, slăbirea structurilor familiale, sărăcia, promovează practici sexuale care facilitează promiscuitatea și prostituția, sporesc incidența bolilor cu transmitere sexuală. România are rata cea mai înaltă de avorturi la adolescente. Deși numărul nașterilor la femei sub 20 ani este în scădere, rata de avorturi este în creștere. De asemenea, rata divorțurilor este
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
dificilă găsirea unor soluțiile pentru aceste probleme importante. Stoett 546 și-a exprimat îngrijorarea cu privire la excesiva reconfigurare a conceptului și pledează pentru o mai mare specificitate, altfel termeni cu potențial progresiv, precum cel al securității umane, ar sfârși într-o promiscuitate conceptuală și prin urmare s-ar devaloriza. În cuvintele lui Freedman 547, dacă în momentul în care ceva care generează anxietate sau amenință calitatea vieții se consideră o problemă de securitate, domeniul riscă să-și piardă înțelesul. Acest lucru sugerează
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de către aproape toți românii, inclusiv de către foștii săi inamici politici; 4. vizita pontifului Ioan Paul al II-lea în România; parțial, poate, și intrarea României în NATO. În rest, viața românească a fost încontinuu fărâmițată de scandaluri, tensiuni, amăgiri, sărăcie, promiscuitate și minciună. Cel mai dur an a fost însă 1990, întrucât românii erau analfabeți în ceea ce privește democrația (și nu numai). Confuzia și malentendu-ul erau stări generalizate, motiv pentru care manipularea putea fi realizată în cercuri concentrice, dacă Puterea avea interes în
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
și de ce. Sau falșii gunoieri, cu tupeu, care se recomandă ca deratizatori performanți și care au voci de tenori! În afara blocului (chiar dacă într-un asemenea edificiu locuiesc și destui gospodari și oameni cu bun-simț) este vraiște: dezordine, urâțenie, mizerie, violență, promiscuitate (adică exact invers decât într-un celebru poem al lui Baudelaire, în care se vorbește despre „ordine și frumusețe, lux, calm și voluptate”; asocierea este intenționat deplasată). Containerele de gunoi, doldora de putregaiuri, construiesc un halo miasmatic în jurul blocului. În
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
societății. Deși autoritățile au încercat să minimalizeze importanța atrocităților petrecute, deci și a responsabilității lor, trecînd chiar la discursuri autolaudative privind marile lor realizări, specialiștii din afara sistemului, proveniți mai ales din organizațiile neguvernamentale, au prezentat publicului lumea carcerală caracterizată prin promiscuitate, care le distruge atît deținuților, cît și cadrelor stima de sine, sentimentele de responsabilitate și de atașament la valorile unei societăți normale. Dincolo de scopurile declarate ale reeducării, există un univers penitenciar care se conduce după reguli proprii, de multe ori
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
la nevoile sexuale etc. Închisorile românești, atît cele vechi, cît și cele recent construite, au rămas tributare unei gîndiri totalitare, în ciuda recomandărilor specialiștilor europeni care afirmă că nici o închisoare nu trebuie să depășească 500 de persoane (deținuți și cadre), deoarece promiscuitatea survenită face inutil orice demers reeducativ, iar costurile întreținerii sînt prea ridicate. În Marea Britanie, de exemplu, s-a dezvoltat o prestigioasă școală de arhitectură, care a ținut cont că deținuții nu sînt simple creaturi ținute într-un loc restrîns, ci
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
altor deținuți mai puternici, manifestarea ostilității față de un membru al personalului, evitarea unei pedespe disciplinare, căutarea adeziunii colegilor de detenție, lipsa țigărilor și a imposibilității de a se împrumuta etc.109 Aceste motive întăresc convingerea că autoagresiunile sînt consecința infantilizării, promiscuității și privațiunilor carcerale, căci în societatea liberă ar părea bizar ca un individ să se mutileze pentru beneficii atît de mici (în general, mutilările sînt o raritate în organizațiile civile, libere). În penitenciar ele sînt expresia insuportabilității: "Nu mai rezistă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
liber trebuie să se ferească să o cunoască personal. Violenții, brutalii contribuie prin atrocitățile pe care le săvîrșesc nu numai la supunerea celor din interiorul zidurilor, ci și la obediența cetățenilor liberi. Spectrul închisorii deci al înjosirilor inevitabile, violențelor gratuite, promiscuității și mizeriei a planat în ultimii 70 de ani asupra tuturor celor care îndrăzneau să aibă păreri contrare regimurilor aflate la putere și care au înțeles că, dacă își vor manifesta părerile fără să aibă un puternic sprijin politic, pot
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
din ele au la bază strategii de înfruntare cu cei din grupul advers, există și indivizi care reușesc să se impună prin restabilirea cooperării, dar comportamentul lor nu devine model de urmat ce se poate generaliza. Clădirile degradante și insalubre, promiscuitatea și suprapopularea forțată, arbitrariul și inegalitatea, umilirile și înjosirea personalității, lentoarea justiției și sustragerea de la controalele exterioare, suspiciunile întreținute prin predominanța imperativelor de securitate în detrimentul celor de dezvoltare umană toate acestea contribuie la menținerea unui sistem normativ formal și informal
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
iar angajații sînt gunoierii statului. În fiecare zi, duba deversează în pușcării noi gunoaie, iar pe altele le returnează societății, reciclate adesea anapoda, strîmb, cu defecte ascunse de controlul tehnic de calitate. Locuri vetuste și insalubre, dominate de suprapopulare și promiscuitate, arbitrarii și inegalități, umiliri și interdicții, penitenciarele frapează prin absența sau pervertirea celor mai elementare drepturi umane. Cum ar fi dreptul de a respira. În închisori, aerul este un vector privilegiat de infecție. Respirat de peste 30 de deținuți, aerul dintr-
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a administrației europene, al cărei rol va fi exclusiv cel de veghere a respectării legii. Probabil că aceste schimbări nu vor anula consecințele negative inevitabile ale încarcerării (apariția unor reguli interne tot mai intolerabile, degradarea condițiilor de trai, deresponsabilizarea deținuților, promiscuitatea etc.), întărind ideea unei instituții patogene imposibil de reformat 279. Dar ele vor avea rolul de a înlătura carceralo-centrismul280 din sistemul penal, care a poziționat pușcăria cînd într-o stare de război cu societatea, cînd într-una de independență față de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
unei logici a separării care tinde să-l mineze. De când bogații nu mai au nevoie să-i exploateze pe cei săraci pentru a se îmbogăți, locuitorii sunt tentați să fugă din vecinătatea celor mai năpăstuiți ca ei, convinși că această promiscuitate ar aduce prejudicii liniștii lor rezidențiale și educației copiilor lor. Mai mult, într-o societate pradă sentimentului vulnerabilității crescânde, care bulversează profund categoriile mijlocii, acești săraci devin oglinda angoasantă a unei posibile declasări, într-o societate în care este din ce în ce mai
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
problema participării la viața socială, la aceea a habitatului. Criza morală a populațiilor urbane (beție, adulter, delincvență etc.) era raportată la neajunsurile condițiilor de locuire. Prin această reducere a orașului la o simplă concentrare de locuințe 6 se viza combaterea promiscuității maghernițelor și favorizarea vieții intime a familiei. Căci, după cum subliniază Michelle Perrot, dacă familia, care este, fără îndoială, "una dintre primele și cele mai puternice forme de sociabilitate populară", nu poate să treacă drept o creație burgheză, atunci acest lucru
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
statale de construcții subvenționate 113, finanța în aceeași măsură pavilioanele și imobilele colective, plecând de la proiectul de a ajuta mai ales muncitorii și persoanele modeste să acceadă la ele. Christian Bachmann și Nicole Leguennec sunt și mai categorici: frica de promiscuitatea muncitorească a făcut ca nici un gânditor de bine să nu dorească vreodată marile ansambluri.114 În același timp, s-a văzut că este o utopie ca statul să poată finanța accesul la proprietate al tuturor muncitorilor și angajaților din marile
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
artistice și patrimoniale. "Cultul trecutului nu trebuie să ducă la necunoașterea regulilor actuale de justiție socială. Sunt unele spirite mai preocupate de estetism decât de solidaritate, care militează în favoarea conservării anumitor cartiere pitorești, fără să se arate îngrijorate de mizeria, promiscuitatea și bolile ce bântuie acolo. Aceasta înseamnă asumarea unor grave responsabilități" (Carta de la Atena, articolul 67). Totuși, căutarea habitatului funcțional a făcut pereche cu o anumită estetică a transparenței, cu predilecția pentru linia dreaptă și unghiul drept care, prin puritatea formelor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nu a făcut față nici diversității culturale, nici diversității proiectelor familiale. S-a optat în favoarea marilor ansambluri pentru transparență, la fel cum s-a optat pentru utilizarea betonului (foarte bun conducător al zgomotului), opțiuni care au mărit dificultățile de coabitare. "Promiscuitatea rezuma Henri Lefebvre -, departe de a favoriza legăturile de vecinătate și sociabilitate, le-a distrus"196. Într-un articol devenit de referință, Jean-Claude Chamboredon și Madeleine Lemaire au elaborat, în 1970, o critică a lucrărilor "sociologice" care plecau de la ipoteza
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se instaleze în zone pe care nu le-au ales, zone aflate adesea departe de echipamentele și de serviciile orașului, și prin aceasta condamnate la deplasări continue; exasperate de defecțiunile care distrug treptat construcții făcute de mântuială, uzate de o promiscuitate la fel de detestabilă ca aceea a marilor ansambluri rezidențiale, "[ele] trăiesc o viață care li s-a "închis" deși, ca și celelalte familii, sperau la prosperitate"4. În aceste condiții, mai ales femeile sunt obligate să-și amâne proiectul profesional. Începând
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de dorită în București - orașul visurilor mele -, intrat acum în noaptea ce ne purta spre un viitor necunoscut. Am crezut la început că n-am să mă obișnuiesc niciodată cu acele încăperi îngrozitoare în care aveam să trăim, într-o promiscuitate totală, cu niște necunoscuți. La început una, apoi două și apoi trei persoane aveau să locuiască în unica încăpere a proprietarului - el, soția lui și apoi fiica sa -, pe când noi eram patru în două camere: noi doi, copilul și bătrâna
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
A fost începutul unui lung coșmar colectiv: coabitarea. Apariția camerelor separate de dulapuri și de perdele, culoarele înțesate de mobile și de valize, reșourile din camerele de baie, bucătăriile comune cu alaiul lor de certuri și de uri născute din promiscuitate... La părinții mei din Strada Pietății, casa a fost împărțită între mai multe familii. La înapoierea lor din străinătate, de la începutul anilor ’40, în așteptarea cumpărării unei case, închiriaseră una, de la o doamnă care tocmai o construise, în stilul așa-
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]