106,097 matches
-
viteză de gradul celor măsurate de astronomi. Nici fundul mării nu se ridică, nici vasul nu se așează. Operația continuă. Desigur, problemele pe care le ridică acest fenomen nu lasă rece căpitănia portului. Se fac cercetări, se întocmesc dosare, se pronunță nume ale unor distinse personalități mai presus de orice bănuiala, care protestează cu acea sacra indignare caracteristică arhimiliardarilor. Au loc procese, mobilizându-i pe cei mai dibaci avocați din țară, procese cu un consum de dosare echivalent baloților lipsa, se
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
carte remarcabilă, scrisă de un istoric cu simțul nuanțelor, precaut cu judecățile, dispus să explice și să informeze, să lumineze aspecte mai puțin cercetate fără a face parada de descoperirile sale. Le las istoricilor de specialitate misiunea de a se pronunța asupra acurateții demersului, rezumîndu-mă la o observa că, alături de eseul lui Paul Valéry, studiul lui Grosser propune discutarea unei chestiuni care pe noi, la porțile Orientului, pare să ne frămînte tot mai mult în ultima vreme: cea a europenității. Mă
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
pentru tine?", care la noi nu e o formulă de politețe, ci o întrebare cu un interes real, cînd se întîmplă să fie pusă... Tot la Clermont College am auzit și frază, nu formulă, zicerea din ce in ce mai des și mai larg pronunțată în SUA și care ma izbise, urmărindu-mă multă vreme, ajungînd să o rostesc și eu cîteodată în gînd, mai ales din pricina adevărului ei atît de surprinzător că și a frumuseții ei literare, avînd ceva din aserțiunea unui erou shakespearean
I have met the enemy... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17753_a_19078]
-
de altfel apariția derutantelor broșuri), textele propagandistice ale lui Ion Bogdan Lefter și ale asociaților săi pleacă de la premisa - comică, dacă n-ar fi întristătoare - că se poate scăpa de concurență... nenumind-o. Așa cum în unele familii superstițioase nu se pronunță niciodată numele Satanei, în familia optzecista sunt evitate cu strictețe nume că Nichita Stănescu, Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Cezar Ivănescu, Augustin Buzura sau chiar Matei Visniec (care, cu tot optzecismul lui, este prea talentat și locuiește prea departe
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
scandaloase. Mi-am asumat riscul de a n-o publică, răspunzîndu-i pe această cale. Am recitit recenzia d-lui Alexandru Ștefan. Mi s-a părut decentă, cu toată ironia de pe alocuri. Cum nu știu românul cu pricina, nu mă pot pronunța în fond. E cu putință că autorul recenziei să se însele în privința defectelor ori a meritelor cărții. Responsabilitatea îi revine însă în întregime. De aceea, nici nu mă opresc la severele admonestări ale d-lui Schenk. Redactorii revistei veghează exclusiv
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
direcția altora, fie ei și personaje de verificată reputație "rea". Dogmatici intratabili că Novicov, Selmaru, Sorin Toma, maleficul Beniuc, sunt judecați fără vehemență, priviți mai degrabă cu umor, văzuți că oameni căzuți și ei sub vitregia vremurilor. Sentințe drastice, definitive, pronunța rar, căutând cel mai adesea să descifreze resortul lăuntric, mecanismele ascunse ce au dictat o anume comportare, fie ea și blamabila. Cu atat mai mult este atent cu mării scriitori ce pactizaseră, cum s-a tot spus, cu puterea comunistă
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
în aerul rece al Bulevardului La Cienaga, de la Hollywood, amețita de filmul pe care tocmai îl văzuse. Privea neoanele strălucitoare, farurile mașinilor care treceau și, strîngîndu-l de braț pe Petter, trăgîndu-l spre afișul filmului, îi spuse: "Trebuie să învățăm să pronunțam corect numele regizorului. Dacă un om a putut să facă un asemenea film, el nu poate fi decît nemaipomenit"ă. Am întrebat-o pe mama de ce și-a început cartea așa. Mi-a răspuns: "Romă, oraș deschis mi-a schimbat
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
pe linia carierei, ex-directorului României literare). Oricum, Nicolae Breban reprezenta un "caz" aparte, demn de analizat în contextul contradictoriu al ideologiei totalitare, care-și atrăgea și își respingea victimele printr-un soi de dresaj savant. Nu am căderea a ma pronunța în mai mare măsură, în această sfera, ca unul care n-a făcut parte nici din nomenclatura culturală, nici din diaspora, așteptînd ca lămuririle edificatoare să vină din partea celor ce l-au cunoscut îndeaproape pe autorul Animalelor bolnave în circumstanțele
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
cazuri, jocul e doar o capcană, frazele fiind astfel construite încît pronunțarea lor rapidă, eventual cu micile erori previzibile, să conducă la enunțuri cu conținut indecent. Sub scopul aparent al probei de dicție se ascunde astfel o manipulare lingvistică: "victima" pronunța fără să vrea fraze care o pun în încurcătură, provocînd rîsul spectatorilor. Dacă lăsăm deoparte această categorie, în care contează paronimiile și omonimiile bine ascunse, rămîn jocurile de natură pur fonetica; dintre acestea, unele sînt direct orientate către anumite defecte
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
pe care îl conduce, e acuzat însă în CURIERUL NAȚIONAL, ziar condus de Valentin Păunescu, fratele lui George Constantin Păunescu pe care Nistorescu îl atacă frecvent în Evenimentul zilei, că ar face parte din categoria miliardarilor negri. * Înainte de a ne pronunța cum stau lucrurile sîntem siliți să recunoaștem că presa cotidiană de la noi nu se omoară căutînd adevăruri, ci, mai adesea, umblînd după probe acuzatoare împotriva ziariștilor care acuza. Iar atunci cînd presa da greș, apar procese cărora le cad victime
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
simțit frustrați constatând că așteptarea li se prelungește de data aceasta atât de mult. Nerăbdarea lor era cu atat mai mare cu cat Augustin Buzura, spre deosebire de mulți alți prozatori contemporani, și-a dovedit în timpul lui Ceaușescu curajul de a se pronunța asupra realității imediate. Se știa despre el că nu recurge la parabole și nici nu-și plasează epica romanelor exclusiv în "obsedantul deceniu" pentru a critica fără riscuri stilul de viata comunist. Ar fi fost extrem de interesant pentru cititori să
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
fel de surescitare, la întreținerea atmosferei de incandescenta luciditate. Uneori îți vine să arunci cartea din mână, dar nu pentru că te-ar plictisi, ci fiindcă nu o mai poți suporta. Revenirea lui Augustin Buzura la condiția de scriitor care se pronunța asupra lumii sale este spectaculoasă. Augustin Buzura, Recviem pentru nebuni și bestii, București, Ed. Univers, l999. 456 pag.
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
pentru escrocii planetei să interfereze și să altereze această cultură milenară. Păcat că se utilizează din ce în ce mai mult cifrele arabe (cele autohtone sunt pe cale de dispariție), ca oriunde pe planetă. Când am mers la arhicunoscuta piață Tiananmen, oricum am încercat să pronunț Tiananmen, șoferul de taxi nu a înțeles unde vreau să merg, până mi-a venit ideia salvatoare să spun - Mao, Mao... Atunci, șoferul s-a luminat la față și a virat în direcția cea bună. Precum Marco Polo odinioară, și
Beijing acest miracol!. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
de fapte?! Uite, ca frate-Său permitea, în mod științific, cu el colaborînd mai toți savanții vestiți. Să nu-l confundam cu Satana. Nu. Aici se deschide un cu totul alt capitol asupra căruia dl. Sache încă nu s-a pronunțat. Dar se va pronunța cu siguranta ceva mai tîrziu... Acum închipuiți-vă următoarea scenă: Dl. Sache merge pe bulevard cu umbrela în mînă, că e a ploaie. La un moment dat, pe trotuar, în mijlocul trecătorilor grăbiți, se oprește strigînd și
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
frate-Său permitea, în mod științific, cu el colaborînd mai toți savanții vestiți. Să nu-l confundam cu Satana. Nu. Aici se deschide un cu totul alt capitol asupra căruia dl. Sache încă nu s-a pronunțat. Dar se va pronunța cu siguranta ceva mai tîrziu... Acum închipuiți-vă următoarea scenă: Dl. Sache merge pe bulevard cu umbrela în mînă, că e a ploaie. La un moment dat, pe trotuar, în mijlocul trecătorilor grăbiți, se oprește strigînd și ridicînd umbrela, - stați... Dl.
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
ce mediu a făcut dl Iliescu aceste afirmații, dar dincolo de frăția de sînge dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului, realitatea politică e că dl Iliescu internaționalizează chestiuni despre care un candidat la președinția României ar trebui să se pronunțe cu băgare de seamă și la București, necum la Chișinău, azi capitala altui stat, ceea ce nu e o noutate pentru dl Ion Iliescu. Ar fi fost mult mai grav dacă împreună cu dl Iliescu s-ar fi aflat, în chip de
Datul peste bot în numele țării by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17204_a_18529]
-
Ileana Vrancea: "în timpul războiului evreii n-au fost deportați din România" iar "dacă în Basarabia și Bucovina, 150000 dintre ei au pierit", aceasta s-a petrecut "după intrarea trupelor germane și române în aceste provincii". încă și mai clar se pronunța dl Reichmann în L'Arche (revistă a Fondului Social Evreiesc Unificat) din iulie 1984, la rubrica Document, unde scria (citatul, de asemenea, la Ileana Vrancea) că "exceptînd pe cei 4000 de evrei uciși în pogromurile declanșate în capitală și la
Precizări necesare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17205_a_18530]
-
maneta politică pentru deblocarea situațiilor de criză. Sau mai bine zis, că nu vrea să întrebuințeze această manetă din motive care țin de siguranța cabinetului pe care îl conduce. Timp de cîteva săptămîni, premierul a fost hărțuit pentru a se pronunța în cazul Babiuc, fie ca să-l păstreze, fie ca să renunțe la acest ministru. Foștii colegi de partid ai dlui Babiuc, membri ai cabinetului Isărescu, au refuzat să mai fie văzuți de presă laolaltă cu cel căruia îi cer demisia. Alte
Strategia pe termen scurt a dlui Isărescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17256_a_18581]
-
se aliniază. Între toate aceste coordonate se pune un semn ale egalității, se instalează o sinonimie ontologică. Lucrurile sunt plasate într-un no man's land ideatic, unde își pierd autonomia și contururile și apar diverse contaminări, melanjuri." [...] "eu?", mă pronunț, "eu!", mă imaginez redus la simpla pronunție, "eu!eu!eu!", tac, însă scriu, asta fac. Sînt foarte viu! Chiar vioi. Aerul matinal îmi stimulează starea de înviorare pe care mi-o provoacă și mi-o întreține această gimnastică scripturală" (p.
Aluviuni textuale by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17298_a_18623]
-
toate se vor surpa ca frunzișul de toamnă/ și casa noastră va fi mai pustie ca ramura singură/ sub licărul stelelor picurînd/ din întunecate înghețuri" (Plîngerea diacului Ion din Dragomirești în sbornicul de pe Valea Izei). Sufletul țărănesc al poetului se pronunță astfel în grafia lui aspră, parcă săpată în lemn, așternînd ornamente macabre. De reținut că nici măcar motivul femeii, îmbietor prin excelență, nu apare ca un triumf al senzualității, ergo al impulsului vital. E introdusă aci o scenă de "banchet al
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
un regim al urgenței, luptînd cu factorii care i-au frînat mărturisirea directă, sub regimul impersonalității. Acum personalitatea d-sale apare decisă, dens-eruptivă în dezgustul de sine care ce dispensează de orice adjuvant organizatoric, de orice sprijin din afară. Se pronunță în concretețea sa existențială autonomă: "nu e de amînat un adevăr/ și nici de tăcut/ sînt alveole de lemn/ pline de seve sărate/ plutind în orbul meu dezgust/ amîn și tac/ (nu e de amînat un adevăr și nici de
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
întîlnindu-le în scris. Cuvîntul - a cărui forma masculină e (al) enșpelea - circulă în româna familiară modernă, în care substituie compusul indefinit mai vechi format de la nu știu cît ("a nu știu cîta oară"). Colocvialul enșpe provine din folosirea literei n, pronunțată "en", ca simbol matematic pentru un număr nedeterminat. Prin practica orelor de matematică și prin intermediul manualelor școlare, unde se întîlnește curent în formularea problemelor și a exercițiilor, acest uz al simbolului n a devenit cunoscut de toată lumea. De la contextele tipice
Matematic și colocvial by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17355_a_18680]
-
reprezintă un defect de optică a privitorului sau doar un unghi de privire, încă n-am avea curajul să opinăm că, prin purul efect artistic, acea lume era, totuși, mai frumoasă decât în realitate. Ceea ce nu înseamnă că ne-am pronunța pentru o definiție a istoriei ca lanț de crime, ticăloșii, compromisuri, iar a umanității sub dictatul biblic al văii plângerii, ca expresie a unei tragice incompletitudini. Ne mărturisim doar scepticismul în clasificarea unor epoci mai sălbatice, ori, dimpotrivă, mai luminoase
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
repet, și fizică - o remarcase. Dulcea armonie dintre deputații Opoziției și acei deputați ai Puterii care li s-au alăturat - votul a fost, evident, secret - ridică și mai puține nedumeriri. Expresia ejusdem farinae spune totul. Cum s-ar fi putut pronunța altfel un parlament care ar fi făcut deliciul expresioniștilor, ca să nu mai insistăm că l-ar scoate din groapă pe Daumier? Tenacitatea cu care Camerele s-au opintit să nu lase să treacă o lege operativă a deconspirării dosarelor Securității
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
poate estompa savant și nu o poate despărți suficient de culpa morală, pentru cine nu vrea acest lucru. 6. Asumându-și acea vină care consideră că îi aparține, I. Funeriu crede, cu dreptate, că e în măsură acum să se pronunțe asupra neajunsurilor semenilor săi. A renunțat la avantajul tipic pentru anii '90 în care toată lumea este împroprietărită cu pietre, toată lumea împotriva tuturor; singura sa proprietate - cea mai curată - a rămas vina. Semnul înstăpânirii depline asupra ei îl reprezintă tocmai imboldul
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]