28,657 matches
-
Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017. Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența să se pronunțe în legătură cu efectele deciziei Curții Constituționale sau să dea dezlegări obligatorii care contravin deciziilor Curții Constituționale. ... 12. Prin pronunțarea Deciziei nr. 52 din 18 iunie 2018 de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în temeiul dispozițiilor art. 519 și ale art. 521 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă
DECIZIA nr. 324 din 18 mai 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251484]
-
sesizată. “ ; ... – Art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar pentru instanța care a solicitat dezlegarea, de la data pronunțării deciziei. “ ... ... 22. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat și alin. (5) referitor la principiul legalității
DECIZIA nr. 324 din 18 mai 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251484]
-
initio cetățenii într-o situație diferită, fără a avea o justificare obiectivă și rezonabilă (a se vedea Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, paragraful 28). ... 26. În prezenta cauză, față de data invocării excepției de neconstituționalitate, care este anterioară pronunțării Deciziei nr. 874 din 18 decembrie 2018, și având în vedere soluția de admitere pronunțată de Curtea Constituțională prin această decizie, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52
DECIZIA nr. 324 din 18 mai 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251484]
-
excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia. Susține, în esență, că dispozițiile legale criticate contravin art. 16, art. 21 și art. 129 din Constituție, dacă se interpretează că revizuirea este inadmisibilă atunci când înscrisul nou invocat are o dată ulterioară pronunțării hotărârii, dar se referă la situații atestate de înscrisuri preexistente. Nu există nicio diferență între persoanele care solicită revizuirea unei hotărâri pe motivul existenței unui înscris nou față de persoanele care își întemeiază cererea de revizuire pe un înscris cu
DECIZIA nr. 621 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255682]
-
înscris nou față de persoanele care își întemeiază cererea de revizuire pe un înscris cu o dată ulterioară hotărârii judecătorești definitive. Așadar, apreciază că este nejustificată limitarea accesului la exercitarea căii de atac a revizuirii și că un înscris ulterior pronunțării hotărârii judecătorești definitive, dar care se referă la situații atestate de înscrisuri anterioare, nu încalcă autoritatea de lucru judecat. ... 7. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că instanța constituțională a mai analizat
DECIZIA nr. 621 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255682]
-
cerere de revizuire. ... 10. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prin efectul dispozițiilor legale criticate nu poate fi solicitată revizuirea unei hotărâri judecătorești dacă înscrisurile care stau la baza cererii de revizuire au fost emise ulterior pronunțării acesteia, chiar dacă ele atestă existența unei situații anterioare. Asimilarea acestei situații cu situația invocării unor veritabile înscrisuri noi ulterioare pronunțării hotărârii care se referă la situații anterioare, dar nu sunt atestate de înscrisuri preexistente, ar contraveni art. 16 și
DECIZIA nr. 621 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255682]
-
fi solicitată revizuirea unei hotărâri judecătorești dacă înscrisurile care stau la baza cererii de revizuire au fost emise ulterior pronunțării acesteia, chiar dacă ele atestă existența unei situații anterioare. Asimilarea acestei situații cu situația invocării unor veritabile înscrisuri noi ulterioare pronunțării hotărârii care se referă la situații anterioare, dar nu sunt atestate de înscrisuri preexistente, ar contraveni art. 16 și art. 21 din Constituție. ... 11. Principiul egalității este încălcat prin crearea unui regim privilegiat persoanelor care solicită revizuirea unei hotărâri întemeiată
DECIZIA nr. 621 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255682]
-
înscrisuri preexistente. ... 12. Cu alte cuvinte, se apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale numai în măsura în care se interpretează că cererea de revizuire întemeiată pe existența unui înscris nou este admisibilă chiar dacă înscrisul poartă o dată ulterioară pronunțării hotărârii a cărei revizuire se solicită, cu condiția să se refere la situații atestate de înscrisuri preexistente. ... 13. Curtea de Apel Suceava - Secția a II-a civilă opinează în sensul practicii judiciare constante conform căreia este considerat înscris nou în
DECIZIA nr. 621 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255682]
-
înscrisuri preexistente. ... 13. Curtea de Apel Suceava - Secția a II-a civilă opinează în sensul practicii judiciare constante conform căreia este considerat înscris nou în accepțiunea art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă înscrisul cu o dată ulterioară pronunțării hotărârii a cărei revizuire se solicită, dacă se referă la situații atestate de înscrisuri preexistente, art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din 1865 corespunzând sub acest aspect exigențelor constituționale. ... 14. Curtea de Apel Brașov - Secția civilă opinează
DECIZIA nr. 621 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255682]
-
din urmă ar fi susceptibilă să fie revizuită. Prin urmare, ar fi contrar, pe de o parte, autorității de lucru judecat ce caracterizează hotărârea judecătorească și, pe de altă parte, rațiunii căilor extraordinare de atac ca un înscris generat ulterior pronunțării hotărârii judecătorești să se constituie într-un înscris doveditor apt să determine revizuirea hotărârii astfel pronunțate. De aceea, textul legal criticat, atunci când stabilește că înscrisul doveditor trebuie să fi fost descoperit ulterior pronunțării hotărârii judecătorești, are în vedere preexistența
DECIZIA nr. 621 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255682]
-
atac ca un înscris generat ulterior pronunțării hotărârii judecătorești să se constituie într-un înscris doveditor apt să determine revizuirea hotărârii astfel pronunțate. De aceea, textul legal criticat, atunci când stabilește că înscrisul doveditor trebuie să fi fost descoperit ulterior pronunțării hotărârii judecătorești, are în vedere preexistența în timp a înscrisului doveditor din moment ce numai un astfel de înscris ar fi putut determina reținerea unei alte situații de fapt și/sau de drept în cauza respectivă de către instanța judecătorească ce
DECIZIA nr. 621 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255682]
-
soluționarea plângerii, persoana condamnată are posibilitatea de a-și formula apărările prin intermediul memoriilor și concluziilor scrise, în temeiul art. 39 alin. (15) din lege, indiferent dacă este adusă sau nu la judecată. ... 22. Aceste considerente, care au fundamentat și pronunțarea Deciziei nr. 326 din 9 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din data de 2 august 2017, prin care Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 alin. (12) și ale art.
DECIZIA nr. 177 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255690]
-
alin. (16) din Legea nr. 254/2013 [privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal] (a se vedea paragrafele 14-18), precum și, cât privește art. 39 alin. (16) din Legea nr. 254/2013, pronunțarea Deciziei nr. 107 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 14 mai 2020, și a Deciziei nr. 147 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561
DECIZIA nr. 177 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255690]
-
excepției de neconstituționalitate, doamna avocat Ani Alina Constantinescu din cadrul Baroului București, cu împuternicire depusă la dosar, și cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 30 septembrie 2021, în vederea depunerii de concluzii scrise de către autorul excepției de neconstituționalitate. La această dată, constatând că nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, în temeiul art. 58 alin. (1) teza
DECIZIA nr. 664 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255705]
-
excepției de neconstituționalitate. La această dată, constatând că nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, în temeiul art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, Curtea a amânat pronunțarea pentru 19 octombrie 2021, dată la care a pronunțat prezenta decizie. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 3. Prin Încheierea din 22 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 13.689/299/2017, Tribunalul București - Secția a V-a civilă
DECIZIA nr. 664 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255705]
-
al României, Partea I. ... ... 9. Președintele completului, doamna judecător Corina-Alina Corbu, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare. ... ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, a constatat următoarele: I. Temeiul juridic al recursului în interesul legii ... 10. Art. 514 din Codul de procedură civilă prevede astfel: Pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 21 mai 2021 s-a dispus respingerea ca inadmisibilă a sesizării formulate de Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 371/100/2020, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Dacă în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 2.523 din Codul civil, publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii Guvernului nr. 582/2015 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
nr. 18 din 29 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 531 din 21 mai 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Dacă, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 2.523 din Codul civil, publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii Guvernului nr. 582/2015 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
o situație de inegalitate juridică în cadrul aceleiași categorii de justițiabili, valoarea pecuniară a obiectului pricinii neputând fi considerată un criteriu suficient, de natură să asigure o judecată echitabilă, care să conducă la cercetarea și aprecierea tuturor aspectelor relevante pentru pronunțarea unei soluții definitive și irevocabile. ... 31. Curtea a reținut că principiul constituțional al egalității în fața legii, fără privilegii și discriminări, presupune faptul că toate persoanele aflate în aceeași situație juridică au o vocație egală de a fi judecate de
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
acea dată, completată prin Încheierea din 5 mai 2022, când, în temeiul prevederilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, Curtea a amânat pronunțarea, mai întâi pentru data de 7 aprilie 2022, iar apoi pentru 28 aprilie 2022, când a pronunțat prezenta decizie. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 3. Prin Decizia civilă nr. 2.831 din 14 mai 2018, pronunțată
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
constate neconstituționalitatea acestei sintagme. ... 18. În absența intervenției active a legiuitorului, care să clarifice norma prin prisma celor statuate de Curtea Constituțională, s-a ajuns la o situație excesivă, contrară rațiunii avute în vedere de instanța de contencios constituțional prin pronunțarea deciziei menționate, urmând să fie excluși din profesie, în mod nediferențiat, toți avocații care au fost condamnați definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoarea pentru săvârșirea oricărei infracțiuni intenționate. Curtea constată că, astfel, excluderea din profesie pentru săvârșirea oricărei
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
profesia de avocat pentru săvârșirea oricărei infracțiuni intenționate pentru care s-a aplicat prin hotărâre judecătorească definitivă pedeapsa cu închisoarea, reprezintă o denaturare a sensului Deciziei nr. 225 din 4 aprilie 2017 și a rațiunii care a stat la baza pronunțării acesteia. Deși finalitatea acestei decizii a fost aceea de a conduce la sporirea garanțiilor juridice asigurate prin lege avocaților în ceea ce privește pierderea acestei calități, prin eliminarea riscului aplicării acestei măsuri în mod arbitrar, consecința a reprezentat-o - în
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
nedemnitate prevăzut de art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, republicată“, legiuitorul nu a intervenit în niciun fel, în intervalul de 5 ani de la momentul publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei menționate, până la pronunțarea prezentei decizii, pentru a fixa într-o manieră clară și explicită acele infracțiuni a căror săvârșire atrage nedemnitatea profesională a avocaților. ... 22. În acest context, Curtea constată că soluția legislativă rezultată ca urmare a pasivității legiuitorului conduce la rezultate mai
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
Curte de Casație și Justiție printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu formează obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 8. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra condițiilor de admisibilitate a sesizării. ... ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, constată următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării 9. Prin Încheierea din 16 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.778/116/2016 (332/2020), Curtea de Apel
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
Curții de Apel București - Secția a II-a penală. ... 13. La termenul din 7 decembrie 2021, Curtea de Apel București - Secția a II-a penală a pus în discuție, din oficiu, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept menționate la paragraful 9 din prezenta decizie, sesizare dispusă prin Încheierea din 16 decembrie 2021. ... ... III. Punctul de vedere al completului care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție 14
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]