787 matches
-
străin (și chiar cel autohton) s-a pus mai totdeauna în slujba unor interese imperiale vecine. Astfel, în loc ca elitele să fie elementul dinamizator al națiunii, ele s-au văzut în postura ingrată și absurdă de a fi stavilă pentru propășirea neamului, conservatorismul poporului constituind singura frână în nimicirea nației. Câtă vreme organicitatea etnică s-a conservat prin țărănime, primejdia n-a fost mortală. Numai că, așa cum atrage atenția Constantin Stere, social-democrația a deschis pentru prima oară porțile nimicirii acestei organicități
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
intelectuală și politică, își declină apartenența ori de câte ori se ivește ocazia. Nu și statutul obținut prin mari sacrificii. Azi, limba lor, odată românească vrea să rămână moldovenească. Din burta unui pește mare orizontul e mai tot timpul întunecat, dar și prielnic propășirii materiale și deci spirituale. Basarabia stă departe de România. La ce folos reîntregirea fostului teritoriu. "Ce să unești? Două sărăcii?". Răspuns politic demn de ideologia comunistă. În ceea ce privește România, sau ce a mai rămas din ea, a devenit utilă Occidentului pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să se refacă în preajma zilei de 28 iunie 1883, când rivalii liberali și conservatori și-au dat mâna "pe l-apus de soare" pentru a înfăptui "moartea civilă" a celui care apără interesul național lovind în cei care "își apărau "propășirea" personală și de grup". Prin urmare, susținerea cu consecvență a tezei luesului eminescian prin autoritatea (?!) unor nume medicale precum Gh. Marinescu, Francisc Iszac sau Șuțu era doar o strategie, o mască pentru ca de înlăturarea poetului sa nu fie nimeni acuzat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lege se vor stabili modalitățile de trecere în proprietatea Statului, a bunurilor enumerate în alineatul precedent, care, la data intrării în vigoare a prezentei Constituții, se aflau în maini particulare. Articolul 7 Bunurile comune ale poporului constituiesc temelia materială a propășirii economice și a independenței naționale a Republicii Populare Române. Apărarea și dezvoltarea bunurilor comune ale poporului sînt o îndatorire a fiecărui cetățean. Articolul 8 Proprietatea particulară și dreptul de moștenire sînt recunoscute și garantate prin lege. Proprietatea particulară, agonisita prin
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120981_a_122310]
-
al Republicii Populare Române este dator să respecte Constituția și legile Statului de democrație populară; să păzească, să întărească și să dezvolte proprietatea obșteasca socialistă; să respecte disciplină muncii; să contribuie activ la întărirea regimului de democrație populară și la propășirea economică și culturală a țarii. Articolul 91 Serviciul militar este obligatoriu. Serviciul militar în randurile Forțelor Armate ale Republicii Populare Române este o îndatorire de onoare a cetățenilor Republicii Populare Române. Articolul 92 Apărarea Patriei este datoria sfanta a fiecărui
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120983_a_122312]
-
este un amfiteatru de esperiențe in anima vili", avertizează inspectorul. Și cum să fie pruncii creaturi lipsite de valoare pe care să se poate experimenta pedagogic la voie? Dimpotrivă, miza pedagogică pusă în joc în școală este însăși viitorul neamului, propășirea lui politică ori damnarea sa istorică. Tocmai din aceste rațiuni, școala trebuie să fie "un atelier de înălțare sufletéscă prin mijlóce sigure și probate deja" (Michailescu, 1888, p. 14). Și ce poate fi mai sigur decât metoda prusacă de instrucțiune
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
politice precum Garda de Fier și Partidul Naționalist Democrat Creștin al lui A.C. Cuza) care conduc, spre sfârșitul perioadei, la marginalizarea civico-politică cvasi-totală și la exterminarea fizică a unui număr important din membrii comunității evreilor din România. Contribuția evreilor la propășirea economică a României a fost semnificativă. Analiza dimensiunii acestui aspect al influenței evreiești în economia română nu intră în sfera preocupărilor actuale, care se axează pe încercarea de a profila dimensiunea spirituală a identității evreului originar din România. Din această
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Budai-Deleanu. Ca iluminist s-a oprit la iosefinism, devenind un reprezentant de frunte al acestui curent. Acceptând calea de dezvoltare preconizată de reformismul iosefin austriac drept una net superioară celei rusești sau otomane, Balș și-a dedicat viața activității de propășire a națiunii române pe calea progresului și civilizației, implicându-se direct, în calitatea sa de deputat al Bucovinei, cât și de înalt funcționar de stat, în toate măsurile care vizau modernizarea instituțională, economico-socială și culturală a acestei provincii. În același
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
1819, ce stătea la baza cursului, era gândit ca o inițiere în spirit iluminist a celor dornici să se inițieze în domeniu. Discutând tezele lui Justi, Montesquieu, Rousseau, Adam Smith, Beccaria și ale altor iluminiști ai timpului, Sonnenfels socotea că propășirea statului se putea realiza printr-o organizare etatistă, prin comerț și prin finanțe. Statului îi revenea ca sarcină principală asigurarea fericirii, a bunăstării și a securității obștești. Conform ideologiei oficiale iosefiniste, al cărei promotor era, Sonnenfels considera că, dintre formele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
făcute la Viena, pătruns aidoma lui Mihai și Ion Cantacuzino, Enăchiță Văcărescu și a altor oameni politici contemporani lui de ideile iluministe ale timpului, dar și de cele ale reformismului iosefinist, Balș și-a dedicat întreaga activitate politică apărării și propășirii națiunii române, în condițiile concrete ale timpului istoric 119. Proveniența sa boierească va imprima și în cazul iluminismului social-politic românesc din Bucovina un caracter nobiliar, similar celui din Moldova și Țara Românească sau din Polonia, Rusia și Ungaria 120. Reformismul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
În ochii noștri, Aristotel, cu al său „planta stă pe loc, iar animalul se mișcă“, animalul numit „anemonă de mare“ fiind considerat plantă... Implicit Îmi exprim părerea că omul e doar o unealtă a Naturii, creată chiar de ea, pentru propășirea propriei sale evoluții, chiar dacă asta ne poate părea, uneori, involuție sau degradare. Dar putem oare ghici cum are să fie fața viitoare a Naturii? Și mă refer la evoluția globală, care include nu numai bioticul, dar și abioticul. Un singur argument
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe lumânări, a parizienilor... Sau ca să vi se atrofieze picioarele, umblând cu fotoliu cu tot, În fel de fel de vehicule, ca și brațele, punând la muncă mașini; compensând cu creșterea burții... Măcar de-ați folosi răgazul căpătat astfel Întru propășirea esenței speciei voastre, anume producția și, desigur, schimbul și consumul de cultură. Dar nu faceți altceva decât să consumați altă energie, de astă dată prin televizor, cel mai adesea Întru Îndobitocire... Vă critic, dar știu eu ce știu... Ca, de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
numele multora dintre ei, dându-ne posibilitatea astăzi să-i rememorăm, să mai înălțăm o rugăciune către Dumnezeu pentru sufletele lor curate și să mai facem odată cunoscut numele acelora care au dat jertfă de sânge pe altarul patriei, întru propășirea ei. 1. Războiul pentru Independență, 1877 Încă din vremea în care țara era înjumătățită de puteri potrivnice, încă din vremea în care munții noștri constituiau graniță de despărțire între frați și nu linia de unire a acestora, viteji din Transilvania
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
se dezvolte și mai ales să se formeze din punct de vedere intelectual, generații întregi de copii cărora când le-a venit vremea au dat tot ce-au avut mai bun în ei, spre bucuria părinților lor, spre mândria și propășirea satului, spre propria lor satisfacție spirituală și materială. Despre acei frumoși tineri intelectuali, satul întreg își mai amintește cum în vacanțele mari aceștia se întâlneau în zi de sărbătoare, pe scena căminului cultural sau pe luncă, unde organizau serbări spre
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
lui, învățătoarea Budac Elisabeta n.1918-d.1995, cunoscută îndeosebi sub numele de Veti, cea care după uciderea soțului, preotul Malene din Brașov, de armata de ocupație sovietică în 1946, și-a închinat întreaga sa activitate, luptând în felul ei, pentru propășirea unui neam românesc demn și curat. Despre vreun gest de recunoștință din partea patriei pentru sacrificiul total al luptătorilor din munți din anii de după instalarea în țara noastră a unei puteri străine ce a făcut atâta rău poporului român, încă nu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
gura mare Ne vrea țara! Îi vrea țara? Auziți nerușinare! Vai! De-ar fi pe voia țării, știți voi unde v-ați trezi! Într-o ocnă, da! Acolo oasele v-ar putrezi! Cum să mai vedem în țară cinste, muncă, propășire, Când spoiala azi, e totul, când vezi că prin lingușire Și fățărnicii ratații au ajuns așa departe! Cum să-ți mai trudești viața ca să-nveți puțină carte Când te uiți că-n astă țară, dată pradă celor răi Înțelepții sunt
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
din cele mai spectaculoase. Tocmai apăreau fundații de caritate și societăți de taximetre care purtau Însemnele trustului Restoiu. Prin tot orașul se strângeau semnături pentru revendicările propuse de gazetele lui. Ideile lui, menite să lumineze și să Împingă pe calea propășirii această oază de verdeață și răcoare de la porțile Orientului, Își făceau tot mai mult loc În mijlocul poporului. El era temut de cei care ar fi avut de ce se teme. Din elucubrațiile lui Își trăgeau seva și se Înfiripau noile instituții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
se va întâmpla..!”, fură risipite de glasul tremurat al Părintelui Director, care continuă... „... Luminează, Doamne, calea omenirii și fă ca învățăturile Tale să fie ascultate și de cei care au uitat că numai iubirea de oameni e calea firească a propășirii...” Tăcu o clipă, își șterse ochii din dosul ochelarilor rotunzi ca două rotițe, și reluă... glasul îi deveni mai grav și mai coborât. „... Dragi elevi!.. începând de astăzi, cursurile școlii se întrerup până după refugiu.. Trebuie să ne părăsim școala
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
etnică și credința religioasă, sînt datori: a socoti Patria drept cel mai de seamă temei al rostului lor în viață, a se jertfi pentru apărarea integrității, independenței și demnității ei; a contribui prin munca lor la înălțarea ei morală și propășirea ei economică; a îndeplini cu credința sarcinile obștești ce li se impun prin legi și a contribui de bună voie la împlinirea sarcinilor publice, fără de care ființă Statului nu poate viețui. Articolul 5 Toți cetățenii români, fără deosebire de origine
CONSTITUŢIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]
-
este primul boier din Moldova care-și eliberează robii rromi pe care-i moștenise de la părinții săi. După acelașii model, poetul Vasile Alecsandri slobozește din robie toți rromii moșteniți de la părinții săi. În nr. 5 din anul 1844 a revistei ”Propășirea. Foaie științifică și literară”, Alecsandri publică poezia ”Desrobirea țiganilor” ? - Mihail Kogălniceanu publică la Berlin, la 2 august 1837, studiul „Esquise sur l‟histoire, les moeurs et la langue des Cigains, connus en France sous le nom des Bohemiens“, sub semnătura
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Țara Românescă și “Albina românească” în Moldova.Apariția lor a produs, apreciază, cu adevăr, M. Kogălniceanu, o adevărată revoluție între români.Ele le-au deschis o lume nouă, punându-i în contact cu celelalte popoare mai civilizate,arătându-le faptele, propășirile și, mai ales, drepturile.Starea de mijloc este starea burgheziei. Creându-și mijloace de emancipare , burghezia românească, în lupta tot mai hotărâtă pentru libertate națională și eliberare social în care se angajează, consideră publicațiile periodice apărute drept “instrumente de difuzare
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
de V. Alecsandri, precum și studii dedicate poeziei, muzicii și dansului popular, etnografiei etc. Completând, din punct de vedere cultural și literar, acțiunea politică a "Gazetei de Transilvania", "Foaie pentru minte, inimă și literatură" a militat, concomitent cu "Dacia literară" sau "Propășirea", pentru crearea unei literaturi originale, inspirată din tradițiile populare și istorice ale românilor. Totodată, revista a susținut consecvent ideea luminării prin cultură, a trezit interesul pentru lectură și pentru creația literară, a făcut cunoscută beletristica autohtonă și poezia populară. FOAIE
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
naționale. Deși rubrica de Critică a revistei nu apucase a viza direct chestiuni literare, deși Kogălniceanu n-a scris promisul articol despre critică, totuși pe baza celor spuse în Introducție, în articolele ulterioare din revistele continuatoare ale spiritului "Daciei literare" ("Propășirea", "România literară", "Steaua Dunării") și în cele tangențiale la literatura din această revistă, putem deduce programul lui Kogălniceanu în respectivul domeniu. O oarecare culoare și relief în plus capătă acesta și atunci când avem în vedere "Telegraful Daciei" (unde se fixează
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
aborda opera de artă din punctul de vedere al raportului organic dintre conținut și formă.În Moldova desțelenind pământul în multe domenii ale culturii naționale, Asachi nu-și rezervase timp pentru analiza biruințelor și eșecurilor literaturii, deși înțelege devreme că propășirea acesteia are nevoie de o critică luminoasă și nepărtinită atât de folositoare pentru dezvoltarea literaturii naționale pe o cale clasică.În Transilvania, G. Barițiu îl secondează pe Eliade Rădulescu în împrejurări și mai puțin înlesnitoare, în activitatea de îndrumător, de
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
literaturii, o rubrică nouă, intitulată “Critica”, Kogălniceanu consemnează “Mărimea foaiei noastre nu iartă să vorbim îndestul de toate cărțile ce ies azi în România”. O asemenea perspectivă o descoperim în judecățile critice din cuprinsul revistei “Dacia literară”. Adăugate celor din “Propășirea” și” România literară”, ele înlesnesc, prin acumulare, saltul pe care abia deceniul al șaptelea îl va înscrie în istoria ideii românești de teorie și critică literară.Preferința pentru poezie, pentru compunerea ei, și pentru teoria și critica acesteia este mai
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]