13,470 matches
-
cursul acestui trimestru să înceapă lucrări similare pe DN68 Lugoj - Ilia și pe DN58 Caransebeș - Reșița - Anina. Lucrările de reabilitare primară au scopul de a menține în stare de viabilitate tronsoanele de drumuri naționale necuprinse încă în programele de reabilitare propriu-zisă, pe baza executării de covoare asfaltice, ranforsări ale structurilor rutiere, reciclarea îmbrăcăminților asfaltice uzate, tratamente bituminoase. Cu acest prilej vor fi reparate podurile și podețele l unde este posibil, se vor îmbunătăți elementele geometrice ale drumurilor l se vor amenaja
Agenda2003-14-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/280861_a_282190]
-
posturilor/cabinetelor de către candidați sau împuterniciții acestora atrage după sine pierderea drepturilor conferite de concursul din 24 februarie 2003. Formele de încadrare pentru candidații care vor alege posturi/cabinete vor fi întocmite între 16 și 30 aprilie a.c., iar încadrarea propriu-zisă se va face cu începere din 1 mai a.c. I. BÎTEA Cabinet medical l Cu mai multe specializări De săptămâna aceasta, în Calea Torontalului nr. 9 sc. A (peste drum de sediul Sucursalei Timiș a C.E.C. ) funcționează cabinetul medical individual
Agenda2003-15-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/280888_a_282217]
-
în concurs aproape 20 000 de plicuri. Evenimentul a reunit în generosul spațiu aproximativ 300 de persoane: oficialități locale, colaboratori și prieteni dragi „Agendei“, dar mai ales cititori fideli, care au beneficiat de invitații, oferite de redacție. Pentru supervizarea extragerii propriu-zise și pentru asigurarea bunului mers al acestei operațiuni, în platou s-a aflat un juriu format din personalități locale: dl Horia Ciocârlie, prefectul județului Timiș, dl Dan Ioan Șipoș, președintele Consiliului Județean Timiș, dl Adrian Orza, viceprimar al municipiului Timișoara
Agenda2003-13-03-supliment () [Corola-journal/Journalistic/280857_a_282186]
-
l^adaptation, leș dialogues sau soggetto, sceneggiatura. În acest mod se consemnează, în fine, o stare de fapt știuta dintotdeauna la Buftea, dar niciodată definită public: cu unele excepții rarissime sau compensații aleatorii, filmele noastre se fac fără partituri scenaristice propriu-zise, iar cinematografia bufteană este de la începuturi și trece în anul 2000 fără scenariști sau fără scenariști puși la lucru într-un sistem profesionist. La rându-i, congener cu sistemul, cronicarul specializat și veteran nu numai că închide ochii asupra anomaliei
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
Daniel Vighi, Între hanger și sofa. Literatura în epoca veche românească, ar trebui de fapt să sublinieze Epoca veche în literatura românească. Autorul își abordează obiectul de studiu mai degrabă din perspectiva istoriei mentalităților, oprindu-se nu atît asupra textelor propriu-zise, cît asupra contextului care le-a generat. Se știe că ingrata sarcina a celui care se apleacă asupra vechilor scrieri românești este de a stabili cît anume din ele supraviețuiește că limbaj artistic într-o literatura în care scrisul a
Critica si condeiul autorului de fictiune by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17678_a_19003]
-
a celei hegeliene la întrebarea referitoare la sensul istoriei, sau alunecarea de la obiectul inițial statuat prin titlu și revenirea tîrzie la acestă în alt subcapitol, precum și amploarea notelor de subsol, care ar putea foarte bine face parte din corpul textului propriu-zis, constituie deopotrivă farmecul, dar și slăbiciunea acestui volum. În concordanță cu o mai veche preocupare a sa, Daniel Vighi va ceda și aici "tentației Orientului" - dacă nu cumva acesata nu a fost chiar impulsul inițial al acestei lucrări. El dedică
Critica si condeiul autorului de fictiune by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17678_a_19003]
-
nostalgie și cu invidie - un bucureștean. Dincolo însă de această trăsătură unificatoare, specifică spiritului universitar, se constată multe inconsecvente, inadmisibile într-o lucrare de referință. Iată câteva exemple. Fiecare articol este alcătuit din două părți, una rezervată unor informații bibliografice propriu-zise și alta comentariului critic. Dacă luăm în considerare prima parte, nu se poate să nu observăm că în unele cazuri informațiile puse la dispoziția cititorului sunt bogate și edificatoare, în timp ce în altele abia dacă se fac câteva mențiuni și acelea
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
Nu se menționează nici macar dramatizarea românului, care a stat la baza unui spectacol de teatru de mare succes! Cât privește partea a doua - și cea mai amplă - a fiecărui articol, comentariile solemne și (poate involuntar) apologetice alternează cu analize critice propriu-zise. Astfel, anosta carte a lui Gheorghe Crăciun, Acte originale/ copii legalizate, îi inspiră lui Ștefan Borbely (el este autorul articolului) fraze de genul: "literatura e un joc al ipostazierii neantului, reluat ori de câte ori autorul se așează în fața colii albe de hartie
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
sau curaj să facă acest lucru, fie pentru ca aceste gatere înseamnă, local, un fel de buticuri neautorizate de pe urma cărora se poate obține un bun ban negru, cîtă vreme ele există. Din păcate, în presa cotidiană se scrie mult despre inundațiile propriu-zise și mai nimic despre cauzele lor. După eclipsă, cam toate ziarele au văzut în ultimul val de ploi un fel de potop nu prea teribil, dar totuși potop. Un titlu din ADEVĂRUL ni se pare sugestiv din acest punct de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17687_a_19012]
-
al fostei sale voci decît un stăpîn al acesteia. După ce am fost bombardat cu vocea și fetele lui Pavarotti , la TVR, ca și cum el, posesorul vocii și al acestor fete, n-ar avea rival, mi-am retras treptat interesul față de apariția propriu-zisă a marelui tenor în România. Campania publicitară t.v. înainte de apariția lui Pavarotti a fost înfiorător de mult asemănătoare cu aceea purtată pentru un soi de vedetă a unui totalitarism muzical despre care nu Pavarotti însuși e de vină. El
Eclipsa, Pavarotti si Ceausescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17705_a_19030]
-
distanța e mare. Adică exact distanță dintre o analiză de ziarist și un text care nu e nici analiza de gazetar, nici confesiune de scriitor. Nu poți amestecă diverse elemente de memorialistica, de comentariu filosofico-publicistic și mai ales de analiză propriu-zisă, fără a ajunge la un final de poem în proza din care citam: "Nu ni se mai poate întîmpla nimic deosebit. Nici n-o să murim, nici n-o să trăim. Mofluzul Francis Fukuyama poate veni oricînd în țară eclipsei, ca să-și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
numere speciale; au văzut lumina tiparului zeci de texte inedite; corespondență să cu numeroase personalități ale epocii fascinează pur și simplu - foarte mulți oameni importanți au fost prieteni apropiați ai lui Fondane; textele recuperate de prin periodice concurează cu cărțile propriu-zise, publicate în timpul vieții, profilul autorului devenind din ce in ce mai complex. Iată că la acest festin cultural și editorial participa și Fundația Culturală Română sub egida căreia a aparut Fondane et l^avant-garde, o antologie de eseuri publicate în periodice, inedite, corespondență etc.
Alte privelisti în opera lui Fondane by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17726_a_19051]
-
influență vine din partea Greciei, căreia europenii îi datorează pasiunea pentru o disciplină a spiritului, vocația perfecțiunii, dar mai ales transformarea ființei umane în propriul său sistem de referință. Cele trei repere identificate de Valéry greu pot fi contestate, chiar dacă analiza propriu-zisă e oarecum expeditiva. E limpede, însă, ca Europa la care se referă scriitorul este cea occidentală. O întreagă carte dedicată Europei occidentale semnează Alfred Grosser, actualitatea ei fiind explicită de data aceasta, pentru că e vorba despre cordonul ombilical, politic, economic
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
de a da înapoi ceasul reformei, reluînd-o de la momentul 1996. Mai toate cotidianele au reprodus afirmațiile fostului premier. Comentariile multor editorialiști au mers pe ideea că PDSR nu e în stare să deosebească momentul cînd a pierdut puterea, cu evoluția propriu-zisă a României. Mai mult însă, în Ziua, la două zile distanță de la afirmațiile editorialistului de serviciu Adrian Pătruscă, potrivit cărora CDR și președintele Constantinescu sînt în vrie de popularitate, un alt editorialist crede că situația actualei puteri și a președintelui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
expoziții, cea de la Giardini și cea de la Institut, l-au avut Dl. Prof. Ion Bulei, directorul Institutului, împreună cu întregul personal al acestuia, și echipa trimisă de Mihai Oroveanu de la Oficiul Național de Expoziții. Întreaga muncă organizatorică și administrativă, de la pregătirea propriu-zisă a spațiilor și pînă la amenajarea expozițiilor, precum și coordonarea practică a întregii acțiuni, n-ar fi fost posibile fără implicarea lor directă alături de artiștii care s-au transformat și ei, pentru cîteva zile, în actori ai unor acțiuni brute. Pentru că
Bienala de la Venetia (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17787_a_19112]
-
tînără portoricana care se sustrage mereu avansurilor sale sufletești - nu și celor de altă natură. Nimic special deci în viața sa care putea intra oricînd în făgașul conaționalilor pe care ii întîlnește cîteodată la clubul lor (nici club, nici restaurant propriu-zis), cu figuri pitorești și nelipsite de acea filosofie ieftină a ratării vesele. Anunțul parastasului și o fotografie din tinerețe a mamei sale, pe care o iubise cu un sentiment pe care abia acum îl descoperă, produc însă acea cuplare misterioasă
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
e că politicienii lor n-au zgîndărit asemenea sensibilități și nici nu și-au făcut un punct de glorie din așa-zisa nevindere a țării, de dragul conservării etatismului la ei în țară. Această privatizare a "Daciei" Pitești are, dincolo de contractul propriu-zis cu Renault, în care FPS-ul a vîndut cele 51 la suta de acțiuni ale sale acestei firme, o mai curînd tristă valoare simbolică. Anume că la noi vrabia din mină a fost păstrată pînă cînd era pe punctul de
Dacia care nu mai e Renault-ul care va fi Dacia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17792_a_19117]
-
aceste examene creează panică. Procentul de reușită prea mic îi alarmează atît pe părinți, care-și văd odrasla rămasă cu studiile neterminate, cît și pe mai marii învățămîntului, care-și văd reforma periclitată. Așa că trecerea de la simularea examenului la examenul propriu-zis atrage de obicei o reducere calculată a nivelului de dificultate. Și, uite-așa, aproape toate loazele se văd de pildă capacitate să meargă la liceu. La această acțiune umanitară, ministerul are sprijinul neprecupețit al profesorilor înșiși (e, de altfel, singurul
Examene, examene... by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17809_a_19134]
-
și franceză, scene din viața cotidiană (printre care se remarcă periodica scoatere la plimbare a unei cățelușe), dialoguri dintre pasagerii aflați în același compartiment de tren, convorbiri telefonice cu Leonid Dimov (la zece ani de la moartea acestuia), poeme onirice, visuri propriu-zise și așa mai departe. Scriitorul combină cu o plăcere dezabuzata toate aceste elemente incongruente, fără să facă vreun comentariu. Și tocmai fiindcă se abține să dea explicații sau să-și spună părerea în legătură cu ele, tocmai fiindcă le manevrează precis, ca
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
cel mai fericit moment al posterității marelui critic. Niciodată contestația n-a fost mai vehemență. Se înmulțesc îndeosebi observațiile pe tema versatilității lui politice. Învinuirea de colaboraționism este pe buzele multora. Mai rare, deși nu lipsesc, sînt obiecțiile făcute operei propriu-zise. În special românele postbelice își văd știrbit prestigiul. Nici monumentala Istorie a literaturii de la origini pînă în prezent n-a scăpat cu totul de săgețile (unele înveninate) ale comentatorilor. Numai școală păstrează intact soclul cărturarului. Întrebarea este pentru cîtă vreme
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
că în cele două ediții de pînă acum el a fost acordat pictoriței Ioana Bătrânu și ceramistei Daniela Făinis, anvergură acțiunii lui George Tzipoia se definește cu o și mai mare claritate. Însă această acțiune este și una de creație propriu-zisă și ea se sprijină pe o prezență nemijlocita a pictorului în actualitatea fenomenului artistic din Elveția și din România. Ca prim moment al constituirii Fundației, George Tzipoia a deschis, în anul 1995, și prima sa expoziție de pictură în țară
George Tzipoia sau nostalgia spiritului clasic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17848_a_19173]
-
patru ani. Modern fără a părăsi convenția tabloului, diversificat fără a trădă continuitatea unor motive, riguros în construcția imaginii fără a neglijă forță de seducție a culorii, exact ca un geometru în reprezentare, dar de o mare sensibilitate în realizarea propriu-zisă, George Tzipoia este un spirit clasic transplantat în plină agitație preapocaliptică. Echilibrul compozițiilor, seninătatea atemporala a desenului și a construcției cromatice, absența oricărui artificiu decorativ și căutarea unei exprimări laconice și definitive îl apropie de modelele gîndirii grecești, după cum extremă
George Tzipoia sau nostalgia spiritului clasic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17848_a_19173]
-
centură aplicată celuilalt. Ce poetese sau prozatoare și-au pierdut mințile, dînd în celălalt? Tocmai această neputința ce caracterizează feminitatea da forță persoanei de sex feminin să-și rupă propriile lanțuri (și limite). Și, ca să mă apropiu, totuși, de subiectul propriu-zis al articolului, trebuie să mai spun că există varianta poetesa, prozatoare, care își construiește dintr-o dată o lume de o feminitate dureroasă, fără să mai recurgă la armele, seducătoare, ale confesiunii. Autoarele respective practică o "artă", nu o "confesiune". Scrisul
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
rămîne undeva în fundal. Problema esențială a pictorului este propria să viața, arta ca sursă de interogații și de frămîntări, scurgerea traumatizanta a timpului, exprimarea ca armă unică în lupta cu efemerul și cu deriziunea. Fără a fi un scriitor propriu-zis, cu o conștiință limpede a actului narativ, Ion Popescu-Negreni se lasă de multe ori furat de cuvînt, fie în considerații generale, fie legate strict de domeniul artei, fie în descrieri exterioare, în formule aforistice, în mici proze cu efecte incipient
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
adesea cotidianul, prin asociație, dar și prin complexitatea proiectului, Bienala de la Veneția și-a dobîndit, în timp scurt, o putere de fascinație comparabilă cu a Veneției însăși. Tot ceea ce artă contemporană are mai important, ca tendințe, estetici, programe și realizări propriu-zise, unele deja muzeificate, altele în plin exercițiu de persuasiune și altele mereu neliniștite, în căutarea unei identități, a trecut, de-a lungul anilor, pe aici. Reprezentîndu-se pe ei înșiși în aceeași măsură în care sînt și reprezentanții unor civilizații, ai
Drumul spre Venetia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17878_a_19203]