664 matches
-
dezvoltare. Calitatea socialului devine astfel dependentă de calitatea educației promovate în școală. De la simpla reproducere a cerințelor sociale, școala va realiza saltul către anticiparea, prospectarea viitorului posibil, determinându-l. II.2.3. Principiul proiectării schimbării Acest principiu apelează la capacitatea prospectivă a educației, obligând școala să se ancoreze în viitor. Din acest motiv, schimbările educaționale trebuie să răspundă unor cerințe sociale sau organizaționale previzibile, potențiale, dar neformulate. Aceasta va accentua calitatea școlii de principal generator al schimbării sociale, oferind indivizilor șansa
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
educațional menit să explice importanța și necesitatea schimbării radicale a paradigmei educaționale, cu scopul îndeplinirii obiectivelor autoimpuse, dar și din necesitatea de a oferi un răspuns adecvat la solicitările societății contemporane. Mai mult, ea impune școlii să-și dezvolte capacitatea prospectivă, de anticipare a viitorului. Specificul aparte al dezvoltării organizației școlare este dat și de trăsăturile distincte ale acesteia: * încărcătura axiologică mai pregnantă, prezentă în scopurile și obiectivele sale, ceea ce face ca definirea lor să fie net calitativă; * actorii sociali ai
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
tip de învățare la nivelul organizației școlare este dat de modalitățile concrete prin care poate face față schimbării, mai exact promovarea unor strategii care să faciliteze îmbunătățirea performanțelor personale și organizaționale, care să reducă rezistențele la schimbare, să dezvolte capacitatea prospectivă sau formarea competențelor proactive. Din acest motiv, considerăm importantă reiterarea necesității unei educații prin și pentru schimbare, atât la nivel individual, cât și la nivelul organizației în ansamblu. Dacă schimbarea nu poate fi evitată, e important ca măcar să învățăm să
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
din timp pentru viitoarele schimbări ale societății. În acest sens, este nevoie ca școala să-și redefinească nu doar misiunea, ci și viziunea, să-și stabilească obiectivele pe termen scurt, mediu și lung, ceea ce implică gândire strategică, inițiativă și capacitate prospectivă. Gradul de operaționalizare a acestor obiective depinde și de calitatea resurselor umane sau de orice natură, de nivelul motivației indivizilor, de modul în care aceștia se regăsesc în obiectivele organizației școlare sau în care înțeleg să se implice și să
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Deși puternic condiționată de influențe externe, ale sistemului, eficiența organizației școlare este dependentă de capacitatea managerului școlar de a promova schimbarea, de a structura prioritățile școlii, de a înțelege necesitatea reconsiderării rolului școlii la nivel social dar și de capacitatea prospectivă a acestuia, de promovarea exigențelor managementului strategic. Dacă acceptăm opinia lui P. Drucker (1994, p. 119) care consideră că eficiența este efectul, rezultatul final al activității managerului, o reflectare a profesionalismului acestuia, atunci nu putem decât să atribuim eficiența organizației
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și-l poate propune societatea. Din perspectivă cauzală, e greu să ne pronunțăm asupra unei singure surse a schimbării. În principiu, necesitatea schimbării, cel puțin la nivel educațional, ține de recunoașterea limitelor educației tradiționale de a forma indivizilor atitudini proactive, prospective. Ceea ce trebuie subliniat este faptul că putem vorbi, pe de o parte, de cauze generale ce se regăsesc sub o formă sau alta la nivelul mai multor sisteme de învățământ, pe de altă parte, de cauze specifice, ce caracterizează sistemul
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Aceasta este o activitate anticipativă, orientată permanent spre viitor, acest caracter accentuându-se cu precădere în condițiile actuale ale societății contemporane, caracterizată prin ritmul alert de evoluție socio-profesională, ceea ce impune formarea unei personalități capabile să răspundă cerințelor societății. Prin orientarea prospectivă a educației, pedagogia oferă cadrul revizuirii obiectivelor educaționale, reorganizării strategiilor de predare învățare evaluare pe alte considerente decât cele tradiționale. Pe termen lung, importante devin preocupările de prognoză și planificare, de inovație în materie de educație. Sociologia Meritul sociologiei este
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
schimbărilor; * Formarea formatorilor în problematica schimbărilor educaționale etc. Plecând de la perspectivele propuse de cei doi autori, putem afirma că, în ceea ce ne privește, educația pentru schimbare vizează realizarea a două mari sarcini: conștientizarea necesității schimbării și formarea conduitelor participative, proactive, prospective. A. Conștientizarea necesității schimbării. Aceasta nu se poate realiza în absența unui referențial axiologic, moral sau intelectual privind principiile care guvernează procesul de implementare a schimbărilor în sfera educației. Putem vorbi de cel puțin trei direcții de abordare a conștiinței
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
produce modificări esențiale fie la nivelul eu-lui, fie în una dintre cele trei componente. Sarcina cadrului didactic va consta în identificarea nivelului la care s-a produs disfuncția și în încercarea de remediere a acesteia. B. Formarea conduitei participative, proactive, prospective. Aceasta se poate declanșa numai prin transpunerea elementelor conștiinței în fapte și atitudini concrete, ceea ce necesită timp. O posibilă conduită pro-schimbare ar putea presupune, în opinia noastră: a) formarea deprinderilor, obișnuințelor și abilităților de diagnosticare a realității și de proiectare
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
realizării idealului educațional și a funcțiilor sale de bază. De asemenea, ar putea oferi o dimensiune nouă școlii ca organizație, capabilă nu doar să reacționeze la manifestări exterioare ei, ci să inițieze noi direcții de acțiune, să privească în manieră prospectivă; b) Orice reformă în educație devine viabilă atunci când încearcă deconstrucția vechilor practici și revalorizarea acestora din perspectiva inovațiilor, a transformărilor în domeniile cunoașterii. Încremenirea în cadre rigide de formare atrage pe cale de consecință comportamente inerțiale; c) Majoritatea blocajelor și tensiunilor
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
bază vehiculate de educația pentru schimbare; * cunoașterea problemelor contemporane ale societății și educației ca premise pentru actul schimbării; * înțelegerea principiilor ce guvernează actul schimbării, al inovației; c) strategică, care urmărește: * exersarea modalităților practice de realizare a schimbării; * formarea competențelor proactive, prospective; * încurajarea promovării strategiilor creative, de management al schimbării în plan educațional etc. Nereușita la nivelul uneia sau alteia dintre aceste componente ar atrage după sine eșecul întregului program de formare, deoarece între ele există un raport de dependență directă: depășirea
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de formare care să asigure fiecărui individ (cadre didactice și elevi) un set de cunoștințe, competențe prospective, ceea ce va favoriza adoptarea unui comportament conștient, prosocial etc. c) La nivelul organizației școlare: * Abordarea schimbării educaționale într-o manieră pragmatică, realistă și prospectivă; * Diagnoza și analiza necesităților individualizate ale școlii; * Planificarea riguroasă a schimbării, ceea ce ar presupune: conceptualizarea schimbării, pilotarea schimbării și efectuarea eventualelor corecții, implementarea schimbării și evaluarea efectelor acesteia asupra cadrelor didactice, elevilor, școlii în ansamblu; * Orientarea către performanță, competiție și
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
educational system in its entirety. The philosophical perspective of educational change is completed by pointing out the need for a so-called "education for change", designed to increase the awareness of the need for change, as well as to form a prospective and pro-active conduct in point of personality. In this regard, the main stress lies on evincing the theoretical basis of the education for change, delineating its object of study, and identifying a set of relevant objectives and strategies. On the
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și înțelep ciunea de a face diferența dintre cele două. La o adică, ajunge o singură "lebădă neagră" pentru a distruge o economie. Impactul său poate fi extrem, iar predictibilitatea ei s-a dovedit a fi doar retrospectivă, nu și prospectivă. Ceea ce nu știm despre ea este mai relevant decît ceea ce știm, pentru că tocmai o încredere prea mare în cunoaștere pare să fie principala cauză și excesul de cantitativism. Trebuie să ne ferim de extremisme, de excese și să ne reamintim
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
cucerire a progreselor științei și tehnicii contemporane. Dacă această poziție nu va fi obținută din partea părinților, ei nu se vor integra fluxului educațional contemporan și ar putea deveni piedici în realizarea unei educații care a început să fie informativă și prospectivă. Cultura modernă devine tot mai mult o cultură prefigurativă, în care modelele trecutului joacă un rol circumscris, integrat istoriei creatoare. Acest fapt trebuie să fie înțeles și de părinți, mai ales dacă ne gândim că și părinții pot și trebuie
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
lepădare a celor găsite” (s.n.) adăugând că: „Vizionarii de azi ne conduc fiecare cu un pas mai aproape de India Sufletească actuală. Dintre premergătorii aceștia se va înălța mâine Columbul unei lumi cu existența virgină” (s.n.). Negația, existența înnoirii și funcția prospectivă a avangardei aflată în permanentă căutare a ineditului, a unui obsedant „pământ virgin” ca emblemă a inovației absolute sunt și pentru Voronca teme constante ale reflecției. Glosase pe marginea lor încă în manifestul din 75 H.P., al cărui prim imperativ
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
acestea sunt: - generale (multidirecționate, globale); - speciale (pe domenii); - tematice (pe probleme, teme); - personale (pe autori). După loc, sunt: - universale (din diferite țări, continente); - naționale (din propria țară); - locale (zona geografică respectivă). După timp: - retrospective (de perspectivă istorică); - curente (apărute, actuale); - prospective (În curs de apariție). După scop, sunt: - de informare (pentru studiu); - de recomandare (pe criterii de nivel de pregătire, intenții de studiu). Capitolul IIItc "Capitolul III" Metode de comunicare bazate pe limbajul interntc "Metode de comunicare bazate pe limbajul intern
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
atenție, ajungându-se la relevarea principiilor care fundamentează rezolvarea acelei probleme. Pornindu-se de la o propunere (atitudine) individuală, se va ajunge la una colectivă; de la o atitudine specializată, la una de profil larg; de la o situație de prezent la una prospectivă; de la o tendință de a trata În mod extensiv un subiect la una de studiu intensiv ș.a.m.d. e) Variante de aplicare a metodei cazurilortc "e) Variante de aplicare a metodei cazurilor" Din experiența acumulată până În prezent, trei variante
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
2001Ă. The Use Of Hypnosis In Surgery: Psychological Preparation Of The Surgical Patient. Springfield, IL: Charles C. Thomas. Frenay, M. C., Faymonville, M. E., Devlieger, S., Albert, A. & Vanderkelen, A. (2001Ă. Psychological approaches during dressing changes of burned patients: a prospective randomized study comparing hypnosis against stress reducing strategy. Burns, 27, 793-799. Freud, S. (1900/1976Ă. The Interpretation of Dreams. Harmondsworth, Middlesex, England: Pelican Books. Freud, S. (1923Ă. The Ego And The Id. New York: Norton. Friedman, H. & Taub, H.A. (1985Ă. Extended
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
State University of New York Press. Gross, J. & Levenson, R. W. (1997Ă. Hiding feelings: The acute effects of inhibiting negative and positive emotion. Journal of Abnormal Psychology, 106, 95-103. Grossarth-Maticek, R., Eysenck, H. J., Vetter, H. & Frentzel-Beyme, R. (1986Ă. The Heidelberg Prospective Intervention Study. In W. J. Eylenbasch, A. M. Depoorter & N. van Larbeke (Eds.Ă, Primary Prevention of Cancer (199-212Ă. New York: Raven Press. Gruzelier, J. (2002Ă. A review of the impact of hypnosis, relaxation, guided imagery and individual differences on aspects of
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
până acum meritele din dorința de a ordona viața și munca prin fixarea unor repere În timp și spațiu, În funcție de care să creeze deprinderi comportamentale reflexe cu impact deosebit asupra eficienței activității și pentru a stimula o anumită capacitate anticipativă, prospectivă. Datele unui studiu statistic efectuat În America În 1996, evidențiază, În acest sens, că 88% dintre medicii chestionați au afirmat că sunt familiarizați cu conceptele de cronobiologie și ritmuri circadiene. Totuși, mulți dintre aceștia nu au putut identifica exact intervalul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
clinic al BDR și dificultatea evaluării ratei de declin a funcției renale pun în discuție echivalarea prezenței MA cu stadiul incipient al BDR la pacienții cu T2DM. Singura modalitate probabilă de elucidare a acestei probleme conceptuale rămâne efectuarea unor studii prospective bioptice la acești pacienți. 2.1.3. MA ca marker de risc în populația non-diabetică. Mai multe studii populaționale prospective, efectuate pe subiecți clinic sănătoși [263, 61], au evidențiat faptul că o eliminare urinară crescută de albumină, chiar sub limita
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
microalbuminuric are drept principale cauze afecțiunile cardio-vasculare. Deși este demonstrat că MA este asociată cu exces de mortalitate cardio-vasculară la populația non-diabetică, acest lucru este dificil de studiat la pacienții cu T1DM, deoarece majoritatea acestora vor fi excluși din urmărirea prospectivă după o perioadă relativ scurtă, odată cu apariția proteinuriei. Un răspuns cert la această întrebare va putea fi dat doar de studiile intervenționale care sunt în desfășurare [246]; în acestea se urmărește întârzierea apariția proteinuriei prin ameliorarea controlului metabolic și terapie
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
al enzimei de conversie a angiotensinei; diverse obiceiuri alimentare, fumatul etc. Cea mai probabilă explicație globală pare însă a fi polimorfismul genetic și fiziopatologic al T2DM. 2.5. Factorii de risc pentru apariția insuficienței renale cronice la pacienții diabetici Studii prospective recente [111, 229] au demonstrat că gradul deficitar al controlului metabolic reprezintă un factor de risc important pentru progresia BDR și apariția insuficienței renale cronice la pacienții diabetici; cu toate acestea, există încă controverse în ce privește rolul altor factori, cum sunt
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
a fost organizat ca un studiu prospectiv multicentric cu scopul de a identifica factorii de risc pentru apariția complicațiilor diabetului zaharat [37]. Studiul a cuprins în urmărire peste 43670 pacienți-ani, pe o perioadă de 14 ani (perioadă medie de urmărire prospectivă 8,4 ani). Rezultatele acestui studiu au arătat că cei mai importanți factori de risc independenți pentru apariția insuficienței renale cronice la pacienții diabetici sunt, pentru T1DM: TA sistolică peste 140 mmHg, microalbuminuria și prezența retinopatiei diabetice. Pentru pacienții cu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]