556 matches
-
27.X.1997, Sibiu), prozator. Este fiul Anei (n. Cioran) și al lui Mathe Imre. Urmează Liceul Militar „Dimitrie Cantemir” din Predeal, unde închegase, împreună cu Valeriu Gheorghiu, Marin Sorescu, Victor Grecu, Eduard Neagu, Victor Iancu ș.a., o grupare cu caracter protestatar, de emulație spirituală, de dezbateri filosofice și asimilare a culturii și artei prin varii forme și surse, multe prohibite în acei ani, precum și un cenaclu cu o individualitate viguroasă. După îndepărtarea din liceu, în pragul bacalaureatului, a tuturor membrilor grupării
GABRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287121_a_288450]
-
în care trăiește; adolescenta care descoperă, pe rând, ipocrizia părinților prea bine adaptați și a iubitului inconsistent psihic; formele împotrivirii - bătrânul evreu botezat în închisoare care refuză compromisul (modelul Steinhardt este lesne de recunoscut), bătrâna savantă care ocrotește pe medicul protestatar ce-și părăsește profesiunea pentru a nu face concesii; scriitoarea amatoare, îndrăgită de har, care-și distruge opera scrisă pentru a fi cunoscută de un singur cititor; naratoarea însăși, cu inteligența ei mereu vie și refuzul ironic al oricărui patetism
DRAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
înflorește mai frumos ca un corolar. / Ți-au fost dragi păsările, apele și arborii, / Dar n-ai avut nici păsări, nici arbori, nici ape.” Fluxul lirismului de acum al lui C. oscilează între notație și metaforă, sugrumând suflul puternic și protestatar al poemelor de debut într-o respirație poetică sacadată, întretăiată, ce urmează urcușurile și coborâșurile unei suferințe mereu prezente: „Clepsidre ori perle risipite pe lac, / stelele-n cer. Broaștele tac. / Ninge peste adâncurile lumii cu seri. / E ca și când luna și
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
prin condamnarea intervenției sovietice a deviat de la politica externă sovietică. După acest moment, amenințarea sovietică este pretextul pentru înăsprirea cenzurii, întrucât orice cuvânt nelalocul lui i-ar putea deranja pe sovietici, care ar putea interveni cu armata. Prin urmare, tinerii protestatari își pierd vehemența, devenind „o nouă gardă a compromisului”, și „din această tulburare a apelor reapar și vechii staliniști care încearcă o operație de reîngheț, la rândul ei împotmolită în confuzia generală” (p. 12). încercând să răspundă la întrebarea dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a polizat strofele. „Dacă preferi să fii un nor din nori Ridică-ți pleoapele spre zări Vor picura din tine stropi de jar Gândul te va purta hoinar...“ Ce herme-năuc ar putea refuza acestui catren simplu aluzia curativă a cântecului protestatar? Lidia Creangă spune că ele n-au vrut să facă nici protest, nici opoziție. Dar ce vor artiștii e una, ce spune arta lor - altceva... Muzica zeițelor deborda de libertate. Nu-i de mirare că zbirii moralei comuniste (& moștenitorii lor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
si, firește, în cea strict complementară, de polemist și pamfletar de temut, Dorin Tudoran este, infrastructural, un poet. Nu doar pentru că și-a început activitatea publicînd volume de versuri (începînd cu 1973), ci și pentru că înseși rădăcinile discursului d-sale protestatar se află în solul vulcanic al unui anume temperament liric, inconformist, ultracritic, rebel, care a impregnat întregu-i demers, i-a acordat un specific. Cît de ușor se uită acum faptul că la originile luptei antitotalitare, ergo ale regimurilor politice postcomuniste
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
culorile aproape abisale ale amurgului, la duș, precum și beznă întoarcerii, pe care o pipăiam jucîndu-ne cu hazardul, mi l-au pus în brațe pe Bulgakov, scotîndu-l din memoria afectiva cu toate învelișurile: proza scurtă, român, piese, fragmente de jurnal, scrisori protestatare, comentarii, montările Cătălinei Buzoianu după Maestrul și Margareta, la Teatrul Mic, si Fugă, la Teatrul de Comedie, Cabala bigoților a lui Alexandru Tocilescu de la Bulandra, spectacole de referință. Bulgakov a murit în 1940 cînd comunismul abia înflorea în țările ce
Experimentul din strada Precistenka by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18140_a_19465]
-
dacă?" Ce-ar fi dacă, în epopeea dosariadei, o celebra poeta ar descoperi că... Deși nici în România nu ducem lipsă de cazuri dramatice și spectaculoase, regizorul a preferat să se inspire dintr-un caz din fosta RDG: o "poeta protestatara" a descoperit, după căderea Zidului și a Cortinei, că soțul ei iubit a fost, ani de zile, informator, și ea habar n-avea! Cum va reacționa personajul? Dar cuplul? Ce vor face, față în față, doi oameni legați unul de
Între legea dosarelor si legea inimii by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18156_a_19481]
-
care lucrează cu actorii cu revolverul", spunea regizorul la conferința de presă. Cred însă că, la un film de acest gen ("de interior", "psihologic"), revolverul ar fi fost de luat în considerare! Doi actori foarte buni: Maia Morgenstern - celebra poeta protestatara trădata de soț, si Șerban Ionescu - celebrul ziarist care, sub numele de cod Poetul, a produs, cale de 20 de ani, informări literaturizante în care apar, printre altele, "gambele" poetei și poziția ei în problema epilatului! - , doi actori bine consolidați
Între legea dosarelor si legea inimii by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18156_a_19481]
-
joace, iar Ea - Ea, lovitura de teatru, declară gravă, rigidă, impecabila: "am fost tot timpul la curent"... (cu "activitatea" soțului, se înțelege). Cuplul rezista, cu prețul perpetuării minciunii! Fără a fi o adeptă a maniheismului, nu cred că o "poeta protestatara" autentică ar putea reacționa așa. Ar însemna să se nege pe șine, ar însemna o sinucidere. Cred că nici "rațiunile inimii" (și nici cele ale dosarelor) nu pot face un artist adevărat să aleagă salvarea aparentelor și asumarea a ceea ce
Între legea dosarelor si legea inimii by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18156_a_19481]
-
continuare că reclamantul fusese sancționat de 3 ori pentru abateri grave de la regulile de disciplină. Astfel, în perioada 1 februarie-1 aprilie 1999, i s-au interzis vizitele și pachetele. Adresa îl califica pe reclamant ca fiind violent, mereu nemulțumit și protestatar față de lege și de regulile vieții la comun. Aceasta concluziona că numai o expertiză medicală dispusă de autoritățile judiciare competente ar putea permite aprecierea compatibilității afecțiunii de care suferea reclamantul cu regimul de detenție. 53. Referitor la tratamentul reclamantului în timpul
HOTĂRÂRE din 16 decembrie 2008 în Cauza Rupa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225013_a_226342]
-
a id="yui 3 7 2 1 1378658839108 8285" href="http://www.criticatac.ro/6929/fotoreportaj-un-nou-protest-inedit-de-1-mai-mina-de-lucru/" target=" blank" rel="nofollow"><strong id="yui 3 7 2 1 1378658839108 8284"><em id="yui 3 7 2 1 1378658839108 8283">au mai distribuit un manifest</em></strong></a><strong id="yui 3 7 2 1 1378658839108 8305"><em id="yui 3 7 2 1 1378658839108 8304"> într-un București mult mai puțin protestatar decît acum.</em></strong></div> Roșia Montană e mai mult decît Roșia Montană</b></p> Roșia Montană nu e o întîmplare, e regula: complicitatea dintre stat și capital privat (local sau internațional), caracterul pur iluzoriu al legalității și statului de
Manifestul Mâna de Lucru: Roşia Montană e mai mult decît Roşia Montană () [Corola-website/Science/295680_a_297009]
-
Reflexivity galvanizes discourse precisely because it expresses the silence within uș, the indicible[2]. O a treia latura a antropologiei performative este practică spectaculara, artistico-politică ce deviază din tradiția avangardei, cu trei filiații apropiate în timp și legate de tumultul protestatar șaizecist: situaționism, contracultură americană și arte povera. Miza majoră a situaționiștilor a fost „distrugerea artei că sfera separată a vieții și realizarea sau integrarea pasiunii și frumuseții artei în viața cotidiană”[3]. Propunererile, adesea stradale, ale deturnării (détournement) și derivei
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
din Pată Rât, în termenii drepturilor universale legate de locuire<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numărul%205/Eniko%20interviu%20final commEV.doc# ftn5">[5]</a>). M-am implicat și în alte tipuri de manifestări stradale care au avut caracter protestatar, precum: <b>Și eu sunt gunoier </b>(prin care am accentuat că munca precară, desfășurată fără nicio protecție și în condiții care periclitează nu doar sănătatea, ci si viata muncitorilor de pe rampa, a fost și continuă să fie o muncă
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
și superioritatea printr-un anunț devenit lege) începuse să se structureze, violențele și reținerile care au urmat după, m-au determinat să documentez dinamica evenimentelor și să împărtășesc o parte dintre experiențele pe care le-am avut în spațiul public protestatar din București în 2012. Era prima dată când luam parte la un protest important în România. Poziția de protestatar a început să se suprapună peste cea de documentarist. M-a interesat atât să urmăresc evoluția evenimentelor, cât și să iau
Reprezentări vizuale ale protestelor din 2012: “Tu cu cine eşti?” () [Corola-website/Science/295619_a_296948]
-
nu mi-am propus să fiu un „jurnalist adevărat”, îmi era indicat locul unde trebuie să stau și de unde să filmez. Filmarea (documentarea) intră în categoria acceptare / neacceptare de către instituțiile statului, asemeni felului în care puterea se raportează la spațiul protestatar. Tot așa cum locul în care protestezi este acceptat pentru că nu mai deranjează (Fântână-TNB, din februarie încolo), a filma în spațiul public incomodează puterea doar atunci când arăți lucuri care „nu trebuie arătate”. Puterea se legitimează prin imaginea pe care o promovează
Reprezentări vizuale ale protestelor din 2012: “Tu cu cine eşti?” () [Corola-website/Science/295619_a_296948]
-
Mai mulți generali argentinieni au fost judecați pentru isprăvile înfăptuite în perioada dictaturii militare. Silvina Parodi, o studentă acuzată de a fi protestatară turbulentă, a fost una dintre multele prizoniere dispărute pentru totdeauna. Cecilia, cea mai bună prietenă a ei, a depus mărturie în fața tribunalului, în anul 2008. Povesti torturile la care a fost supusă în cazarmă și mărturisi că a fost ea
15 IUNIE. O femeie povesteşte. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295904_a_297233]
-
Vă așteptăm în zilele de 9, 10 și 11 octombrie, la ora 19.00, la spectacolul CE-AM FI DAC-AM ȘTI. FEERIE POLITICĂ PROTESTATARĂ. Evenimentul are loc în cadrul Platformei de Teatru Politic 2015: CENTRUL DE TEATRU EDUCAȚIONAL REPLIKA (Str. Lânăriei nr. 93-95, București). Intrarea este liberă și se face pe bază de rezervare. Contact rezervări: Ionuț Sociu (ionut sociu@yahoo.com, 0729743952) Echipa spectacolului: Mădălina
Comunicat: CE-AM FI DAC-AM ȘTI. FEERIE POLITICĂ PROTESTATARĂ () [Corola-website/Science/296022_a_297351]
-
yahoo.com, 0729743952) Echipa spectacolului: Mădălina Brândușe, Paul Dunca, Adela Iacoban, Mihaela Michailov, Monica Marinescu, Katia Pascariu, Alexandru Potocean, Cătălin Rulea, David Schwartz, Ionuț Sociu, Andrei Șerban, Marius Bogdan Tudor. Teaser: CE-AM FI DAC-AM ȘTI. FEERIE POLITICĂ PROTESTATARĂ</a><b> „Ce-am fi dac-am ști” este un proiect teatral de documentare și ficționalizare a istoriei mișcărilor muncitorești de rezistență din România, din 1918 până în 2000. Este o feerie politică în care dimensiunea utopică a istoriei și cea
Comunicat: CE-AM FI DAC-AM ȘTI. FEERIE POLITICĂ PROTESTATARĂ () [Corola-website/Science/296022_a_297351]
-
maghiară de Cseke Gábor, " Igaz Szó ", etc. În exil colaborează la revistele " Hermes " (CNRS), " Iztok ", " Cahiers de l'Est", " Lupta ", " BIRE "(Franța) și la " Curentul " (Germania). Participa în 1988 la lansarea unei Societăți a Scriitorilor Români, acțiune sindicală, profesională și protestatara care înainte de decembrie 1989 dorea să se opună colaboraționiștilor din Uniunea Scriitorilor din R. S. România, instituție profesională pe care Partidul Comunist Român încerca să o supună exigentelor propagandei. Fondează la 13 mai 1991, împreună cu alți ziariști români din exil
Dan Culcer () [Corola-website/Science/300140_a_301469]
-
ajungă împărat bizantin. La soborul bisericesc din 13 mai 1667 majoritatea a votat pentru schimbările cerute de Nikon iar biserică rusă s-a rupt în două: biserică oficială, dominantă, nikoniană și biserica creștin-ortodoxă de riț vechi, starobreadceskaia, supusă persecuției. Mișcarea protestatara a staroverilor a dus la împrăștierea celor de veche credință în toate cele 4 puncte cardinale: spre Finlanda și Marea Albă în Nord, spre Volga și Marea Caspică în Sud, spre Siberia și Sahalin în Est și, în sfârșit, spre
Lipoveni, Suceava () [Corola-website/Science/301966_a_303295]
-
caracter total diferit: timid și lipsit de voință, sentimental și aplecat spre visare, fără simț practic și spirit de inițiativă, snob deși îi displace stilul de viață al aristocrației; de asemenea, un om preocupat de dreptatea socială, ajungând până la atitudini protestatare. Tolstoi l-a învestit cu anumite caractere care îi erau proprii lui, în timp ce altele le-a proiectat asupra lui Andrei. Bolkonski este un fel de om al "„Secolului luminilor”", în timp ce Bezuhov pare a fi - asemeni scriitorului - un discipol al lui
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
o hegemonie sârbă și au cerut ca puterea Șerbiei să fie redusă. Tito, care se născuse în Croația, era îngrijorat de stabilitatea țării și a răspuns într-un mod de a calma sârbii și croații, prin ordinul de arestare a protestatarilor croați, dar, în același timp, le-a îndeplinit câteva din cererile lor. În 1974, influența Șerbiei asupra țării fusese redusă semnificativ, întrucât au fost create două provincii autonome: Kosovo (pentru populația majoritar albaneză) și Voivodina - pentru populația mixtă din nordul
Iugoslavia () [Corola-website/Science/299163_a_300492]
-
avertisment pentru sprijinul acordat disidenților (în special, în acel moment, lui Paul Goma), prin emisiunile ei de la Radio Europa Liberă. Va publica după 1989 cărți relatând această experiență. 1977 - Intra în atenția opiniei publice cazul muncitorului Vasile Paraschiv din Ploiești, protestatar încă din anii '60, arestat și supus unui tratament psihiatric, autor al unei scrisori deschise de peste 350 de pagini adresată lui Nicolae Ceaușescu. 1978 - "Grupul celor 15"-În lunile ian., feb., martie, s-a format în București acest grup de
Cronologia disidenței anticomuniste în România () [Corola-website/Science/299203_a_300532]
-
inginerul și poetul Gheorghe Ursu, aflat de mai multe luni în ancheta, pentru textul unui jurnal intim scris pe parcursul a 15 ani și pentru scrisori trimise la „Europa Liberă“. Jurnalul acestuia nu va fi niciodată recuperat de la Securitate. 1985-1988. Acțiunile protestatare, prigoana și plecarea din țară a membrilor „Aktionsgruppe Banat“ (William Totok, Richard Wagner), a scriitoarei Herta Müller, viitoarea laureata a Premiului Nobel pentru Literatură (în 2009) ș.a. 1986-1989. În 1985 diplomatul Dumitru Mazilu este numit Raportor special asupra drepturilor omului
Cronologia disidenței anticomuniste în România () [Corola-website/Science/299203_a_300532]