26,988 matches
-
și asupra reluărilor de provizioane, în ipoteza A întreprinderea își „netezește” rezultatul. Într-o oarecare măsură, putem spune că a transferat asupra rezultatului din anul 2 o parte a rezultatului aferent exercițiului 1. Concluzie Metoda cosmetizării rezultatului prin constituirea de provizioane cunoaște o serie de limite de ordin legal, în sensul că provizioanele trebuie evaluate rezonabil, în funcție de riscuri. OMFP nr. 3055/2009 privind reglementările conforme cu Directivele europene prevede că „provizioanele trebuie să fie strict corelate cu riscurile și cheltuielile estimate
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
Într-o oarecare măsură, putem spune că a transferat asupra rezultatului din anul 2 o parte a rezultatului aferent exercițiului 1. Concluzie Metoda cosmetizării rezultatului prin constituirea de provizioane cunoaște o serie de limite de ordin legal, în sensul că provizioanele trebuie evaluate rezonabil, în funcție de riscuri. OMFP nr. 3055/2009 privind reglementările conforme cu Directivele europene prevede că „provizioanele trebuie să fie strict corelate cu riscurile și cheltuielile estimate”<footnote OMFP nr. 3055/2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
aferent exercițiului 1. Concluzie Metoda cosmetizării rezultatului prin constituirea de provizioane cunoaște o serie de limite de ordin legal, în sensul că provizioanele trebuie evaluate rezonabil, în funcție de riscuri. OMFP nr. 3055/2009 privind reglementările conforme cu Directivele europene prevede că „provizioanele trebuie să fie strict corelate cu riscurile și cheltuielile estimate”<footnote OMFP nr. 3055/2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 10/11/2009, punctul 228, paragraful 1. footnote> și că „valoarea recunoscută ca provizion
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
provizioanele trebuie să fie strict corelate cu riscurile și cheltuielile estimate”<footnote OMFP nr. 3055/2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 10/11/2009, punctul 228, paragraful 1. footnote> și că „valoarea recunoscută ca provizion trebuie să constituie cea mai bună estimare la data bilanțului a costurilor necesare stingerii obligației curente.”<footnote Idem, punctul 229, paragraful 1. footnote> În ciuda acestui fapt, provizioanele ascund adesea tehnici de contabilitate creativă. Revista „Science et vie economique” din iunie
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
10/11/2009, punctul 228, paragraful 1. footnote> și că „valoarea recunoscută ca provizion trebuie să constituie cea mai bună estimare la data bilanțului a costurilor necesare stingerii obligației curente.”<footnote Idem, punctul 229, paragraful 1. footnote> În ciuda acestui fapt, provizioanele ascund adesea tehnici de contabilitate creativă. Revista „Science et vie economique” din iunie 1988, numărul 40, citează cazul întreprinderii Bignier Schmid Laurent, declarată în lichidare judiciară în 1986, după ce afișase rezultate pozitive în 1984 și 1985, mascând un rezultat curent
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
creativă. Revista „Science et vie economique” din iunie 1988, numărul 40, citează cazul întreprinderii Bignier Schmid Laurent, declarată în lichidare judiciară în 1986, după ce afișase rezultate pozitive în 1984 și 1985, mascând un rezultat curent negativ prin jocul reluărilor de provizioane. 3.2.3.2. Influența modalităților de constituire a provizioanelor Modalitatea de constituire a provizioanelor poate avea un impact mai mare asupra rezultatului exercițiului decât modalitatea de estimare a acestora. Considerăm spre exemplu, că o societate deține 1.000 de
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
40, citează cazul întreprinderii Bignier Schmid Laurent, declarată în lichidare judiciară în 1986, după ce afișase rezultate pozitive în 1984 și 1985, mascând un rezultat curent negativ prin jocul reluărilor de provizioane. 3.2.3.2. Influența modalităților de constituire a provizioanelor Modalitatea de constituire a provizioanelor poate avea un impact mai mare asupra rezultatului exercițiului decât modalitatea de estimare a acestora. Considerăm spre exemplu, că o societate deține 1.000 de obligațiuni cu o valoare nominală de 30 de lei, cumpărate
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
Schmid Laurent, declarată în lichidare judiciară în 1986, după ce afișase rezultate pozitive în 1984 și 1985, mascând un rezultat curent negativ prin jocul reluărilor de provizioane. 3.2.3.2. Influența modalităților de constituire a provizioanelor Modalitatea de constituire a provizioanelor poate avea un impact mai mare asupra rezultatului exercițiului decât modalitatea de estimare a acestora. Considerăm spre exemplu, că o societate deține 1.000 de obligațiuni cu o valoare nominală de 30 de lei, cumpărate la emisiunea lor „al pari
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
spre exemplu, 24 de lei. La sfârșitul celui de-al doilea an, cursul la bursă al obligațiunilor va fi și mai mic, spre exemplu 22,5 lei. Conform principiului prudenței, entitatea care deține aceste obligațiuni ar trebui să constate un provizion pentru deprecierea portofoliului în sumă de 1.000 de titluri x 6 lei = = 6.000 lei la finele anului 1 și să îl suplimenteze cu 1.000 de titluri x 1,5 lei = 1.500 lei la finele anului 2
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
lei la finele anului 2, pentru a-l aduce la valoarea de 1.000 de titluri x 7,5 lei = 7.500 lei. Dacă societatea intenționează să păstreze obligațiunile până la scadență, atunci, în ciuda principiului prudenței, societatea poate să considere constituirea provizionului ca fiind nejustificată, deoarece, indiferent de modul în care evoluează rata dobânzii pe piață pentru obligațiuni similare, prețul de rambursare al obligațiunilor ar fi tot 30 de lei. Dacă societatea nu ar constitui provizioane, contul de profit și pierdere ar
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
prudenței, societatea poate să considere constituirea provizionului ca fiind nejustificată, deoarece, indiferent de modul în care evoluează rata dobânzii pe piață pentru obligațiuni similare, prețul de rambursare al obligațiunilor ar fi tot 30 de lei. Dacă societatea nu ar constitui provizioane, contul de profit și pierdere ar arăta astfel: Concluzie Chiar dacă „global” rezultatul este identic în ambele variante, evoluția sa este diferită. Prima variantă este mai bună, deoarece reflectă mai bine performanța întreprinderii, pentru că în realitate nimic nu garantează că la
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
producție de 1.000 de euro. În cursul primului exercițiu financiar nu s-a realizat nicio vânzare, spre exemplu din cauza duratei ciclului de producție. La sfârșitul primului exercițiu financiar, întreprinderea constată că produsele au un defect minor și constituie un provizion pentru suma de 100 de euro. În cursul celui de-al doilea exercițiu, întreprinderea a vândut în totalitate producția primului exercițiu la un preț de 900 de euro. În plus, ea a produs 100 de kilograme, care au costat 100
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
100 de euro (100 kg evaluate la un cost de producție de 100 de euro). Acest inconvenient nu ar fi apărut dacă producția exercițiului ar fi fost evaluată la valoarea sa netă. În acest caz linia cheltuielilor cu constituiri de provizioanele și linia veniturilor din reluări de provizioane nu ar mai fi existat. 3.4. Managementul rezultatului prin deciziile de gestiune adoptate de entități Spre deosebire de tehnicile de management ale rezultatului care au fost prezentate anterior, deciziile de gestiune nu reprezintă de
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
un cost de producție de 100 de euro). Acest inconvenient nu ar fi apărut dacă producția exercițiului ar fi fost evaluată la valoarea sa netă. În acest caz linia cheltuielilor cu constituiri de provizioanele și linia veniturilor din reluări de provizioane nu ar mai fi existat. 3.4. Managementul rezultatului prin deciziile de gestiune adoptate de entități Spre deosebire de tehnicile de management ale rezultatului care au fost prezentate anterior, deciziile de gestiune nu reprezintă de regulă un joc de înregistrări contabile, ci
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
ct. 707) și costul mărfurilor vândute (ct. 607); b) metoda aditivă (de repartiție) presupune calculul valorii adăugate prin Însumarea următoarelor elemente<footnote Gheorghe Vâlceanu, Vasile Robu, Nicolae Georgescu (coordonatori), op. cit. footnote>: salarii și contribuții privind asigurările și protecția socială, amortizare, provizioane aferente activității de exploatare, dobânzi, impozite și taxe (exclusiv impozitul pe profit), rezultatul exploatării recalculat (rezultatul aferent cifrei de afaceri din care se scad dobânzile). 1.4.2. Analiza dinamicii și structurii valorii adăugate Analiza dinamicii valorii adăugate presupune determinarea
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
și structurii valorii adăugate, datele necesare pot fi centralizate Într-un tabel de forma. Indicatorii utilizați sunt: 1) cheltuieli cu salariile; 2) cheltuieli privind asigurările și protecția socială; 3) cheltuieli cu personalul (1 + 2 = 3); 4) cheltuieli cu amortizările și provizioanele; 5) cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate (exclusiv impozitul pe profit); 6) cheltuieli privind dobânzile; 7) rezultatul exploatării recalculat (exclusiv cheltuielile financiare cu dobânzile și rezultatul din alte operațiuni decât cifra de afaceri); 8) valoarea adăugată (3 + 4 + 5
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
indicatori economico financiari și să se interpreteze rezultatele. 40) Analiza dinamicii și structurii valorii adăugate; interpretarea economică a rezultatelor. - mii lei - Indicatori P0 P1 Ratele VA% Indici % P0 P1 Cheltuieli cu personalul 58.200 53.219 Cheltuieli cu amortizarea și provizioanele 1.350 1.417 Cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte 7.900 7.620 Cheltuieli cu dobânzile 7.655 9.000 Dividende 4.500 1.215 Rezultatul net 21.810 32.410 Valoarea adăugată 101.415 104.881 41) Analiza
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
al realizării activității de producție sau distribuție. Deși nu este afectat de politica financiară și politica fiscală a statului, acest rezultat poate Înregistra valori diferite de la o firmă la alta, În funcție de politica promovată de managementul Întreprinderii privind amortizarea și constituirea provizioanelor. 3) Rezultatul financiar (RF), explicat și În paginile anterioare, se determină ca diferență Între veniturile financiare și cheltuielile financiare: Rezultatul financiar = Venituri financiare - Cheltuieli financiare sau RF = VF - ChF. Mărimea și evoluția acestui indicator depind de politica financiară a firmei
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
Ca și În cazul contului de profit și pierdere, TSIG poate fi realizat sub formă de listă sau sub formă de tablou orizontal. În tabelul următor este prezentat TSIG În format orizontal. 14 Alte venituri din exploatare și venituri din provizioane rând 08+19+22+29 15 Alte cheltuieli din exploatare rând 26 16 Cheltuieli cu amortizarea și provizioanele rând 18+21+28 17 Rezultatul din exploatare (rând 13+14- 15-16) 18 Venituri financiare rând 40 19 Cheltuieli financiare rând 47
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
sub formă de tablou orizontal. În tabelul următor este prezentat TSIG În format orizontal. 14 Alte venituri din exploatare și venituri din provizioane rând 08+19+22+29 15 Alte cheltuieli din exploatare rând 26 16 Cheltuieli cu amortizarea și provizioanele rând 18+21+28 17 Rezultatul din exploatare (rând 13+14- 15-16) 18 Venituri financiare rând 40 19 Cheltuieli financiare rând 47 20 Rezultatul curent (rând 17+18-19) 21 Venituri extraordinare rând 52 22 Cheltuieli extraordinare rând 53 23 Rezultatul
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
footnote> , așa cum mai este denumit În literatura economică, fie el excedent sau deficit (insuficiență)<footnote Maria Niculescu, Diagnostic global strategic, Editura Economică, București, 1997, p. 287. footnote>, poate fi determinat și prin metoda aditivă astfel: Rezultat din exploatare + Amortizare și provizioane + Alte cheltuieli de exploatare - Venituri din provizioane privind exploatarea - Alte venituri din exploatare. Rezultatul brut al exploatării Excedentul brut al exploatării este considerat primul flux monetar, calculat Înainte de deducerea cheltuielilor cu amortizarea. În literatura de specialitate mai este Întâlnit sub
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
economică, fie el excedent sau deficit (insuficiență)<footnote Maria Niculescu, Diagnostic global strategic, Editura Economică, București, 1997, p. 287. footnote>, poate fi determinat și prin metoda aditivă astfel: Rezultat din exploatare + Amortizare și provizioane + Alte cheltuieli de exploatare - Venituri din provizioane privind exploatarea - Alte venituri din exploatare. Rezultatul brut al exploatării Excedentul brut al exploatării este considerat primul flux monetar, calculat Înainte de deducerea cheltuielilor cu amortizarea. În literatura de specialitate mai este Întâlnit sub denumirea de cash flow brut de exploatare
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
cash-flow potențial generat de activitatea curentă a Întreprinderii Înainte de orice afectare. Deoarece excedentul brut al exploatării prin definiție vizează activitatea de bază a Întreprinderii și pentru că nu poate fi influențat de speculații privind modul de amortizare și de constituire a provizioanelor, acest sold intermediar de gestiune este frecvent utilizat În activitatea previzională. În concluzie, EBE echivalează cu cash-flow-ul brut din exploatarea pozitivă și este o abordare: independentă de situația de amortizare și de reglementarea fiscală referitoare la amortizarea investițiilor, independentă de
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
excedentul brut al exploatării este determinat Înaintea deducerii cheltuielilor de finanțare; independent de veniturile și cheltuielile extraordinare. Excedentul brut al exploatării este diferit de rezultatul exploatării<footnote www.vernimmen.net footnote> În măsura În care nu ține cont de cheltuielile cu amortizarea și provizioanele pentru deprecierea activelor. Destinația excedentului brut al exploatării este diversă; aceasta are ca scop finanțarea unor nevoi ale Întreprinderii: remunerarea capitalului investit (a creditorilor și asociaților); Întreținerea capitalului tehnic (prin amortizare); plata impozitului pe profit etc. EBE corespunde excedentului care
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
ca diferență Între veniturile și cheltuielile totale de exploatare: Rezultatul exploatării = Venituri din exploatare - Cheltuieli de exploatare Rezultatul exploatării poate fi obținut și prin retratarea excedentului brut al exploatării, ținând cont de metodele de amortizare și politica de constituire a provizioanelor. În figura următoare se poate observa modul de formare a rezultatului exploatării, ca sold intermediar de gestiune, pornind de la conținutul excedentului brut al exploatării. Rezultatul exploatării este un indicator fundamental de măsurare a performanțelor comerciale și industriale, fiind independent de
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]