1,136 matches
-
viu, dureros, cum sună și transpunerea versurilor ei în română: „De ce, pe orizontul/ Unde m-am ivit ca aromâncă,/ Mă trezesc noapte de noapte/ Și aud un freamăt, - Un grai vechi, din adâncuri?...// E freamătul bunicilor,/ E graiul aromânilor!”. Ca prozatoare, S.-M. se înscrie în categoria autorilor cu o scriitură supravegheată, care recurg în mod obișnuit la metaforă, la parabolă, definitorie atât pentru subiectul abordat, cât și ca discurs personal. SCRIERI: Lilice, 1988; Lândura, Skopje, 1989; Vreari fără mardzină, 1990
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289928_a_291257]
-
CENUȘĂ, Zinaida (4.VIII.1948, Bocșa, j. Bălți), prozatoare. Este fiica Elenei și a lui Vasile Cenușă. După absolvirea Facultății de Filologie (secția jurnalistică) a Universității de Stat din Chișinău (1971), activează ca redactor la Televiziune (1971 - 1974), apoi în cadrul editurilor Lumina, Literatura Artistică, Hyperion. Debutează cu volumul Semnele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286166_a_287495]
-
OLTEANU, Lucia (16.V.1925, București), poetă și prozatoare. Este fiica Victoriei (n. Andreescu) și a lui Petre Olteanu, cofetar. A urmat Școala Normală „Elena Doamna” (1936-1944) și Facultatea de Filosofie, secția psihologie-pedagogie, a Universității din București. Lucrează ca operatoare la Telefoane (1947-1949), apoi intră la Școala de Literatură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288525_a_289854]
-
cuiva, din partea celor din jurul nostru, ne face plăcere și ne mângâie sufletul și ne revitalizează toate energiile din noi, pentru a face tot ceea ce poți să faci, ca ideal de viață. Această afirmație îmi amintește de doamna Ioana Postelnicu, marea prozatoare care trăiește de câțiva ani la Bacău... ...îmi face plăcere să aud lucrul acesta... -...și care, chiar zilele trecute, în cadrul Festivalului Național „George Bacovia”, a reușit să reintre în viața culturală, pentru că dumneaei a avut un accident și foarte mult
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
ar trebui să-și aprecieze valoarea numai după felul în care le văd bărbații, mai ales cei ce se fac că gândesc. Căutarea adevăratei identități e un mod de viață admis azi, cu naturalețe, de multe femei. În ce măsură semnăturile autoarelor (prozatoare, poete, eseiste, ziariste etc.) s au regăsit în paginile revistei pe care o coordonați? Personal am încercat ca selecția materialelor să se facă exclusiv pe criterii valorice. Ponderea autori/autoare nu a ținut 105 neapărat de opțiunea noastră, ci de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
, Ana (12.IX.1924, Mihuleni, j. Orhei - 23.II.1998, Chișinău), prozatoare. Este fiica lui Pavel Lupan, țăran, și sora scriitorului Andrei Lupan. A absolvit Școala Agricolă din Cucuruzeni (1950) și cursurile literare superioare de pe lângă Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1960). Debutează în presă cu schița Stejarul (1953), iar editorial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287928_a_289257]
-
, Lucia (16.II.1910, București - 29.VII.1992, București), prozatoare, poetă, autoare dramatică și traducătoare. Este fiica Antigonei (n. Rabinovici) și a lui Vasile Demetrius, scriitor. În 1928 termină cursurile Școlii Centrale „Maria Brâncoveanu” din București, în 1931 își ia licența în litere, iar în 1932 în filosofie. Concomitent, studiază
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
confesive. Aceeași atmosferă se află în nostalgicele sale versuri din volumele Intermezzo (1939) și Flori de hârtie (1947). Dar reacțiile criticii au fost contradictorii: Pompiliu Constantinescu va aprecia nuvelele, dar va găsi romanele schematice, Perpessicius va metaforiza pe marginea lirismului prozatoarei, iar G. Călinescu, în replică polemică, va ironiza „vaporozitatea” și „lirismul” ca inadecvate analizei psihologice, considerând că aceasta sfârșește uneori în „trivialitate”. În fapt, proza scrisă de D. este mai degrabă una de tip naturalist în sens superior, adică o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
, Iolanda (28.IV.1948, București), poetă și prozatoare. Este fiica Ștefaniei (n. Dumitrescu) și a lui Gheorghe Malamen, medic. Urmează la Ploiești Școala Medie nr. 3 și Liceul „A.Toma”, absolvit în 1965, și studiază trei ani (1967- 1970) medicina veterinară la Iași. Debutează cu poezii la revista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287967_a_289296]
-
, Mariana (pseudonim al Marianei Găină; 1.XI.1956, Prisăcani, j. Iași), poetă și prozatoare. Este fiica Nataliei și a lui Nicolae Găină. După absolvirea Liceului Industrial „Victoria” din Iași (1976), urmează Facultatea de Litere a Universității „Al. I. Cuza”, luându-și licența în 1981. Profesoară la Comarna (județul Iași), secretar literar la Teatrul Național
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286322_a_287651]
-
RAICU, Anda (12.I.1941, Oltenița - 18.I.2002, București), prozatoare și jurnalistă. Este fiica Mariei (n. Crângașu) și a scriitorului Alexandru Raicu; prenumele la naștere este Paula Vicenția. În 1957 a absolvit Liceul „Gheorghe Lazăr” din București și în 1963 Facultatea de Limba și Literatura Rusă (secundar româna). A funcționat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289116_a_290445]
-
caleidoscopic al prezentării aceluiași eveniment. Astfel, în Valsul dimineții, un prim roman dintr-un ciclu anunțat, urmărind destinul familiei Voican, care trăiește într-un orășel de provincie, într-un moment ce pare a fi deceniul al patrulea al secolului trecut, prozatoarea surprinde nu doar psihologia unor oameni maturi, extrem de diferiți între ei, chiar dacă sunt frați, dar mai ales pe aceea atât de labilă a copiilor, deveniți adolescenți, Matei, și sora sa, Regina. În plus, aici, mai marcat poate decât în scrierile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289116_a_290445]
-
, Mioara (12.V.1944, Stoenești, j. Vâlcea), istoric literar și prozatoare. Este fiica Elvirei (n. Petrescu) și a lui Vespasian Popescu, contabil. Petrece copilăria și anii de școală primară și secundară la Sibiu, absolvind Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1967). Între 1967 și 1986 a fost cercetător științific la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285405_a_286734]
-
evoluția literaturii române interbelice. Imobilizată din 1986, în urma unei intervenții chirurgicale, va continua să publice sporadic, colaborând mai susținut la suplimentul cultural al ziarului „Cotidianul” și la emisiunile postului de radio Europa Liberă (1994-1995). În 1993 își face debutul ca prozatoare cu volumul Carte de identitate, bine primit de critică. Seria subintitulată „proze, mai mult sau mai puțin scurte, pe teme mai mult sau mai puțin închipuite”, o incursiune în fantasticul existenței cotidiene, este precedată de un „jurnal din memorie” al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285405_a_286734]
-
, Nina (27.XI.1924, Galați), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Janei (n. Șmilovici) și a lui Iosif Cassian-Mătăsaru, mic funcționar comercial. Educată de tatăl său, traducător el însuși, în spiritul cultivării artelor - poezie, muzică, desen -, C. (al cărei nume la naștere este Renée- Annie) va purta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
, Rodica (pseudonim al Rodicăi-Iuliana Bălănescu; 21.XII.1931, Craiova), poetă și prozatoare. Este fiica Valentinei (n. Milcu) și a lui Ștefan Bălănescu, contabil. A absolvit Liceul „Domnița Ileana” din București (1948), urmând, în același oraș, Facultatea de Medicină (1949-1957). Timp de trei ani a lucrat ca medic în mediul rural, în regiunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
Scala din București. Debutează la 9 iulie 1964 în „Gazeta literară” cu schița Timbrul, apoi mai colaborează la „Contemporanul”, „România literară”, „Viața românească”, „Luceafărul” ș.a. Prima lui carte, romanul Vestibul, apare în 1967 și este distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Prozatoarea Tita Chiper a fost soția lui. Intens comentate la vremea apariției, romanele lui I. - Vestibul, Interval (1968), Cunoaștere de noapte (1969), Păsările (1970; Premiul Academiei Române și Premiul Uniunii Scriitorilor), Apa (1973), Iluminări (1975), Racul (1976) - aduc în literatura română a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
, Adela (1861, Iași - 11.V.1939, București), prozatoare și autoare dramatică. Este al cincilea din cei șase copii ai Mariei (n. Vasiliu) și ai lui Dimitrie Xenopol, pedagog, apoi director al penitenciarului din Iași; are ca frați mai mari pe istoricul A. D. Xenopol și pe economistul și omul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290681_a_292010]
-
, Florica (21.III.1957, Ulmeni, j. Maramureș), prozatoare. Fiică a Corneliei și a lui Ioan Trif, țărani, B. a absolvit Facultatea de Mine din Petroșani (1981), lucrând după aceea ca inginer-manager la o societate comercială. A debutat direct în volum, cu Iubire, sunt un obiect nezburător, apărut în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285909_a_287238]
-
, Laura (pseudonim al Libertății Bruteanu; 13.VI.1873, Moinești - 10.IV.1969, București), publicistă și prozatoare. Este fiica Smarandei (n. Mustea) și a lui Ioan Bruteanu, medic, și soția ziaristului Eugen Vaian. A urmat la București Școala Normală a Azilului „Elena Doamna” (1888) și Institutul de Fete (1889). După absolvire se angajează învățătoare suplinitoare la Isaccea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290421_a_291750]
-
, Georgeta Mircea (29.V.1899, Godinești, j. Bacău - 16.IV.1984, București), prozatoare și poetă. Este fiica Elenei (n. Crăiescu) și a lui Petre Jurgea, coborâtor dintr-o familie de răzeși, și s-a numit, la naștere, Maria. A a fost căsătorită cu Mircea Cancicov, avocat și om politic. A avut parte de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286060_a_287389]
-
pe scriitoarea care urma să devină odată cu publicarea, începând din anul 1938, a romanelor și a culegerilor de nuvele Poeni (1938), Moldovenii (1938), Dealul Perjilor (1939), Pustiuri (1942), Amurg (1967), Călătorul (1971), Îndrăgostitele (1975) și Din viața văilor (1984). Scrisul prozatoarei se remarcă prin simplitatea discursului narativ, într-un context care favoriza formulele epice novatoare. Chiar dacă resuscită o lume păstrată în amintire, C. evită percepția subiectivă, întoarcerea spre sine, consemnând ca într-un jurnal doar ceea ce li se întâmplă celor din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286060_a_287389]
-
în timp, București, 1973, 162-168; Tudor, Pretexte, 142-147; Valeriu Cristea, Puterea epicului, RL, 1975, 21; Titel, Pasiunea, 43-44; Poantă, Radiografii, I, 30-34; Traian Filip, Falsificatorii de imagini, Roma, 1979, 191-196; Gabriel Dimisianu, Georgeta Mircea Cancicov, RL, 1984, 17; Liana Cozea, Prozatoare ale literaturii române moderne, Oradea, 1994, 126-166; Dicț. scriit. rom., I, 429-432; Micu, Scurtă ist., II, 128; Popa, Ist. lit., II, 937. Ș.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286060_a_287389]
-
MOVILĂ, Sanda (pseudonim al Mariei Ionescu; 7.I.1900, Cerbu, j. Argeș - 13. IX.1970, București), poetă și prozatoare. Este fiica Mariei (n. Niculescu) și a lui Ion Ionescu, mic negustor. După ce își ia licența în filologie modernă, specialitatea limba franceză, la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1924), devine funcționară în Ministerul Instrucțiunii Publice. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
, Erastia (24.I.1914, Iași), prozatoare și poetă. Este fiica scriitorului Ion Peretz. A urmat liceul și Facultatea de Drept în București. Se lansează în literatură de pe piedestalul titlului de Miss România 1931, an în care i se anunța o primă plachetă de versuri plină „de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288758_a_290087]