609 matches
-
neînțelegeri interculturale. Studiul prozodiei presupune mai multe chestiuni de ordin teoretic privind natura semiotică a mărcilor prozodice (semne, semnale, indici, simptome, iconuri, motivări sau convenții), precum și valoarea lor (intrinsecă sau referitoare la o situație). Printre altele, modelele teoretice permit raportarea prozodiei la alte subsisteme lingvistice care sînt obiect de controversă. Aceste probleme se articulează cu cele care privesc distincția nivelurilor sintactic, pragmatic, semantic, expresiv, interacțional și care generează întrebarea dacă ele sînt nivelurile specifice și identificabile la care se aplică aceste
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
alte subsisteme lingvistice care sînt obiect de controversă. Aceste probleme se articulează cu cele care privesc distincția nivelurilor sintactic, pragmatic, semantic, expresiv, interacțional și care generează întrebarea dacă ele sînt nivelurile specifice și identificabile la care se aplică aceste mărci. Prozodia presupune și chestiuni metodologice, care sînt la fel de numeroase, precum cele legate de caracterul parametrilor multipli ai prozodiei, de interacțiunile perceptive dintre diferiți parametri (intensitate, înălțime, durată, timbru) și de absența adecvării cuvînt cu cuvînt între percepere și măsură. V. analiză
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nivelurilor sintactic, pragmatic, semantic, expresiv, interacțional și care generează întrebarea dacă ele sînt nivelurile specifice și identificabile la care se aplică aceste mărci. Prozodia presupune și chestiuni metodologice, care sînt la fel de numeroase, precum cele legate de caracterul parametrilor multipli ai prozodiei, de interacțiunile perceptive dintre diferiți parametri (intensitate, înălțime, durată, timbru) și de absența adecvării cuvînt cu cuvînt între percepere și măsură. V. analiză conversațională, emoție, metrică, versificație. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discipline distincte. Astfel, fonologia îi atribuie înțelesul de "sumă a trăsăturilor vocale ale unui fonem sau ale unei silabe", încît, o vocală palatală, de exemplu, se înscrie în registrul acut, în raport cu vocalele velare, ce se situează în registrul grav. În prozodie, registrul este intonația sau nivelul melodic (mijlociu) cu care se rostește un enunț (sau o frază). În lingvistică, termenul registru este uneori considerat un sinonim al lui nivel, cu acestă valoare avînd însă adesea conotații sociale ce țin de sistemul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ale Colegiului Medical din Georgia și ale Institutului de Științe Cognitive al Universității din California Berkeley, din anii 2000, au demonstrat existența a trei canale principale ale comunicației emoționale între oameni: a) faciesul, reprezentat de expresia feței și corpului; b) prozodia, reprezentată de tonalitatea, intensitatea, timbrul, ritmul, modulația și dramatismul vocii; c) lexico-sintaxa, reprezentată de aspectul gramatical al vorbirii. Cercetătorii Rolls 95 și Ekman 53 au ajuns la concluzia că expresia feței joacă un rol special în comunicarea dintre oameni, datorită
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
pauză. Această analiză nu poate fi valabilă pentru toate structurile cu acord la singular, ci doar pentru cele în care organizarea prozodică a enunțului reflectă scindarea: pauză înaintea secvenței și N2, o intonație terminală a secvenței N1. Fiind vorba de prozodie, este o analiză verificabilă doar pentru structurile din limba vorbită, nu și pentru exemplele (numeroase) din limba scrisă. (d) Analiza prin "enumerare" (engl. listing) Conform acestei analize, importantă pentru sintaxă este relația dintre primul nominal și verb. Este suficient și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
metaforism, ritm, rimă. Este partea cea mai realizată, în care conceptele generale sunt puse la contribuție cu mai mare eficiență și în același respect față de cuvântul unui poet. Evidențiez în mod deosebit subcapitolul despre "tăcere și strigăt" sau acela despre prozodie. Obiecție am însă față de prezența în scrisul bacovian a lui "misterium tremendum", exemplele invocate nefiind concludente. Aceleași rezerve le am și față de puseurile de protocronism (Virginia Woolf, Heidegger, Einstein și toți ceilalți). "Convorbiri literare", nr. 6, iunie 2003 Aureliu GOCI
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
deosebit de frumoase. Acolo era și locul unde se întâlneau muzele cu zeii și cu nimfele. Îmi vine în minte numele curentului din poezia franceză- parnasianismul. ─ Acest curent, plecând de la teoria „artei pentru artă” era foarte exigent privind problemele de prozodie. Impunea formele fixe ale poeziei și interzicea orice licență poetică. Promova valorile formale ale artei și mai ales ale poeziei. Prin cultul rafinat al imaginii, acest curent a pregătit apariția simbolismului! Parnasul rămâne, Olimpul rămâne, noi mergem și ne tot
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
este poemul eminescian care exprimă poate cea mai sinceră chemare, cel mai sincer strigăt de bucurie către ființa iubită. Comuniunea cu elementele codrului, participante la dragostea curată a celor doi, atinge în final o perfectă armonie, pe măsură redată de prozodia eminesciană: Adormind de armonia/ Codrului bătut de gânduri,/ Flori de tei deasupra noastră/ Or să cadă rânduri-rânduri120. Este cert că un anume spațiu vibrează într-un cântec, fiindcă spațiul acesta există undeva, și într-o formă oarecare, în chiar substraturile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
apropierii față de părinți. Părinții trebuie să își schimbe atitudinea față de tulburarea de vorbire, să nu-și exprime nemulțumirea față de copil prin observații, atitudini sau comparații, ci trebuie să abată atenția de la tulburarea de vorbire spre conținutul exprimării și aspectele de prozodie, cu calm, îngăduință și afecțiune. Părinții trebuie preveniți din timp că uneori chiar dacă se respectă indicațiile date, bâlbâiala totuși se poate accentua sau recidiva în stările de convalescență, la evenimentele stresante sau la psihotraume. Pe întregul parcurs al tratamentului, nimeni
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cu deficiențe auditive (surzi) / Ciumăgeanu Dumitru, Bălan Gențiana, Negruț Petru, - București: Editura Didactică și Pedagogică, 1997 [64] CODRESCU, GRIGORE, Avram Iancu de Ana Blandiana. 1. Elemente ale structurii compoziționale. 2. Ideea poetică: interpretări. 3. Resurse ale valorilor expresive (imagistica, limbajul, prozodia). 4. în contextul lirismului prozatoarei. în: ConvDid, 8, nr. 24, 1997, p. 60-61. [65] COLEAȘĂ, IANCU, Probleme de gramatică. Limba română. Ediție revăzută. București, Editura Junior, [f.a.], 136 p. [66] COLOȘENCO, DUMITRU MIRCEA, Corelații didactico structurale în pregătirea gramaticii, ConvDid
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1998, 290 p. [18] BĂRBOI, CONSTANȚA; POPESCU, MARIETA, Limba și literatura română. Pentru examenul de capacitate, concursuri școlare. Studiul la clasă: noțiuni de limba română, noțiuni de teorie literară, specii literare, moduri de expunere, procedee de expresivitate artistică, elemente de prozodie, teste de evaluare. București, UE, 1998, 184 p. [19] BEREA-GĂGEANU, ELENA; MOIGRĂDEANU, DOINA; POPESCU, FLORIN D.; TABARCEA, CEZAR, Limba română. Limbă și stil, punctuație și ortografie, vocabular, fonetică și fonologie, gramatică (morfologia). Coordonator: FLORIN D. POPESCU. București, EDP, 1998, 204
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
curricular pentru clasa a VII-a]: [ghidul elevului], Cluj-Napoca, Editura Casei Corpului Didactic, 2010, 187 p. [105] RUSE, MARINA; CHIREA, GEORGETA, Limbă și comunicare: culegere de exerciții pentru învățământ primar, București, [s.n.], 2010, 101 p. [106] RUSU, IOAN, Elemente de prozodie și versificație numerică românească: o nouă abordare: cartea profesorului de limba română, București, Atelier Didactic, 2010, 159 p. [107] SALA, MARIUS, 101 cuvinte moștenite, împrumutate și create, București, Humanitas, 2010, 249 p. [108] SÂMCEA, NICOLETA-CRISTINA T., Ioan Slavici: romancier, Craiova
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
versuri libere rândurile de poezie neprozodică din nici un punct de vedere, în care toate normele sunt aplicate ad libitum, începând de la experiența formală a simboliștilor francezi”Ă. Această definiție este permanent contrazisă pe traseu, poezia modernă năzuind mereu să sfarme prozodia. Partea consacrată în lucrare formelor prozodice românești din secolul al XIX-lea este una din cele mai substanțiale și mai interesante, Vladimir Streinu vădind o competență strălucită în privința tipurilor de vers și naturii versului românesc. Exemplificările sunt numeroase și de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
în deosebi în „Istoria ieroglifică”.În secolul ala VIII-lea, preocupările de această natură sunt mai numeroase și ele se reflectă , mai ales, în operele gramaticilor.Așa este „Gramatica” lui D.Eustatievici, a cărei parte a IV-a este consacrată prozodiei și versificației.Mai dezvoltate, vădind erudiție și aplicație pentru meșteșugul poeziei, sunt considerațiile lui Ienăchiță Văcărescu din cele două capitole ale gramaticii sale din 1787, „Păntru construcțione figurată” și „A cărții a doua”, partea aIV-a, păntru poetică. Semnele romantismului
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
cunoaște importanța hemisferei cerebrale drepte privind expresia emoțională, integrarea circuitelor dintre centrii subcorticali și cortex și capacitățile de modulare a limbajului elaborat de ariile hemisferei cerebrale stângi. Cunoașterea, descifrarea emoțională interesează ariile sistemului limbic, cât și elaborarea unor norme pentru prozodie și expresia poetică, creierul drept fiind cel ce crează incertitudinea limbajului, metafora și tonul afectiv. De aceea tot aici își are originea limba muzicii. Pentru a exprima sentimentele omul a folosit invocația religioasă, versurile și arta în general. Această parte
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
poetul și eseistul Vasile Nicolescu, care în urma unui accident vascular cerebral a pierdut pentru o perioadă darul vorbirii. Dat fiind faptul că franceza, germana, italiana, engleza și multe alte limbi erau pentru el la fel de binecunoscute precum româna, revenirea cuvintelor, a prozodiei și a posibilitățților de răstălmăcire, cu predominanță poetică, a fost progresivă, primele versuri create de poet fiind în limba franceză. Oare cum se poate armoniza această diversitate funcțională pe care ne-o oferă creierul cu principiul logic al identității? Un
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cu suport lexical; 1.5 Explicarea unor elemente de cultură și civilizație. NOTĂ: *) Textele studiate vor fi diferite în funcție de filiera (teoretic/vocațional/teologic). 2.Conținuturi: 2.1. Morfologie: substantiv, adjectiv, pronume, verb, numeral; 2.2. Sintaxa; 2.3. Metrica și prozodie: hexametrul dactilic și pentametrul; 2.4. Literatura:- ILIADA - capodoperă a literaturii universale; - ODISEEA. - capodoperă a literaturii universale; - Tragediile lui Eschil - Tragediile lui Sofocle - Tragediile lui Euripide - HERODOT - părintele istoriei - Tucidide și opera să - Concepția istorică a lui Plutarh - Contribuția lui
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
aici predominanța oclusivelor și asurdizarea sonorelor precum și tendința de a înlocui vocalele cu consoane, de a substitui fricativele și de a palatiza dentalele. Lipsește muzicalitatea vorbirii, nerespectând elementele prozodice, accentul revenind sistematic pe fiecare silabă enunțată, ceea ce duce la o prozodie monotonă. Aspectul de bradilalie se datorește fie alungirii fonemelor, fie repetărilor de foneme și silabe cât și pauzelor impostate anarhic în sintaxa fraze. Alteori apare un caracter exploziv al vorbirii, cu grupuri consonantice sau vocalice bruscate, în rafale, timp în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
deficiențele de limbaj sunt în general comune tuturor tipurilor de întârziere mintală, s-au făcut totuși diferențieri în ceea ce privește unele particularități în diferite forme clinice; la cei cu sechele postencefalitice se observă o vorbire ezitantă, explozivă sau întâmpinând greutăți în articulare, prozodie și găsirea termenilor necesari; la cei epileptici, mai ales după crize comițiale au loc perseverări în vorbire, repetarea unor sunete, silabe, cuvinte, foarte frecvente, având o voce înăbușită, ștearsă; copiii cu sindromul Down prezintă o articulare extrem de defectuoasă neinteligibilă, vocea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
bază de idei principale, apoi libere. Logopedul urmărește respirația corectă și păstrarea ritmului mediu pe tot parcursul corectării. De reținut că, la formele grele de balbism și vocabularul este sărac, ceea ce afectează ritmul vorbirii și chiar expresivitatea ei (elemente de prozodie). Iată deci că nu lucrăm numai asupra ritmului. Pentru cei cu vocabular activ, bogat și o gândire dezvoltată normal, terapia este mult ușurată pentru înlăturarea balbismului, făcându-se apel la stimularea voinței, a ambiției de a se autocorecta în orice
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
neoperabil; nu este economic, necesitând mai mult timp pentru „conversație” decât cel necesar în cazul emiterii verbale a cuvintelor; nu prezintă „prescurtări” ca limbajul verbal; nu beneficiază de o bogăție de expresii, de figuri de stil; nu are elemente de prozodie decât în măsura în care sunt „prelungite” anumite semne; punctuația este de cele mai multe ori omisă sau înlocuită de expresii faciale considerate corespunzătoare; fiind legat strâns de concret (de imagine) nu facilitează dezvoltarea gândirii abstracte; nu are la bază cuvântul ca ,,simbol al simbolurilor
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
produselor naturale ale interacțiunii de limbaj care sînt textele, nu procedăm doar la o simplă extindere transfrastică a limitelor lingvisticii. Așa cum spune Antoine Culioli, "Textul scris ne obligă, în mod exemplar, să înțelegem că nu putem trece de la frază (în afara prozodiei, în afara contextului, în afara situației) la enunț, printr-o procedură de extindere. De fapt, este vorba de o ruptură teoretică, cu consecințe inevitabile." (1984: 10). Dezbaterea privitoare la această ruptură trece, așa cum reiese din citatele precedente, printr-o definire a unității
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
trebuie să acordăm atenție și factorilor de ordin prozodic: există tendința de a plasa cel mai lung element pe un loc secund: o victorie răsunătoare mai degrabă decât o răsunătoare victorie. Dar nevoia de emfază poate oricând să anuleze tendințele prozodiei franceze. În plus, dacă adjectivul însoțește un atribut, va fi neapărat postpus: un băiat simpatic tuturor vs *un simpatic tuturor băiat. Analiza stilistică este interesată și de ante-punerile adjectivelor care clasifică, ele având o puternică incidență semantică. De fapt, aici
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
folclorul românesc au existat și manifestări dramatice cunoscute azi drept teatrul popular. Cele mai cunoscute sunt cele organizate cu prilejul sărbătorilor de iarnă, numite Irozii, Haiducii, dar și Orația de nuntă, organizată la asemenea prilejuri. NOȚIUNI DE VERSIFICAȚIE Versificația ori prozodia (gr. prosodia -intonare, accentuare) pune În evidență durata rostirii vocalelor și a silabelor În diferite părți ale structurii cuvântului, În limitele utilizării unei metrici impuse de viziunea clasică asupra poeziei. Prin versificație se Înțelege respectarea unor norme, reguli impuse de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]