3,382 matches
-
cumva o țară Cântată de poeți odinioară, Cu ochi de cer și plină de verdeață? Am fost și-am căutat-o și la piață. Acolo nu era, de bună seamă, Că prea o înjurau români de mamă; Harbuzul, pătrunjelul, biata prună, Erau culese parcă... de pe Lună! Chiar, voi n-ați văzut pe jos o țară, Călcată în picioare și murdară? Ce-aveți cu ea? Nimica nu vă cere, Eu o declar singura mea avere. Referință Bibliografică: Singura mea avere / George Safir
SINGURA MEA AVERE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355337_a_356666]
-
Păpușii și de apus al Pietrei Craiului, își are lăcaș tihnit o stână, într-un rai pentru două mii de oi și vaci. Baciul, un bărbat bine făcut, de vreo cincizeci de ani, șolticar pitit, dă pe gât o țuică de prune, adusă de un oaspete școlit și cu ochi lucitori, făcătorul de brânză meșeșugește răspunsuri: - De când n-ai mai coborât în sat, nene ? - Să tot hie, două luni și-o zi ! - Și stai atâta, fără nevastă ? - Rabd mai mult de osteneală
DRAGOBETE DE STÂNĂ DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355434_a_356763]
-
ce zici? - Lasă-l acolo și hai la mine, i-a răspuns Gabi plină de însuflețire, după ce a scotocit cu ochii roată întregul apartament. Are Cezar o palincuță gălbuie la culoare și care te face praf cu aroma ei de prună sănătoasă. - Păi, dacă e acasă Cezărel, nu este cazul..., a încercat Anca un refuz fără prea multă convingere în voce și atitudine. - Nu-i acasă, drăguțo, e la mama lui cu cavalerul nostru. Și maimuța aia mică e la tata
ISPITA (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355428_a_356757]
-
răutate, ci așa, ca să-i mai potolească, pentru că mai aveau puțin și dărîmau masa cu tot ce era pe ea din mila lui Dumnezeu. Cezar Dunăreanu zicea că o să termine și ea curățenia de primăvară la vară, după ce or culege prunele la toamnă și vor coace țuica la cazan în noiembrie, ca să aibă de Crăciun, cînd or să dea o petrecere în cinstea celei mai harnice neveste din văgăună, și copiii cădeau de pe scaune de rîs și asta în fiecare seară
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
acesta, bărbătesc! Cînd s-au oprit din muncă, pentru că venise amiaza și le era foame, Lilicuța a întins pe iarbă un ștergar alb, a scos din coșul de răchită două farfurii, brînză și ceapă și mămăligă, sticluța cu țuică de prună, să bea bărbățelul ei și să prindă puteri, și bucata de slănină, pe care i-o trimiseseră fetele lui, că ce altceva să îi fi trimis ele tatălui lor, pentru ca acesta să nu creadă că ele l-au uitat și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
căror istorie ne promisese că o să ne-o spună într-o bună zi. Nu eu eram cel care sosise primul. Grigore Țăranu cu Lilicuța lui, Vascodagama și Afrodita erau deja la masă și ciocneau de zor păhărelele cu țuică de prună autentică - cum zicea Mancuse, care ajută la digestie și la intelect! Cezar Dunăreanu cu Roua lui sosiseră cu o clipă înaintea mea și, surpriză, Lisa Kieffer, căreia i se zicea, în seara aceea festivă, Lizuca, și fusese așteptată, spre mirarea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 218 din 06 august 2011 Toate Articolele Autorului Și la bine, mai ales la greu, Lângă dorul-Dor și rugăciune, La un colț ei tot mai pun mereu Un păhăruț de lacrimă de prune. Cu „Dumnezeu să-l ierte pe cel dus!” „Hai noroc, ortace!” Doamne-ajută!” Între Munții lor și Cel de Sus Moții mei și-acuma se salută. Cuvântul „de pomană” nu-i străin În Apuseni și n-a fost niciodată, Îndătinat eu
MOŢII.. de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357016_a_358345]
-
și mai valoroasă sticlă de parfum ce îi poartă semnătura este „Bouchon Mures”, model vândut în 1990, la Bonhams pentru fabuloasa sumă de 38.000 de lire sterline. Sticla realizată de el este curată, mată, de culoarea chihlimbarului ori a prunei sau gri, galbenă, verde, albastră, neagră. Lalique a perfecționat utilizarea sticlei opalescente, ce amintește de diamante sau opale, din care a modelat figurine, farfurii, boluri, vaze, candelabre și mascote pentru mașini. Rene Lalique a produs aceste obiecte minunate în stil
RENE LALIQUE: ARTĂ ÎNTR-O STICLĂ DE PARFUM de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356525_a_357854]
-
alterului, visul prin care se transgresează în metafizic până la nesperata regăsire întru spirit a sfântului limbii române, marele Eminescu. Alteori, parfumul de liliac provoacă reverii ale unor trăiri adolescentine; ori obiecte familiale ca prezența linguriței de argint, aroma dulceții de prune cu sîmbure de nucă, gustul baclavalei recrează atmosfera interioarelor ca în călinesciana”carte a nunții “. Prin asemenea clivaje, prin portaluri apărute în falii de timp autorul ne conectează mereu la timpul universal în care identificăm clipa, trăind romanul postmodern al
ANTONIA BODEA PRECUM CURSUL OLTULUI ÎN GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355073_a_356402]
-
gheara pe ea? O îmbăt...îi fac eu ceva... Într-una din seri trecui pe la prunii din grădină și-o găsii pe Prințesă întinsă pe-o pătură pe iarba verde, citea o carte. -Suntem oaspeți buni, zise ea, nu furăm prune! Dacă ne trebuie îți vom cere ție! Cum te cheamă pe tine? - mă întrebă ea cu un glas fin, de clopoțel. Îi spusei cum mă cheamă, îmi repetă de vreo câteva ori numele și tăcu, rușinată de privirile mele insistente
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
de târg, de fapt, o frescă actuală: „Case portocalii luminate de garoafe / părul tău castaniu / precum cărăbușii de mai subțire vitraliu / și târgul de vinerea de la Iernut / ceva magnific / ca o serbare galantă / țiganii beau cu caii lor țuică de prune / să-i înăsprească pentru ochii / cumpărătorilor, / aldămașuri la tejghele unsuroase / strigăte, râsete, regrete / mai plânge câte-o floare / în preajma Anului Nou cel fericit / oglinzi de toate felurile /ce-ți arată chipul bărbos de doliu / câini vagabonzi cu ochii inteligenți de
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355542_a_356871]
-
mi umplu cămara cu borcane cu zacuscă, castraveți, gogoșari, ghiveci de legume, zarzavat pentru ciorbe, o salată pe care singură am inventat-o și pe care ar trebui să o înregistrez la OSIM și, bineînteles, nu uit și gemul de prune pentru că, la toată familia, ne plac clătitele. Castraveții i-am pus cu câteva săptămâni în urmă. Mi-am luat o săptămână de zile din concediul de odihnă pentru a reuși să fac tot ce mi-am propus, trezindu-mă, din
INTERVIUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356236_a_357565]
-
îmi fac lista pentru ghiveciul de legume și gem. Las la urmă gogoșarii și salata pe care mi-am propus s-o fac în weekend. Reușesc, iar, în două zile să fac gemul și ghiveciul: în prima zi, gemul de prune și, în timp ce l-am pus la cuptor, am curățat legumele, am fiert separat fasolea verde, conopida, vinetele tăiate rondele. A doua zi am terminat și ghiveciul. Cămara mea arată pe trei sferturi plină cu borcane cu etichete, ca la alimentara
INTERVIUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356236_a_357565]
-
cu o carte educativă în mână, spre a citi în liniște, alături de alți protestatari echipați cu același gen de „arme”. Și ce fac eu, în replică? La plecare îmi pun în bagaj brânză de burduf, slănină, cârnați și țuică de prună, toate direct de la producător și multe-multe cărți, reviste, albume, pliante, CD-uri, DVD-uri, calendare, pliante, cărți poștale etc. Într-un cuvânt: hrană. ---------------------------------------- Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG Benissa, Spania martie 2017 Referință Bibliografică: Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG - ROMÂNIA EDUCATIVĂ / Gabriela Căluțiu Sonnenberg
ROMÂNIA EDUCATIVĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368992_a_370321]
-
de căldura plăcută a dimineților de toamnă, mi-e dor de piața orașului cu tarabele pline de roade bogate, viu colorate, de galbenul strălucitor al lămâilor și cel al gutuilor ascuns sub puful maroniu, de movul până-n spre negru al prunelor, murelor, afinelor, de dulceața strugurilor copți - verzi, roșii, negri, de amarul - dulce-al nucilor verzi; de florile toamnei zâmbitoare de explozia culorilor strălucind în soare - crizantemele albe, mov, cu petale săgetate, garofițele liliachii, tuberozele parfumate, trandafirii catifelați, garoafele roșii mirosind
MI-E DOR de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369074_a_370403]
-
Artă din Ploiești vă reamintesc faptul că există și hrană pentru suflet - ARTA.” De asemenea, președintele UAP Ploiești a mulțumit Primăriei Municipiului Ploiești pentru sprijinul acordat pentru realizarea albumului „Omagiu Nichita Stănescu.” Din partea Primăriei Ploiești la activitate a participat Eugen Prună, consilier, care a mulțumit artiștilor plastici pentru această realizare, a făcut recomandarea de a ne îngriji de memoria lui Nichita Stănescu și a înmânat Premiul Primăriei Ploiești pictoriței Adriana Brăileanu. A urat în numele Primăriei Ploiești și, în mod deosebit, în numele
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
uitându-se la televizor și-au văzut în continuare de preocupările lor, iar eu cu Radu ne-am apucat cu simț de răspundere, să pregătim grătarul montat pe balcon. Aveam destulă carne de gătit și o sticlă cu țuică din prune, originară din Germania, de gustat. Cărbunii s-au încins destul de repede, fiind curent pe balcon, iar cotletele turcești de miel, aripioarele și ceafa de purcel și cârnații flamanzi, precum și micii românești, au început să sfârâie de zor. Stând pe balcon
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
arhitectura unei cule oltenești. Alerga pe coastă în sus pe lângă ulmii bătrâni, ale căror vârfuri i se părea băiatului că ating cerul. „Ce mult aș dori să zbor până acolo!ˮ , gândea viitorul poet. Vara, prin august, când se coceau prunele călugărești, galbene și lunguiețe, se urca în prunul care avea trunchiul aplecat, de parcă îl invita să mănânce pe săturate. Avea doi tovarăși de joacă, amândoi de aceași vârstă, pe Marin, fiul țăranului Stănescu care lucra în grădina de zarzavat și
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
Își lepădase unul câte unul veșmintele cu care venise de pe Lumea Nouă în Lumea Străveche și se mișca așa, goală pe sub șalul alb de cașmir, ce-i acoperea doar în parte umerii, sânii și pântecele. Epiderma-i era pielița de prună, dar încă mai emana parfum scump, și nu de floare de munte. Era înghețată bocnă și mușchii, și oasele poate ar fi trebuit să-i fie casante ca sticla de lampă. Avea și bură de gheață pe gură, iar sângele
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
Cică o cioară dintr-un pom, A furat de la un domn, Perje dintr-un prun bazat. A dat iama... ș-a zburat! A-ncercat omu’ s-o prindă, Aruncând la ea din tindă, Cu chetroaie și cu sape, Din cioc pruna ca să scape. Și văzând că ist demers, A rămas fără succes, A rugat-o atunci în toane, Măcar sâmburele să-l întoarne!... Nu pruna era problema, Ci sâmburele crea dilema: Că-i sămânță pentru pom Și altul s-ajunge domn
PERJARUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370299_a_371628]
-
omu’ s-o prindă, Aruncând la ea din tindă, Cu chetroaie și cu sape, Din cioc pruna ca să scape. Și văzând că ist demers, A rămas fără succes, A rugat-o atunci în toane, Măcar sâmburele să-l întoarne!... Nu pruna era problema, Ci sâmburele crea dilema: Că-i sămânță pentru pom Și altul s-ajunge domn! Și de-atunci din cea pricină, Fără nici o altă vină, Cine-i neam din Rădășeni, „Perjar” e și-n Fălticeni! Și d-atunci acest
PERJARUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370299_a_371628]
-
dilema: Că-i sămânță pentru pom Și altul s-ajunge domn! Și de-atunci din cea pricină, Fără nici o altă vină, Cine-i neam din Rădășeni, „Perjar” e și-n Fălticeni! Și d-atunci acest renume, Chit că pleacă de la prune, E pentru omul zgârcit, Prea avar și pricopsit. Dar demersul meu artistic, Chiar de e puțin caustic, Se termină c-o-ntrebare: Cum se cheamă acela care Fructele iradiază, Sămânța o estompează, Ca să nu scape, pe bune, Sâmburi productivi în
PERJARUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370299_a_371628]
-
mai puteau să bea seara o răchie și aia doar din alocația copiilor, plătită de statul român, bietul de el... Un răcnet se ridică până la becul chior din tavan iar Sile zis Guzganu un tip de forma și culoarea unei prune afumate, mereu isteric și agitat, fugi în grabă la crâșma învecinată și comunică îndemnul de a se ridica lumea la luptă ca să-și recapete sfintele drepturi consfințite prin lege. Habar nu aveau că de fapt subvențiile veniseră dar erau depuse
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
noastre, iar ei pe ale lor. Le punem la comun! Noi avem mâncăruri mai orășenești, șnițele, chiftele, roșii, castraveti, pâine albă. Ei ne servesc cu merinde tradiționale: caș de oaie, slănină, ceapă și desigur cu o gură de „pălincă de prune". „Poftiț, serviț” ne îmbie Saveta... și în scurt timp încep să ni se dezlege limbile, de parcă ne-am cunoaște de-o vecie. Poate de la pălincă, poate de la ambient... Liniștea se transformă în comunicare. Ne impartășim gândurile, sentimentele. Povestim fiecare despre
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
de păr alb în cap, părea multor femei, atrăgător. Ilona, noua sa cucerire, avea un talent deosebit, ca aproape toate unguroaicele, de a găti bine și foarte condimentat. La începutul fiecărei mese, femeia servea câte un pahar-două de palincă de prune. Apoi o ciorbă ungurească delicioasă, alături de un gulaș picant și apetisant. Plăcintele Ilonei de la sfârșitul mesei erau însă un adevărat răsfăț culinar. “E tare bătrânul. Mai că aș lua-o și eu de amantă, pe Ilona”, gândi visător Nicky. “Eu
”POȘTAȘUL NU MAI SUNĂ DE DOUĂ ORI” SAU „VISURI …VISURI ...VISURI…” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352861_a_354190]