1,374 matches
-
au pus fesuri de zăpadă Și se plâng că frigu-i mare Și n-au ghete în picioare, Că tocmai din primăvară Au ieșit lejer pe-afară, Iar acum e iarnă, frate, N-auzi crivățul cum bate Și cum cântă-n pruni sticleții, Anunțând că vin nămeții? Au văzut chiar și bunicii Că sunt supărați piticii Și i-au adunat grămadă, Să-i ferească de zăpadă, În cerdac, lângă perete, Nemișcați, din ghips, cu plete, Cu mustăți și bărbi bogate, În tricouri
PITICII DIN LIVADĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377076_a_378405]
-
anilor de dinainte, anilor de dinapoi. Hai! ai zis, vara-i pe- aproape și cireșele-s în frunze, bântuindu-ți amintirea pașilor pierduți prin fân, melcii urcă pe mătasea florilor mustind de apă și pe putredele scânduri spijinite de un prun; Ochii tăi tot țes izvoare din potoape de lucernă, greierii pictează îngeri peste fuste de bătrâne adunându-te din crudul verde. Verde viscol, fără timp, cu nesaț de flori înalte și de tot ce nu rămâne Hai, să-ti pun
VERDELE DE RĂMAS-BUN de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/378102_a_379431]
-
la Zapoze-n fînaț. Sparg cu sapa mușuroii și aprind iarba uscată Avînd grijă să sting focul, de-ncepe vîntul să bată. Se cațără-n două labe ieduța, pe-un ram de-alun Să prindă rînza* gălbuie și muguri cruduți de prun. Cîntă cucul la fețîie mă îngîn cu el voios, Prind frunză de fag-ntre buze, fluierînd un vers duios. Fețîie - în fața soarelui; rînza - floarea de alun; cloambă de acaț - creangă de salcâm. Referință Bibliografică: Cîntă cucii, se îngînă / Cornelia Neaga
CÎNTĂ CUCII, SE ÎNGÎNĂ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375845_a_377174]
-
pentru prunci! Eram toți de la olaltă Și mai mari și mai pitici, Iar bunica, dezinvoltă Era cloșcă printre țânci! Toate-au fost făr’ de tăgadă, Timpul a trecut nebun, Doar eu mai trec prin livadă Și mai reazem câte-un prun! Referință Bibliografică: Prin grădini cu amintiri / Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2079, Anul VI, 09 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Costică Nechita : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
PRIN GRĂDINI CU AMINTIRI de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375954_a_377283]
-
Râd toți caișii, zarzării și merii, Risipă fac de miros și culoare, Se bucură-n lumina primăverii, Că fața ta e iarăși zâmbitoare. Râd și salcâmii, fie, ca nebunii, Jucându-se în roiuri cu albine. Într-o livadă hohotesc și prunii, Împrăștiind deja esențe fine. Râd chiar și sălciile lângă maluri, Castanii candelabre și-au aprins, Iar liliacul se desface-n valuri Și-i veselie mare pe cuprins. Râd lângă drum magnolii violete, Cu florile ca sunete de harfă, Pe piept
RÂD de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373182_a_374511]
-
gâscan leșesc, enervat, când trecu prea aproape de tâlvura de gâște, haremul pe care-l stăpânea. Drumul pe care-l mai avea de parcurs șerpuia de-a lungul pârâului. Când ajunse la ultima cotitură, pe fundalul livezii cu meri, peri și pruni văzu profilându-se casa în care s-a născut. De cinci ani nu mai venise pe aici, dar parcă nimic nu se schimbase. Se opri s-o privească. Soarele n-o mai lumina. Se ascunsese după un nor ce căpătase
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
tineri când ziua la nămiezi Zburdam fără de grijă de mână prin livezi, Când te chemam la joacă pitulat în vie Cu cântecul acela fals de ciocârlie. În ochii ca măslina aprinși ca doi tăciuni Vedeam lucind iubirea în raiul de sub pruni. Ne ascundeam adesea în grabă la amiază Sub un bătrân și falnic nuc care cutează Să pună barieră infernului de cald Și să creeze-o oază din frunze de smarald. Visam cu voce tare adeseori pe rând Apoi tăceam de-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
Eram așa de tineri când ziua la nămieziZburdam fără de grijă de mână prin livezi,Când te chemam la joacă pitulat în vieCu cântecul acela fals de ciocârlie.În ochii ca măslina aprinși ca doi tăciuniVedeam lucind iubirea în raiul de sub pruni. Ne ascundeam adesea în grabă la amiazăSub un bătrân și falnic nuc care cuteazăSă pună barieră infernului de caldși să creeze-o oază din frunze de smarald.Visam cu voce tare adeseori pe rândApoi tăceam de-odată în liniște-admirândși clipocitul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
întristat dar am continuat să sper că se va găsi totuși cineva care să vadă dincolo de bani și ... XXVII. LĂSÂND IUBIREA SĂ CUVÂNTE..., de Gabriela Mimi Boroianu , publicat în Ediția nr. 1983 din 05 iunie 2016. Sub dalbe florile de prun... Alerg prin roua dimineții Strivind sub tălpi verdele crud Și-adun în zâmbet rostul vieții Din fraged mugurul de dud. Sub dalbe florile de pruni Să m-aștepți întotdeauna Petale-n palme să le-aduni Când ninge peste burguri Luna
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
Mimi Boroianu , publicat în Ediția nr. 1983 din 05 iunie 2016. Sub dalbe florile de prun... Alerg prin roua dimineții Strivind sub tălpi verdele crud Și-adun în zâmbet rostul vieții Din fraged mugurul de dud. Sub dalbe florile de pruni Să m-aștepți întotdeauna Petale-n palme să le-aduni Când ninge peste burguri Luna Pe alb covorul de lumină Sub a divinului privire, Descătușați de orice vină Ne vom uni spre nemurire! Cu palme de lumină și credință Ai
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
credință Ai revărsat o ploaie de lumini Explozie de râs și de culoare Și ochii întunecați de umbre plini Au încolțit precum un bob de soare... Legând cuvintele-ntr-un pod de flori Citește mai mult Sub dalbe florile de prun...Alerg prin roua diminețiiStrivind sub tălpi verdele crudși-adun în zâmbet rostul viețiiDin fraged mugurul de dud.Sub dalbe florile de pruniSă m-aștepți întotdeaunaPetale-n palme să le-aduniCând ninge peste burguri LunaPe alb covorul de luminăSub a divinului privire
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
care ne-au dat viață, printre cei cu care am trăit cea mai frumoasă parte a vieții noastre, printre cei neîntinați de păcatele lumii de ieri și de azi. Acolo mi-aș dori să veșnicesc și eu sub umbra unui prun tomnatic, în miros de dulce și îmbietor cimbrișor, alături de leatul meu cu care am trecut lumea într-o vreme în care furam îndulcite clipe din raiul cel neasemuit al copilăriei. Din volumul pregătit pentru tipar ,,Cocorii clipelor târzii’’ - capitolul ,,Copilăria
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
cei mici, le auzeam bodogănindu-i, iar bărbații erau în jurul grătarului cu o ladă de bere lângă ei. În următoarele două ore, fiecare s-a dus unde avea treabă sau unde îi făcea plăcere: copiii în fundul grădinii se jucau printre pruni, bărbații la grătar continuau să bea, mătușile pe terasă mâncau semințe și cleveteau, iar doamna Moise cu Ovidiu nu ieșiseră încă din bucătărie. Rotindu-mi privirea prin salon, zărisem un teanc de reviste pe bibliotecă și am început să le
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
și "mâine", ca plin al veșnicului "azi"), "memoriile unui amnezic" (cununie intre Alethe si Lethe), "pasii nimănui" (calea, Tao), "frânghii de lumină" (reazem în ne-reazem), "cele opt Ceruri", "caligrafii din Cadora" (dănsuitori în Omega și Alfa), "emoția florii de prun" (ce în culoare își poartă moartea morții), "mări pustii" (ale refractarului).... Aflăm sensul vieții, sugerează Luminița Cristina Petcu, atunci când nu-l căutăm, lasând calea unde nu-s hotare: " Cuvintele dorm/sub lespedea liniștii, zen/e un drum care merge/înlăuntrul
A TREIA VOCE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369168_a_370497]
-
simboluri. În zilele de secetă când năvălea soarele puternic înfrățit cu colbul de praf nisipos, ocupându-și locul prin toate colțurile, bunicul se uita spre cer și începea să cânte ca și cum ar fi plâns. ,,Grădina mi-i ofilită Într-un prun cântă un cuc, Vino ploaie mult dorită Apă să nu mai aduc. ,, Când termina de cântat, noi îl întrebam cu sfială: - Este o rugăciune pentru ploaie, bunicule ?! Bunicul se proptea sub umbra unui copac din grădină, ne privea cu anticipație
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
zile îți tot povestesc.... - Ce dacă! ...mai spune o dată.... Poate ai uitat ceva... sau pe cineva.... Tot am impresia că nu ai terminat povestea.... Vreau să îmi mai bucur sufletul ..... -Bine... îți spun.... -În Satul cu Profesori s-au copt prunii și magiunul da în clocot.... Referință Bibliografica: SATUL CU PROFESORI / Mirela Penu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1479, Anul V, 18 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mirela Penu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SATUL CU PROFESORI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377732_a_379061]
-
domn Adrian Neculau Vă voi dezvălui că domnul Adrian Neculau se cațără uneori prin copaci. L-am văzut cu ochii mei și nu-mi venea să cred. Are o Îndemânare nemaipomenită. Primăvara, devreme, dar mai ales vara și toamna. În pruni, cireși, vișini și meri. Alteori, adună vreascuri, frunze uscate, gunoaie, face foc și se bucură ca un copil de fumul gros, Înecăcios Împrăștiat În jur. Domnului Neculau Îi mai place să contemple Îndelung cum cresc florile, iarba, straturile de legume
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
din depărtare, bând cafeaua În vuietul atelajelor cu lemne furate ce se scurg lin dinspre pădurea din zare. Pe urmă vine scurta inspecție a florilor („Doamne, iar s-a culcat cățelul vecinii pe vâzdoagele mele!”), a merilor, vișinilor, zarzărilor și prunilor („Vântul a mai rupt o cracă!”), a tufelor de vie („E slabă recolta anul acesta!”), a ierbii („Iar trebuie să vină băieții să o cosească!”), a crăpăturilor din casă („S-ar putea să fac altă casă!”). Mergi la serviciu destul de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
bibitivus), a îmbăta (imbibitare). Termeni în grădinărit: ceapa (caepa), aiul sau usturoiul (alium), varza (virida) sau curechiul (caulicus), ridichea (radicula), napul (napus), pepene (pepo), lăptuca (lactuca), lintea (lentem), legumă (legumen). Pomi fructiferi: pom (pomum), mărul (melum), părul (pirus), cireșul (cerisius), prunul (prunus), piersicul (persicus), nucul (nux-cis), alunul (aluna), gutuiul (cutoneus), corn (cornus), pomăt (pometum). Alți termeni: moară (mola), a pisa (pinsare), piuă (piela), făină (farina), a cerne (cernere), ciur (cibrum), apă (aqua), aluat (allevatum), cârpător (crepatorium) sau țest (testum), coacere (coquere
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
eroul-copil” (Moise, Abraham, Sargon, Romulus și Remus, Perseu, Oedip, Paris, Cyrus, Amirani, Kullervo etc.) sau „zeul-copil” (Zeus, Horus, parțial Isus etc.). De regulă, cele două motive mitice nu sunt paralele. Câteodată, se intersectează. Unele submotive par să coincidă (izolarea/ abandonarea prun cului, alăptarea lui de către un animal sau de către o doică străină etc.), dar aspectele esențiale sunt complet diferite. Rareori se întâmplă ca ele să se suprapună, ca în cazul de excepție al unei legende talmudice : pruncul Abraham a fost ascuns
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
claie cu fân, 28 locuitori cu brațele, cari se vor da cu luna sau cu ziua până la acoperirea datoriei ce debiteză către stat, și 455 pogoane pământ după legea rurală, în care pământ sunt diferite roade, adică vii, livezi de pruni, meri, peri și fân. Semnat agent A. Comănescu (No. 26 din 13 iulie 1882) 156 {EminescuOpXIII 157} Toate foile din Capitală au publicat și comentat actul de mai sus, esprimîndu-și indignarea și mirîndu-se de acest lucru, la întîia vedere neauzit
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
bine? Mai trăiește? E vindecată? Maria se întoarse spre Stin și-i făcu semn că el era cel care ar fi trebuit să răspundă la întrebare. Tânărul își încrucișa brațele peste piept și se întoarse ostentativ să privească livada de pruni desfrunzită. ― Xentya e bine. A făcut un băiat sănătos și se pregătește să plece în Câmpie, spuse Maria dând să treacă de cele trei tinere. ― Dar ce-au spus călugării? E sănătoasă? Dar copilul? Maria privi din nou spre Stin
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nu pare să fie prea multă ordine, de cum am Început să cartografiem grădina, ne-am dat seama că plantele erau așezate În rânduri oblice. Erau plantați foarte mulți pomi fructiferi, atât indigeni, cât și din Europa: annonaceae, cherimoya, piersici, gutui, pruni, arbori de avocado, un smochin și câțiva arbori de cafea. Se mai cultivau, pentru fructe, și cactuși gigantici. De asemenea, mai era o tufă mare de rozmarin, o rută, o poinsettia și un trandafir semicățărător. Exista și un rând Întreg
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Anderson. Schița unei livezi din Santa Lucia, Guatemala. Stup Figura 37. În desenul său, Anderson folosește simboluri ce permit nu doar identificarea plantelor, ci și categoriile generale În care se Încadrează acestea. Semnele circulare indică pomi fructiferi de origine europeană (prun, piersic); cele rotunde și neregulate simbolizează pomi fructiferi de origine americană (manzanilla). Liniile punctate sunt folosite pentru a marca plantele agățătoare, cercurile mici pentru arbuști, stelele mari pentru plante suculente, iar formele cu vârfuri ascuțite pentru plantele din familia bananierului
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Brâncoveanu, Iași, 2001; Marginea singurătății, Iași, 2001; Nume pe ape, Iași, 2003; Traduceri: Cartea morților tibetană, Iași, 1992; ed.2, Iași, 2002; Heinrich von Kleist, Familia Schroffenstein. Robert Guiscard, Iași, 1992, Amphytrion, Iași, 1998; Matsuo Basho, Lună și floare de prun, Iași, 1997; Vergiliu, Aeneis, Iași, 1996; ed. Iași, 1999, Bucolicele și Georgicele, Iași, 1997; Lev Șestov, Extazele lui Plotin, Iași, 1996; Psalmii, Iași, 1997; ed. Iași, 2001; Shakespeare, Regele Lear, Iași, 2000. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 93-96; Regman
IONEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]