5,549 matches
-
s-ar fi încumetat să nu interpreteze visul acesta. Să-l interpreteze cam așa: cum că oglinda este sufletul omului, iar pata de pe ea, păcatele alea grele ale lui. Adică, ale mele. Cert este că totuși acest vis prefigurează ceva, Pruncule, chiar dacă eu nu-i dau importanță. Prevestește ceva rău. Ha, ha, ha! Râse pe săturate și adăugă ca și cum i-ar fi părut rău că pozase așa, gratuit, într-o fatalistă. - Auleu! Am sărit deja calul. Cine are mintea limpede, gândește
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Nu agrea bancurile cu perdea. Zicea că dacă bancurile sunt spuse cu perdea, își pierd tot ce au mai bun în ele. Era greu pentru Gerard să îndrăznească dintr-o dată să le spună așa, pe șleau. Mătușa îl tachina: Spune, Pruncule, bancul așa cum e el. Nu-l castra. Dă-i drumul. Eu sunt cea care îți permite să rostești toate prostiile care aici, în bancuri, de fapt nu-s prostii. Îți permit să le rostești numai când spui bancuri. Altcândva nu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ceai în care împinse e pe o farfurioară, discret o felie de lămâie. Cam multe alimente pentru o bătrână - își făcu curaj Karin - tantepe care de fapt, o caută moartea pe unde poate și care se face că plouă. Hai, Pruncule, dă-te cu scaunul mai aproape și îmbucă și tu câte ceva, că oi fi fiind flămând, nu? Ce vezi aici, totul e proaspăt. Nici nu știu cum să-i mulțumesc Coraliei pentru toate astea. Tanti, eu mă retrag. Mai trec pe la amiazi
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
în întreg spațiul european. De la muzica gregoriană ce a răsunat în catedralele Imperiului Carolingian, la zecile de imagini ale Fecioarei, imagini închipuite de artiștii anonimi ai Evului Mediu târziu, de aici și până la explozia de lumină, de generoasă aplecare asupra Pruncului cu care marile genii ale Renașterii investesc chipul Mariei, cultura europeană ni se dezvăluie a fi substanțial condiționată de spiritualitatea creștină, de umanismul creștinismului european. Cu siguranță explicațiile furnizate de domnul profesor Roland Recht, comisarul expoziției, au animat interesul membrilor
Bruxelles - o vitrină a capitalei europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9190_a_10515]
-
încurajate să alăpteze, și toate ar trebui să primească sprijin susținut și competent pentru a începe alăptarea imediat după nașterea copilului. Medicina bazată pe dovezi a evidențiat eficiența practicii profesioniste în susținerea alăptării, situație în care costurile îngrijirilor medicale alocate pruncilor hrăniți la sân scad evident, crescând implicit calitatea vieții și aducând beneficii semnificative economice pentru familii, societate și mediu. Clinica de Obstetrică-Ginecologie din Spitalul Universitar de Urgență ELIAS este o clinică nouă care conține 4 cele mai moderne dotări privind
Revista Spitalului Elias by GEORGETA MUŞAT () [Corola-journal/Journalistic/92044_a_92539]
-
de durerea provocată de pierderea unei sarcini. Făcând parte din evenimentele cele mai încărcate de emoții și semnificații din viață, sarcina și nașterea reprezintă un timp dedicat împlinirii și fericirii totale. Se întâmplă câteodată în timpul sarcinii sau după naștere ca Pruncul să moară din cauze mai mult sau mai puțin cunoscute. Intervenția neașteptată a morții schimbă totul. Fericirea imaginată se transformă în adâncă tristețe și speranțele în disperare neconsolată. Moartea unui copil nu este o pierdere oarecare. Un copil înseamnă vise
Revista Spitalului Elias by ANCA PANAITESCU, RADU VLĂDĂREANU () [Corola-journal/Journalistic/92046_a_92541]
-
Dacă dorește acest lucru, mama poate vedea și atinge copilul. Cercetarea susține că vederea copilului ușurează suferința chiar și în cazul în care acesta are un handicap fizic. Este mai bine să-l vadă decât să rătăcească printre coșmaruri. Chiar dacă pruncul are mai puțin de 28 de săptămâni (prea puțin pentru a căpăta identitate juridică) îi poate da un nume căci el este o persoană și aceasta o va face să vorbească mai ușor despre el. Ea va decide dacă dorește
Revista Spitalului Elias by ANCA PANAITESCU, RADU VLĂDĂREANU () [Corola-journal/Journalistic/92046_a_92541]
-
CONCLUZII Experiența clinică practică arată că suferința se vindecă mai repede și mai bine dacă mama se confruntă cu această suferință, mai degrabă decât să o ocolească, să o amâne, să nu se gândească la ea sau să pretindă că pruncul nici nu a existat. Durerea nu se vindecă imediat și poate niciodată în totalitate, dar cu siguranță se diminuează în timp. Acceptarea suferinței și a doliului o va face să aibă mai puține regrete. Cercetarea clinică afirmă că rezolvarea satisfăcătoare
Revista Spitalului Elias by ANCA PANAITESCU, RADU VLĂDĂREANU () [Corola-journal/Journalistic/92046_a_92541]
-
să-i arăt nici măcar Muzeul de Artă, l-am mințit că era în renovare și că nu se deschidea decît la sfîrșitul anului. Oricum nu e mare lucru de văzut, colecțiile sînt sărăcăcioase, i-am explicat, un El Greco spălăcit, Uciderea pruncilor, o lucrare slabă a lui Brueghel din cauza culorilor prea țipătoare care îți lăsau impresia că infamia se petrece într-un parc de distracții, și un cap al lui Ioan Botezătorul nesemnat, așezat orizontal pe o tipsie într-o compoziție macabră
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
dormind cu toții, poate, poate Dendé să mai fie treaz citind pînă în zori, luînd notițe, conspectînd, Gulie însă trage la măsea în fiecare seară pînă uită de el, iar Tîrnăcop cade din picioare la ora zece, adoarme dus ca un prunc. Nu-i mai arde de nimic, la Angelina nu mai vrea să se gîndească, de Tușica încă nu poate fi vorba, începe să se dumirească, să facă legăturile, Curistul devenise cineva, îi era mai bine ca niciodată, de-ăsta-mi ești șmecherașule
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Ascultă Kawabata, hoinar neghiob, azi e Crăciunul. S-a născut Domnul nostru Iisus Christos. Să nu-l sperii cu fața ta de boschetar cu dinți ruginiți și ochi de vrăjitoare. E prea târziu ca să arăți lumii, un chip curat, de prunc proaspăt Îmbăiat, cu surâs de Înger. -Azi e Crăciunul. Într-adevăr, Sărbătoare mare, Antoniu, dar noi nu avem familie, așa că nu mai știm ce Înseamnă mirosul de brad, miresmele de cozonac, căldura cuptorului Încins. Am dat o raită pe la Gară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
parc aflat lângă Liceul Economic. Bunica mă avea numai pe mine și eu o aveam numai pe ea. Eram aerul ei, mândria ei, seninul ei. Despre tata nu vorbeam, iar pe mama am visat-o o singură dată, legănând un prunc, Înfășat În scutece aurii, cu fețișoara roz. Mama Îi spunea pruncului că o dor rău rinichii, că țara noastră va intra În curând ca membră cu drepturi depline În Uniunea Europeană, iar la urmă i-a vorbit de Teoria Undelor Magnetice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și eu o aveam numai pe ea. Eram aerul ei, mândria ei, seninul ei. Despre tata nu vorbeam, iar pe mama am visat-o o singură dată, legănând un prunc, Înfășat În scutece aurii, cu fețișoara roz. Mama Îi spunea pruncului că o dor rău rinichii, că țara noastră va intra În curând ca membră cu drepturi depline În Uniunea Europeană, iar la urmă i-a vorbit de Teoria Undelor Magnetice, telefonia mobilă care distruge creierul, despre lovitura de stat din Zambia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
depline În Uniunea Europeană, iar la urmă i-a vorbit de Teoria Undelor Magnetice, telefonia mobilă care distruge creierul, despre lovitura de stat din Zambia și deșeurile care poluează planeta. Era un fel de telejurnal pe care mama i-l povestea pruncului care Începuse să plângă. Ochii ei erau de un verde intens, ca jadul de Coreea, nu mai erau albaștri cum Îi știam când ea era În viață. M-am trezit râzând, dar brusc mi s-a făcut rușine și frică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
În interiorul sediului ei, vânarea, chinuirea și omorârea lor,,. -E mai bine să mâncăm cu ei din aceeași farfurie? E mai bine să-i lăsăm să locuiască alături de noi? Ai auzit de bolile pe care le transmit? Acum o săptămână, unui prunc i-au mâncat fețișoara. A murit În chinuri groaznice. L-au Îngropat pe furiș, printre gunoaie pentru că nu aveau bani. -Antoniu, nu am inventat noi șobolanii, or fi și ei buni la ceva dacă Domnul le-a dat viață. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de mult, din poveștile copilăriei. Era Însăși chipul copilăriei, luminos și nepervertit, era dublul Îndepărtatei lui copilării. A plecat pe furiș, a dispărut În zori, lăsând pe cartea vișinie În care erau tipăriți Psalmii, o iconiță cu Maica Domnului și Pruncul, din cele care se vând În fața bisericilor, și bilețelul cu cele câteva rânduri scrise de ea și Psalmul 127. A ieșit din existența lui Antoniu discret, așa cum discretă era Întreaga ei făptură, amestec de soare și miros de scorțișoară, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de pe pervazul ferestrei În fiecare dimineață, dar el nu poate da telefon sărmanul. El simte că-mi este drag. Era ea, sunt sigur, malefică, Împinsă de propriile instincte să mă terorizeze, să mă facă să uit leagănul În care trupușorul pruncului nostru, răspândea un miros de lapte vanilat. Era ea. Nimeni nu poate să-mi scoată asta din cap. La ora trei dupăamiază, am fost la mitingul de protest Împotriva poluării și străzile principale s-au umplut de manifestanți care purtau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
s-a oprit din zbor și mi-a mângâiat cu aripa trupușorul plăpând. L-am văzut de foarte aproape și nu am plâns, nu m-am speriat. Îl văd ca și astăzi, cum a atins cu aripa trupul meu de prunc, după care și-a luat zborul, pierzându-se printre nori... Dezideriu a avut o copilărie obișnuită ca unic fiu al unor părinți de condiție medie. Născut Într-un orășel prăfos de câmpie, Într-o perioadă când frontoanele caselor, cele ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Îndulcești existența, așa, cât te pricepi, cu umorul și cu poveștile tale. Peste noapte, pe una din ,,aleile,, ghetoului, nu departe de unica sursă de apă, au apărut două rulote În care-și duc traiul vreo douăzeci de suflete, de la prunci care merg de-a bușilea, până la bătrâni rufoși cu fețe supte, care și-au uitat numărul anilor. Cele două ,,case,, jalnice, mâncate de rugină, și decorate cu zdrențe ciudate, au peste acoperișul găurit, puse de-a valma, Împotriva ploilor, bucăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
trebuind să muncească dublu, chiar triplu, iar recuzita este aleasă cu grijă. Antoniu Îl privește pe țigănușul murdar, cu ochi șașii, care duce În spate, legat bine de trupul lui, cu o bucată de pânză, ca pe un balot, un prunc de câteva luni, la fel de murdar, pe femeia schiloadă, ce se târăște printre călători, vârându-le pe sub ochi o cutie de tablă În care zornăie câțiva bănuți, pe cei trei copilași care Îngenuchează mormăind o rugăciune În care cuvintele au luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
văzut oameni crăpând ca pe-un lemnișor de foc, capul semenilor, a văzut cum pentru o țigară, cinci lei, o felie de pâine, o sticlă de bere, un leu, ș.a.m.d., s-a ajuns la crimă... În ghetou, cu excepția pruncilor, toată lumea bea vârtos, tot ce Îi pică În mână: bere ieftină, vin de surcele, votcă ce Întunecă mințile și distruge ficatul, rom, spirt medicinal, lichide suspecte, otrăvuri colorate...Băutorii se Împart pe sexe și pe categorii de infracționalitate, și lucrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
gard cu casa bătrânilor, dimineața, ieșind În curte și privind cerul, cum făceam În fiecare zi, după ce mă spălam și-mi beam cafeaua, ochii mei s-au oprit și asupra bisericii ce avea la doi pași de ea, ca un prunc lângă mamă, clopotnița. Am văzut chipul palid al spânzuratului mișcându-se Într-o parte și alta, ca limba unei pendule. M-am decis să scurtez cu cel puțin o săptămână șederea mea În casa bătrânilor. Îmi plăcea să privesc ruinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
dreapta, Într-un alt cavou părăsit, trăiește de patru ani o familie În care ieri, spre seară, s-a născut cel de-al doilea copil, o fetiță pe care a moșit-o lumânăreasa. Antoniu a participat fără voie la nașterea pruncului; era Într-una din scurtele lui pauze de scris și se plimba pe acolo.. Primul strigăt de viață al copilașului a fost atât de puternic, Încât toți copacii din cimitir au tresărit, frământându-și crengile. Antoniu a ajutat-o pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
numele suna frumos, Îi vor spune cu siguranță, Maria-Kawabata, deși recunoșteau că nu-l mai auziseră.. ,, Într-o limbaj al minunilor pământești, s-ar traduce, LUMINĂ DE PRIETENIE, le-a spus Antoniu. Maria-Kawabata, a mai șoptit pentru sine femeia, ducând pruncul la sân. -Kawabata, vezi ce aproape sunt de tine? -Nu-mi place că locuiești În cimitir. -Oare crezi că meritam o reședință de lux, pe malul mării, Înecată În verdeață, asaltată de paparazzi, din care să aud cum se sparg valurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
greață. Cum e cu putință să creadă toate tâmpeniile astea? Nu numai copiii, ci și adulții se adună în cerc pe pajiștile acoperite de zăpadă și zâmbesc la bucățelele de lemn înalte de-o șchioapă, numite Maria și Iosif și pruncul Iisus - și văcuțele și căluții miniaturali, până și ei zâmbesc. Dumnezeule mare! După idioțenia de peste an a evreilor, acum urmează idioțenia de sărbători a acestor goimi! Ce mai țară! Mai e de mirare că toți sunteți mai mult sau mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]