529 matches
-
Constantin Brâncoveanu, Voievod al Țării Românești, binecredincios și iubitor de Hristos s-a născut În anul 1654 din părinți de bun neam. Rămas orfan de tată Încă din pruncie, Constantin a fost crescut de unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino, cel mai Învățat boier al vremii sale. A primit astfel o educație aleasă, dând dovadă de iscusință și Înțelepciune, pentru care a primit Înalte dregătorii și s-a bucurat de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Georgiana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92316]
-
mule probleme decât Întro familie obișnuită și totuși le-au biruit. Astfel, În familiile noastre putem să depășim problemele ce apar, dar nu oricum, ci cu ajutorul lui Dumnezeu, pe Care trebuie să-L avem mereu În mijlocul nostru. „Din fragedă pruncie ai Înțeles, voievodule Constantin, că „frica Domnului este Începutul Înțelepciunii” și te-ai adăpat din izvorul cel nesecat al dumnezeieștilor Scripturi. Apoi la vreme cuviincioasă Învrednicindu-te Tainei Sintei Cununii, cu unsprezece odrasle domnești Dumnezeu te-a blagoslovit, pe care
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Georgiana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92316]
-
afara societății și a istoriei! Chiar ivritul Saul, pe care iudeo-creștinii îl au de mare apostol sau așa ceva, scrie despre textele sacre pe care el le respecta în Epistola a doua a lui Pavel către Timotei la 3,15: ,,din pruncie cunoști Sfintele Scripturi, care pot să-ți dea înțelepciunea care duce la mîntuire.” Nu știa nici el pe ce scrieri se baza cînd umbla prin lume să-i treacă la schisma lui pe ivriții ce locuiau printre Neamuri? Faptul că
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Cuplul originar, aflat la vîrsta spirituală a copilăriei, voise să-și însușească prematur o știință pe care nu era încă în stare să o folosească pentru a dobîndi perfecțiunea. Ambii autori invocă imaginea paulină a laptelui cu care sînt hrăniți pruncii și a hranei vîrtoase, potrivite adultului. Exprimate în termenii alimentației, ai creșterii biologice, destinul și libertatea omului apar aici, ca și la autorii necreștini, ca o dezvoltare intelectuală, un traseu complet de cunoaștere. Prin vîrsta lui reală, Adam era doar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
De aceea, sfatul cel bun, copilul să-l primească din casa părintească: „Totdeauna lucrul tău Să-l începi cu Dumnezeu Unde-i El cu darul Său Nici un lucru nu e greu.” O altă rugăciune care se învață din fragedă pruncie este îngerașul, o rugăciune scurtă, ce poate fi ușor memorată de fiecare copil: „înger, îngerașul meu, Ce mi te-a dat Dumnezeu, Totdeauna fii cu mine Și mă- nvață să fac bine. Eu sunt mic, Tu fă-mă mare. Eu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Poruncă nouă vă dau vouă, să vă iubiți unul pe altul, precum Eu vam iubit pe voi. întru aceasta veți cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei, dacă veți avea dragoste unii față de alții.”. Să sădim în sufletul copilului, din fragedă pruncie, iubirea de Dumnezeu și de aproapele, pentru că astfel copilul devine mai bun, mai afectuos, mai blând, mai iertător, pașnic și pregătit pentru rugăciune. Părinții trebuie să știe că religia noastră creștină este religia iubirii, cine nu știe și nu trăiește
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
a fost sădit de Dumnezeu în inima fiecărei mame, pentru ca ființa aceasta mică să fie pregătită să-L cinstească, săL iubească și să-L slăvească pe El, Creatorul lumii. înțelepciunea, măreția și atotputernicia lui Dumnezeu sunt cunoscute, așadar, încă din pruncie, prin rugăciunea mamei. Credința și rugăciunea nu se pot despărți de dragoste, cu ele mama luminează mintea copilului, îi mângâie inima, îi limpezește conștiința când este mai mare, și îi întărește sufletul, conducându-i preocupările spre fapte bune și spre
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
la autorul român (Destul ! Nu sunt un rege barbar ! Nu vreau covoare/ De purpură, parfumuri și flori lingușitoare ! - I, p. 275). Tot astfel, când Ifigenia caută să-și înduplece tatăl să nu o jertfească, ea îi amintește momentele tandre din pruncie, iar termenii pledoariei sunt aproape identici la cei doi dramaturgi. Eroina lui Euripide se jeluiește : De ce n-am, tată, glasul cu har al lui Orfeu,/ ca stâncile să vină, smerite, să m-asculte,/ ca vorbele-mi să sune stăruitor în
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cât de diferită ar fi fost viața acestui tânăr, vlăstar al unei familii ce poartă greul blestem al zeilor, dacă ar fi avut șansa să trăiască acum și printre noi (I, p. 62) . Luat ca ostatic în Argos încă din pruncie, eroul lui Ștefan Zicher se consideră acum atenian și își ignoră originile (am venit tare de mult și nu mai știu de unde - I, p. 60), nu fără a avea intuiția unor păcate obscure care-i apasă neamul : Eram într-adevăr
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de nefireasca sa surescitare să păstreze măsura (p. 130). Cu o acuitate unică a puterilor raționale, cu dorința de a afla adevărul până la capăt, spiritul detectiv și rațiocinant oedipian folosește întrebările, puse martorilor la crimă și la abandonarea sa în pruncie, ca instrumentele care-l vor duce spre adevărul cel de nesuportat (p. 144). Într-un flux și reflux de speranțe și deznădejdi, el trece prin stări extreme care arată precarul echilibru al condiției umane (p. 145). Suferind de o fascinație
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
în fapt, decât o delicată metaforă a existenței omenești. Un rezumat al întregului nostru peregrinaj pământesc, scris cu delicatețe, compasiune și o imensă iubire de oameni. Au nu suntem noi oare, cu toții, acea furnică, alergând cu mari osteneli din fragedă pruncie după o frunză mai suculentă, după un pai mai arătos, urcând și coborând povârnișuri cu mult peste puterile noastre, luptându-ne cu ploi și obstacole de tot felul, pierzându-ne de atâtea ori calea, ezitând și încercând prin alte părți
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
primului război mondial. În acest timp, Mihai a stat în tren. „De fiecare dată când mă întorc în tren, consemna Regina Maria, este o bucurie să-l găsesc acolo pe Mihai”. Revederea îi amintea de nefericitul Mircea, mort în fragedă pruncie. „Miky pare o continuare firească a ceea ce mi-a aparținut cu atât de mulți ani în urmă. Un copil după altul”. Joi, 10 aprilie. La sosirea în Paris, familia regală română este primită cu toată solemnitatea de Președintele Republicii Franceze
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
ca două burghiuri. Cu greu recunoscuse În arătarea care-i stătea În față pe cântărețul bisericii, bătrânul cu vocea cea mai frumoasă din ținut. Din buzele uscate ieșea un hârâit răgușit, aproape neomenesc. De la el aflase că toți copiii, de la pruncii de câteva zile până la cei mărișori, fuseseră Închiși Într-o colibă căreia Îi dăduseră foc. — Au bătut ușa În cuie și au tras cu săgeți aprinse În acoperișul de paie. și râdeau, blestemații... Eu eram În pădure să aduc lemne
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
suit fata și a plecat cerbul prin desiș, și la ce pas făcea leagănul pornea când înainte, când înapoi lin, și când i se făcea fetei somn adormea copilărește, legănată încetișor” (Telega - Prahova). Ritmul molcom însumează mișcarea repetitivă a leagănului prunciei și dinamica universală a vieții: mișcarea de flux și de reflux, un du-te-vino al existenței cosmice, în care moartea se continuă cu o altă viață sortită morții. Într-o colindă din Malaia, Vâlcea, rugămintea fecioarei către cerbul plutitor pe apele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nostru la 3 km de sat, pe valea Baicului, spre Țibleș, unde săpa cartofi "dea doilea", a venit cred că pe jos până acasă, cum a putut. Pe atunci femeile taroase (gravide) lucrau până în ultima clipă, de multe ori nășteau pruncii pe pământ, când erau la sapă sau la fân, pe dealuri și munți, își aduceau coconii acasă numai după ce terminau treaba câmpului, în mâneca unei cămăși bărbătești de cânepă, sau a sumanului. Nu era asistență sanitară în satul Dragomirești, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Dumnezeu și plecăm. Mănăstirea Hozeva Această mănăstire este În pustiul Hozevei. Cu anevoie se urcă la ea. Aici s-au nevoit mulți sihaștri printre care și Sf. Ioan Iacob Românul. Sf. Ioan a trăit 48 de ani. Acest sfânt din pruncie a rămas orfan de părinții trupești. L-a crescut o bunică de-a lui. Bunica Maria s-a ocupat de creșterea și educarea lui. Ea Îl ducea la biserică la slujbe. Dar pe când sfântul era Încă mic a murit și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
în slujba unui viitor al progresului și civilizației, debarasat pentru totdeauna de obsesia atavică și primejdioasă a violenței și inechității.“ (Tomis, septembrie 1978) „Un om și-un partid pentru noi, fiecare, Prin ei să ne fie viața mai soare Și pruncii mai cântec și munca mai treaptă Spre tot ce-am visat să suim laolaltă.“ („Un Partid, un Om“, Cîntarea României, ianuarie 1988) BĂLAN Ion Dodu „Dacă n-aș fi Și-ar trebui să fiu Și dacă moira sau fatum sau
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de virtute, prin câte au trecut aceste ființe!” Vasilica își crescuse cei doi copii singură după ce se despărțise de soțul ei care fusese un alcoolist. „N-o să încerc niciodată să alung demonii ce sălășluiesc în cineva. Din cea mai fragedă pruncie am învățat să nu mă bag în problemele altora, vreau doar să-i ascult părerea și să o păstrez pentru mine”, mai gândi Carlina. Lucrurile se schimbaseră mult, fiecare își țese povestea lui de viață. - Hai povestește-mi! Ce zici
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
au avut grijă să-i asigure tot ce era mai bun pe atunci. Deși nu ne stătea În putință să ameliorăm situația, tu și cu mine am vegheat Împreună ca să nu existe nici o fisură Între copilăria lui și propria noastră pruncie trăită În bogăție și aici interveneau acele destine prietenoase, doftoricind fisura ori de câte ori amenința să se deschidă. În perioada aceea, știința creșterii copiilor a făcut același progres fenomenal, rapid, pe care l-au Înregistrat aviația sau agricultura - eu, când aveam nouă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
spanac pasat la fiecare masă și nici zeama de la o duzină de portocale pe zi; iar igiena pediatrică pe care ai adoptat-o tu era incomparabil mai artistică și mai scrupuloasă decât cele mai frumoase visuri ale bătrânelor doici din pruncia noastră. Cred că tații burghezi - muncitori cu gulere răsfrânte și pantaloni cu dungi subțiri, tați demni, purtând cravată la birou, atât de diferiți de tinerii veterani americani de azi sau de expatriatul născut În Rusia, fericit și șomer, de acum
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de pe metereze se amestecau cu vaietul mulțimii, cu dangătul clopotelor ce parcă înnebuniseră. Fiecare bolborosea sau își striga păcatele, spovedindu-se Cerului, căci moartea era atât de aproape, ne despărțea un zid. Femeile își smulgeau părul, își striveau la sân pruncii ce țipau... Și lacrimile șiroiau pe obraji: "Fecioară!! Nu ne lăsa!! Nu ne părăsi!! Mântuiește-ne!! Apără-ne!! Salvează Orașul Sfânt!! Nu!! Nu se poate ca Minunea Lumii să moară!!" Țamblac, istovit, cu tristețe, răpit amintirilor: Și, iată că s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Dumnezeu și plecăm. Mănăstirea Hozeva Aceasta mănăstire este în puștiul Hozevei. Cu anevoie se urcă la ea. Aici s-au nevoit mulți sihaștri printre care și Sf. Ioan Iacob Românul. Sf. Ioan a trait 48 de ani. Acest sfânt din pruncie a rămas orfan de părinții trupești. L-a crescut o bunica de-a lui. Bunica Maria s-a ocupat de creșterea și educarea lui. Ea îl ducea la biserică la slujbe. Dar pe când sfanțul era încă mic a murit și
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
și Moldova Ele-s "fruncea" și de soi ... Și-i normal așa să fie Cu feciori cum suntem noi" la care un mucalit de moldovean continuă: Că sunt două "frunci" măi frate Nu e mare noutate Important ce știu și pruncii: Aurul din dosul "fruncii". Pe parcursul publicisticei sale am descoperit un poet apăsat de teama Înstrăinării, spirit nostalgic În căutarea satului pierdut pe care Îl cântă cu evlavie adesea În grai duios bănățean. Roman Sfera și Ninoslav Stoislavici, prezenți la manifestările
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
la care fac referire amintirile mele, pînă azi, în goana dezlănțuită într-o cursă sinucigașă? Cu această observație preliminară publicăm aceste pagini, făcînd apel la indulgența cititorului. ÎNCEPUTURILE CARIEREI Paris-Sankt-Petersburg-Paris (1894-1896) Pentru toți băieții, în casa părintească, începînd din fragedă pruncie și pînă la bacalaureat, alegerea unei cariere și chemarea vocației sînt, pentru părinții frămîntați de îndoieli, subiecte de discuție, iar pentru tineretul în fața căruia se deschid porțile vieții o serie de miraje schimbătoare. În ceea ce mă privește, această problemă nu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
iar aiurea, dîndu-și seamă totodată și de influența salutară a Apusului și parcă voind să afirme că progresul românismului e concomitent cu influența apuseană, zice: "De la Costinești, crescuți în țeara leșească, și până la noi, tot drumurile Apusului sunt bătute de pruncii ro-mîni"2, ceea ce e o justificare a celor spuse de noi, că 1 Cugetări, "Romînia literară", p. 201. 2 Amintiri, "Romînia literară", p. 313. influențele salutare au venit din Apus și că Costineștii și ceilalți sunt - istoricește și filozoficește - premergătorii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]