3,405 matches
-
tendință - de altfel, perfect justificată de evoluția ariilor de cercetare - ne introduce concomitent într-un impas de sorginte axiologică și epistemologică. Demersul în cauză trebuie să răspundă la o întrebare simplă în aparență: poate comunicarea să fie disociată de procesele psihosociale pe care le însoțește și care i-au stat drept justificare la propria naștere? Această dualitate este deopotrivă un risc, dar și o șansă pentru studiul unei științe a comunicării. Riscurile sunt evidente, dar oportunitățile sunt în egală măsură importante
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
prin modurile în care favorizează sau restricționează comunicarea” (DeVito, 1988, p. 4). Există cel puțin trei dimensiuni ale contextului: - dimensiunea fizică este definită de ansamblul elementelor din mediul înconjurător, care au o contribuție (pozitivă sau negativă) în procesul comunicării; - dimensiunea psihosocială a contextului include, spre exemplu, rolurile participanților, elemente de cultură socială, apartenența la anumite grupuri, mentalități și statusuri formale sau informale etc.; - dimensiunea temporală, care include timpul istoric și timpul zilei. Toate aceste dimensiuni sunt intercorelate (figura 12); spre exemplu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se și întrepătrund, fiind definibile pe un continuum al comunicării. În acest sens, putem vorbi nu doar de un timp istoric sau al zilei respective, ci și de un timp personal care aparține în egală măsură dimensiunii temporale și dimensiunii psihosociale. În elementele de mobilier nu regăsim doar dimensiunea fizică, ci și dimensiunea psihosocială, prin conotațiile senzoriale oferite de aceste elemente, în funcție de habitusurile persoanelor care participă la comunicare. Astfel, devine evident gradul ridicat de influență pe care contextul comunicării îl are
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
putem vorbi nu doar de un timp istoric sau al zilei respective, ci și de un timp personal care aparține în egală măsură dimensiunii temporale și dimensiunii psihosociale. În elementele de mobilier nu regăsim doar dimensiunea fizică, ci și dimensiunea psihosocială, prin conotațiile senzoriale oferite de aceste elemente, în funcție de habitusurile persoanelor care participă la comunicare. Astfel, devine evident gradul ridicat de influență pe care contextul comunicării îl are asupra modului în care se desfășoară acesta. Binswanger (apud Mucchielli, 2002) consideră că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și deprinderi de lucru în cazul respectiv. Simulările se pot distribui în funcție de o seamă de criterii, dintre care domeniul de aplicabilitate pare a fi cel mai important: astfel se poate simula un fenomen în lumea fizică, dar și în aria psihosocială. În aceasta din urmă, pe lângă promovarea și dezvoltarea unei gândiri critice și a creativității participanților, este urmărită și construcția unor abilități sociale, dezvoltări posibile în zona atitudinilor și valorilor. Iată de ce putem vorbi și despre un tip mixt de simulare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
deoarece, atunci când participanții la o simulare reprezintă un colectiv, și nu o singură persoană, chiar dacă este simulat un proces chimic, spre exemplu, interacțiunile dintre participanți pot evidenția o a doua sferă a obiectivelor instrucționale - care aparțin, de data aceasta, dimensiunii psihosociale). Simulările sunt importante deoarece, așa cum observam, pun persoanele care învață în situația de a trăi o experiență de învățare similară celei reale, fără ca prin aceasta să se producă și consecințele negative pe care experiența reală le poate avea. Un exemplu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dezvoltând modele ce urmăresc structura ori funcționarea fenomenelor în cauză (să luăm exemplul unui film despre viața dinozaurilor - este o formă de modelare simulatorie). Exercițiile reprezintă activități proiectate să pună cursantul în situația de a interacționa (la nivel fizic ori psihosocial). În literatura de specialitate (vezi și Cerghit, 1997; Cerghit et al., 2001), la rândul său, exercițiul este văzut drept o metodă aparte. Autorul remarcă, de altfel, că între metodă și procedeu (definit drept o tehnică mai limitată de acțiune, un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ei se afla doar în ipostaza de obiect al afecțiunii altora, de acum înainte devine și subiect al afecțiunii pentru ceilalți. Ne aflăm deci în prezența unei afecțiuni reciproce de o intensitate relativ egală. Așa se explică intensitatea unor relații psihosociale de simpatie sau antipatie față de colegii de echipă și chiar față de profesor, întemeiate pe coincidența unor interese și aspirații, ce se încheagă la această vârstă. Sentimentul prieteniei reprezintă un argument concludent în acest sens. Tot acum se produce o schimbare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
comportamentale se formează prin imitație și contagiune în interiorul grupului. Caracteristica vieții sociale a preadolescentului impune profesorului necesitatea unor preocupări atât pentru cunoașterea valorii educative a „anturajului”, cât și pentru inițierea unor strategii educaționale adecvate atât sub raport individual, cât și psihosocial. Deoarece dimensiunea „interiorității” se adâncește, preadolescentul simte nevoia de a nu mai fi considerat copil. De aceea, apelul la demnitatea să va fi mai folositor decât interdicțiile excesiv de severe. Este valabil și la această vârstă adevărul că ființa umană este
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Boletin de literatura comparada”, „Boletin del Grupo de Estudios de Critica Literaria”, „Canadian Rewiew of Comparative Literature”, „New Literary History” ș.a. S. este un interpret pe cât de erudit, pe atât de sagace al discursului intelectual, pe toate palierele sale - onto-epistemologic, psihosocial, lingvistic, artistic, politic. Într-un ciclu de patru lucrări el examinează locul literaturii în dinamica istorică a mentalității occidentale. Literature, Mimesis, and Play (1982) inaugurează seria în care jocul este un concept-cheie al sistemului de repere considerat de S. relevant
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
Aceste tipuri, veritabile „personaje exemplare” sau „figuri simbolice”, se remarcă din mulțimea membrilor cetății, În anumite momente istorice, ca un produs al acesteia (K. Jaspers, H. von Kayserlingă. Ei sunt prezenți În momente-cheie ale istoriei cetății și au un rol psihosocial și psihomoral bine determinat. Ei incarnează, În primul rând, atributele simbolice ale unui personaj, deși sunt persoane reale. Ceea ce definește caracterul lor este, În primul rând, „misiunea” acestora În cetate. Vom exemplifica acest aspect prin prezentarea a două figuri exemplare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aflați În conflict. Un asemenea exemplu este dat de confiscarea averilor celor bogați și redistribuirea lor săracilor. Un alt exemplu este dat de conflictul dintre intelectuali și muncitori etc. Se poate spune că la baza prejudiciului, din punct de vedere psihosocial, stă și inegalitatea dintre oameni, deși aceasta este un fapt natural pe care nu mai este necesar să-l explicăm. Ori, inegalitatea dintre oameni creează atitudini, fie de respect, fie de adversitate, cu toate consecințele lor. Istoria a dovedit că
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
la restaurarea personalității sale, ca efect psihologic și moral cathartic. Prin aceasta, pedeapsa devine, din supliciu, o terapie psihomorală de reabilitare a persoanei agresorului. Efectuarea pedepsei va contribui la purificarea agresorului, act care corespunde cu redobândirea unui statut și rol psihosocial pozitiv, pe care acesta fie că l-a pierdut, fie că nu l-a avut niciodată. Sunt dese situațiile În care, după comiterea unui prejudiciu, de diferite forme, agresorul conștientizează gravitatea și malignitatea actului său, dorind În mod sincer să
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și proteja starea de sănătate mintală a individului, precum și a comunității sociale de indivizi. Ea are rolul de a promova factorii de sanogeneză, de a oferi recomandări pentru ameliorarea vieții, de a planifica activitatea și de a stabili o normă psihosocială adecvată conduitelor umane. În sensul acesta, igiena mintală devine o componentă esențială a modelului socio-cultural al societății respective. Ea trebuie să constituie unul din sectoarele oricărei societăți moderne, civilizate, întrucât prin scopul pe care și-l propune, menținerea și dezvoltarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și o „paidee”, o formă de educație, un sistem de formare a individului, a personalității umane, a modelelor de comportament social și a relațiilor interumane. Igiena mintală contribuie direct, prin mijloace de educație speciale și diferențiate, la crearea unui climat psihosocial echilibrat, armonios și favorabil dezvoltării și progresului tuturor membrilor societății. În acest sens, ea cultivă principiile morale ale toleranței și înțelegerii, ale cooperării și progresului social pentru toți membrii comunității umane. Ea are caracterul unei acțiuni permanente, absolut indispensabilă oricărei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
România. În această perioadă am abordat majoritatea aspectelor legate de sănătatea mintală, factorii de risc și vulnerabilitatea personalității față de bolile psihice, aspectele particulare legate de suicid, conduitele deviante, alcoolism, socio-patologia psihiatrică a grupului familial, epidemiologia bolilor psihice, adaptarea și inadaptarea psihosocială, activitatea intelectuală și surmenajul intelectual, nevrozele și stările reactive, stresul psihic, aspectele morbidității psihice în grupul familial, aspectele medico-legale ale bolilor psihice, psihoprofilaxia și recuperarea bolilor psihice etc. Deosebit de prețioasă a fost colaborarea, în anii de activitate de la Institutul de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Spațiul social și Sănătatea mintală. Cap. 21: Sistemul de presiune socială și Sănătatea mintală a maselor. Cap. 22: Universul informațional și Igiena mintală. Cap. 23: Psihoigiena grupelor sociale I. Cap. 24: Psihoigiena grupelor sociale II. Cap. 25: Stările de dezechilibru psihosocial. Cap. 26 ; Psihoigiena conduitelor antisociale. Cap. 27: Psihoigiena situațiilor speciale de criză. Cap. 28: Psihoigiena și conflictele sociale. Secțiunea IV: Psihoprofilaxia. Cap. 29: Conceptul de psihoprofilaxie. Cap. 30: Psihoigiena bolilor psihice I. Cap. 31: Psihoigiena bolilor psihice II. Cap. 32
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a lor și a Cetății căreia îi aparțin. În contextul acestei prefaceri dinamice a istoriei, un rol important îi revine igienei mintale. Dincolo de funcțiile sale medico-psihosociale, ea va avea un rol esențial în orientarea progresului moral-spiritual, dar și a celui psihosocial, fiind prin aceasta un veritabil „sistem reglator” al civilizației citadine. Orice civilizație începe prin a oferi „modalitățile-cadru” ale unui tip de viață protejată. Dar acestea presupun acceptarea unor reguli noi de viață socială, cu caracter, cum spuneam, de interdicții: „ce
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a stării de echilibru și sănătate psihică. Acest efort se realizează prin adoptarea unor conduite simbolice universale pentru toți membrii grupului social și construirea prin sublimare a unor noi căi de satisfacere ale pulsiunilor primare, prin convertirea acestora în acte psihosociale cu semnificație valorică (cultură, morală, religie, valori juridice, sociale, politice, economice etc). Toate acestea sunt contingente cu igiena mintală. Rolul igienei mintale, individuală sau colectivă, este de a favoriza adaptarea, evitarea sau anularea conflictelor și a tensiunilor interpersonale, a traumatismelor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ci factori formativ-educativi ai modelului socio-cultural. În această perspectivă, igiena mintală se înfățișează deopotrivă ca o doctrină teoretică și ca o acțiune practică, integrată modelului socio-cultural, având rol de facilitare a adaptării la factorii dinamici în continuă schimbare ai progresului psihosocial a cetățenilor comunității umane. Se poate desprinde din cele de mai sus că, prin caracterul și funcțiile sale, igiena mintală depășește limitele stricte ale medicinei. Dincolo de aceasta, ea ne dezvăluie o altă dimensiune, mult mai complexă, psihologică, socială, cultural-morală și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
contestat și care a dat naștere igienei sociale, aceasta din urmă fiind domeniul prin care doctrinele sociale își exercită influența asupra igienei mintale. Putem, din acest moment, să afirmăm că igiena mintală s-a constituit ca disciplină științifică medicală și psihosocială prin aportul a trei surse principale: igiena socială, igiena generală și medicina preventivă. Nu ne putem opri aici cu analiza noastră. Istoria constituirii ca știință teoretică și ca practică medico-psihosocială a igienei mintale este plină de contradicții, erori și eșecuri
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
din cel de anormalitate. Rezultatul alteralității ființei umane este boala psihică, considerată ca o tulburare de diferite forme și grade a stării de echilibru fizic, psihic și moral al individului; dar, în același timp, și ca o inadaptare sau dezadaptare psihosocială a acestuia în raport cu lumea. Igiena mintală își fixează obiectivele și acțiunile de realizare a acestora după alte „criterii”, determinate în principal de păstrarea și restaurarea „valorilor umanului”. Din acest punct de vedere, distingem în cazul igienei mintale trei aspecte principale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
grupe de măsuri: - protecția și stimularea sănătății mintale, - prevenirea și combaterea bolilor psihice, c) igiena mintală este și un „model de norme”, ce are ca rol prescrierea de „reguli”, individuale sau de grup, care privesc formarea persoanei umane, a conduitelor psihosociale, a unui sistem de comunicare interpersonal, a unui anumit tip de sensibilitate, mod de gândire etc.; în sensul acesta are un rol sistemul de valori socio-culturale și moral-religioase acceptate și utilizate de igiena mintală. 3. Definiție, caracteristici, domeniu Igiena mintală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nocivității fiecăruia dintre ele; b) studiul condițiilor sociale și de mediu general care contribuie la răspândirea bolilor mintale; c) instituirea unor metode socio-psihiatrice, demografice și medico-sociale, de depistare precoce a bolilor mintale, extinderea acestora, raportul dintre diferitele lor forme, dinamica psihosocială a acestora, tendințele de evoluție statistico-demografice etc.; d) stabilirea principiilor și a metodelor de asistență, precum și organizarea corespunzătoare a rețelei spitalicești și ambulatorii de psihiatrie; e) fundamentarea teoretică și stabilirea metodelor de educație a maselor largi ale comunității sociale în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
postcură și de recuperare, care urmăresc reducerea morbidității, a perioadei de evoluție a bolii, favorizând readaptarea socială, familială și profesional-școlară a bolnavului mintal; l) adoptarea unor măsuri speciale de recuperare a deficienților psihici, de reorientare profesională etc.; m) rezolvarea problemelor psihosociale ale copiilor inadaptați social, cu tulburări mintale sau de dezvoltare somatică, prin instituirea unor măsuri psihoigienice de ordin medico-psihiatric și medico-pedagogic. Față de cele mai sus menționate, Comitetul Științific pentru Sănătatea Mintală al grupului de experți OMS propune ca prioritare următoarele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]