815 matches
-
1984, pe lângă Filiala Iași a Academiei Române a luat ființă Asociația Oamenilor de Știință (AOȘ) sub conducerea Prof. Marțian Cotrău. Se impune observației că nu numai noxele mediului ambiant sunt dăunătoare dar și agresiunea pe cale socială, culturală ori mentală tulbură echilibrul psihosomatic al individului scăzându-i randamentul biologic, confortul psihic, echilibrul moral. Pentru o mai bună cunoaștere a influențelor externe ce induc comportamentul antisocial și aberant al individului s-a înființat în cadrul AOȘ Comisia de Ecologie Umană care a editat 14 volume
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
sau deficiențe senzoriale (de exemplu, ambliopie, hipoacuzie etc.) sunt succeptibile de a da naștere unor complexe de inferioritate sau inhibiții accentuate, cu efecte de diminuare a energiei psiho-nervoase și a potențialului intelectual. Profesorii trebuie să țină cont de această dimensiune psihosomatică a existenței umane, care face ca o suferință organică, un defect fizic sau senzorial major să aibă un puternic ecou la nivelul conștiinței individuale, unde generează neliniștea și preocuparea continuă a celui în cauză cu privire la viitorul sănătății sale. Și invers
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
17. Deși sunt destule aspecte care determină o diferențiere între asistența socială eclezială și asistența socială laică (cum ar fi spre exemplu problema întreruperii unei sarcini nedorite la o minoră sau a întreruperii unei sarcini la o minoră cu dizabilitate psihosomatică), totuși în diversitatea ideologică a celor două forme de asistență socială, în România, putem vorbi și de o complementaritate în privința practicării ei. Asistenții sociali de la Direcțiile județene de asistență socială și protecția copilului, atunci când se deplasează pe teren pentru a
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
și publicată pentru prima oară în anul 1932. Tehnica în sine prevede acordarea unui interval de 15 minute, dimineața, la prânz și seara, unui set de exerciții (vizualizări) prestabilit (e), astfel încât să se evite efectele negative ale stress-ului la nivel psihosomatic, asigurând echilibrul dintre sistemul nervos simpatic (flight or fight) și cel parasimpatic (odihnă și digestie). Unul dintre precursorii acestei tehnici este considerat călugărul indo-portughez, Abbé Faria (1746-1819), care a pornit de la teoria "fluidului magnetic” pentru sublinierea importanței sugestiei, dar mai
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
de calculat, ea este în primul rând însuflețită de iubirea de oameni, de o înaltă conștiință încălzită în abnegație, devotament și sacrificiu. De aceea, computerele nu vor putea înlocui niciodată omul, ordinatorul nu poate evalua psihologicul, iar toate bolile sunt psihosomatice. Explorărilor instrumentale le lipsesc prerogativele spiritului uman, judecata, intuiția, spiritul critic, flerul, într-un cuvânt le lipsește simțul etic. Dar nu de la roboți va începe dezumanizarea medicinii, ci de la medicii care își vor pierde calitățile elementare de oameni, aptitudinea de
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
comportamente imbecile, ci cuvinte de admirație i se cuvin. Se schimbă acum chiar aprehensiunea eului nostru propriu. Nu vorbim, pe cât ar trebui, despre natură. În schimb, vorbim mult despre lumile paralele, aventurile cavalerilor templieri, horoscoape, hermetism, piramide, civilizația maya, impulsuri psihosomatice, dimensiunea a patra, farfurii zburătoare, postmodernism, internet, mai nou despre democrația din U.E., terorism, statul islamic, imigranți, fericirea care ne așteaptă... Indiferent însă de temerea de moment a omului, printre ramurile pletoase ale sălciilor din marginea râului vrăbiile "conversează" matinal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de a-si freca brațul în care de obicei se injectează; * este înconjurat de persoane dubioase, instabile. Manifestările psihosociale obișnuite la consumatorii de droguri sunt: * Psihologice/comportamentale: agitație, iritabilitate, disforie, dificultăți de adaptare, modificări bruște de dispoziție, ostilitate, agresivitate, simptome psihosomatice, hiperventilație, anxietate generalizată, atacuri de panică, depresie, psihoza. * Familie: disfuncție familială cronică stabilă, probleme casnice, probleme de comportament și declin în performanță școlară a copiilor, anxietate și depresie a membrilor familiei, divorț, abuz și violență. * Social: alienare și pierderea prietenilor
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
făcut parte și eseurile publicate între 1937 și 1941. Pentru B., arta este „limbajul simbolic al personalității profunde a artistului”, de unde și primatul fondului omenesc asupra realizării formale, ca și posibilitatea de a stabili omologii între structura operei și natura psihosomatică a artistului. Într-o asemenea perspectivă este înțeleasă și poezia, considerată în Poezia, mod de existență ca o expresie integrală a ființei umane, în atitudinile sale fundamentale: cunoașterea și acțiunea. Poezia nefiind reductibilă la vers, proza o întrupează adesea mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
de 6 ani până la data începerii anului școlar. La solicitarea scrisă a părinților, a tutorilor sau a susținătorilor legali, pot fi înscriși în clasa pregătitoare și copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârșitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare. (Așa cum am arătat și în nota anterioară, se impune eliminarea tezei a II-a; în cazul în care acest text ar fi menținut, copiii din clasa pregătitoare ar putea avea vârsta cuprinsă între 5 ani și 8 luni
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
conexe, în scopul îndeplinirii unor obiective educaționale. În compoziția mobilierului școlar intră atât piesele destinate locurilor de studiu și de învățare ale elevilor, câtșipiesele mobilierului personal rezervat cadrului didactic. Din punct de vedere ergonomic, mobilierul școlar este realizat corespunzător caracteristicilor psihosomatice ale elevilor și adecvat spațiului de clasă, în timp ce, dintr-o perspectivă didactică, acesta trebuie instalat și reglat după obiectivele instructiv-educative ale activității. Mobilierul în sala de clasă datează încă din antichitate sub forma mesei simple, se păstrează în epoca medievală
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
trebuie prezentată cu grijă pacienților înainte de inserția protezelor în cavitatea orală. 6. Creșterea eficientă a menținerii, sprijinului și stabilității protezelor pe câmp, consecutiv utilizării adezivilor, crează condiții esențiale care garantează succesul terapiei protetice total amovibile prin: reducerea perioadei de adaptare psihosomatică și funcțională a pacientului; creșterea confortului și a satisfacției sale în purtarea acestor proteze; scăderea necesităților de reoptimizare a pieselor protetice. 7. Medicii stomatologi trebuie să cunoască în permanență absolut toate produsele comerciale care apar pe piață, cu avantajele și
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
1984, pe lângă Filiala Iași a Academiei Române a luat ființă Asociația Oamenilor de Știință (AOȘ) sub conducerea Prof. Marțian Cotrău. Se impune observației că nu numai noxele mediului ambiant sunt dăunătoare dar și agresiunea pe cale socială, culturală ori mentală tulbură echilibrul psihosomatic al individului scăzându-i randamentul biologic, confortul psihic, echilibrul moral. Pentru o mai bună cunoaștere a influențelor externe ce induc comportamentul antisocial și aberant al individului s-a Înființat În cadrul AOȘ Comisia de Ecologie Umană care a editat 14 volume
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
o atmosferă de stație de triaj, forfotă, apeluri suprapuse în difuzoare, oameni cu pielea smeadă, îmbrăcați ca noi, latinii din Est, cu reacții previzibile, neliniștiți și guralivi. Doar că nu vorbeau românește, ci spaniolește. O diferență nesemnificativă, după ce sesizai afinitățile psihosomatice. Era chiar straniu să descoperi la cealaltă extremitate a continentului o lume care ne semăna atât de mult. Deși destinele ne-au fost diferite. Realizai aceste afinități comportamentale, mai puternice decât circumstanțele care ne-au deformat, și distanțele deveneau brusc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
adus schimbări importante atât pentru om, cât și pentru grupul social-uman. Condițiile de viață, ritmul vieții și obligativitatea de asimilare a noului antrenează noi forme de manifestare ale patologiei psihice: suprasolicitare, stres, stări reactive de tip nevrotic, anxios, depresii, afecțiuni psihosomatice, tulburări de comportament, conduite de tip deviant, sociopatii, creșterea violenței, toxicomanii și perversiuni sexuale. Toate acestea constituie un tablou sumbru al vieții comunității umane a secolului XX, în plină expansiune a civilizației. Creșterea riscului de boli psihice prin înmulțirea factorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mintală a grupurilor instituționalizate; c) igiena mintală specializată, diferențiată ca formă de acțiune practică în raport cu obiectivele pe care și le propune, ca subspecialități; în sensul acesta, menționăm următoarele aspecte: igiena mintală a bolnavilor psihic; igiena mintală a bolnavilor somatici și psihosomatici; igiena mintală a persoanelor handicapate. Am analizat, în cele de mai sus, care sunt sursele din care s-a constituit igiena mintală și care este conținutul acestei discipline. Deși de importanță esențială în viața unei societăți civilizate, cu o complexitate
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care și formele anormalității vor fi marcate de aceeași regulă. În sensul acesta, distingem o largă paletă de variații pornind de la starea de normalitate sau sănătate către diversele forme ale patologicului sau ale bolii: a) starea de sănătate reprezintă echilibrul psihosomatic, normalitatea, cu lipsa de acuze obiective și subiective și impresia de bine fizic și psihic; b) stările premorbide sunt reprezentate prin următoarele: dispoziții anormale constituționale, congenitale sau ereditare; stări subclinice minore, neresimțite ca atare de bolnav; un teren psihosomatic fragil
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
echilibrul psihosomatic, normalitatea, cu lipsa de acuze obiective și subiective și impresia de bine fizic și psihic; b) stările premorbide sunt reprezentate prin următoarele: dispoziții anormale constituționale, congenitale sau ereditare; stări subclinice minore, neresimțite ca atare de bolnav; un teren psihosomatic fragil, sensibil, propice dezvoltării unor boli; c) variațiile patologice ale normalului sunt reprezentate prin următoarele aspecte: trăsături patologice de personalitate de tip schizoid, paranoic, obsesiv, fobic, isteric etc.; dificultăți de adaptare; inegalități de comportament; variații emoțional-afective; imaturitate afectivă; intelect de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bolnavul somatic, care acuză senzația de rău fizic, asociată cu sentimentul amenințării propriei vieți de perspectiva infirmității sau a morții; b) bolnavul psihic, care manifestă tulburări de adaptare, stranietate, disperare, pierderea autocontrolului, închiderea în sine, derealizarea, schimbarea emoțional-afectivă; c) bolnavul psihosomatic, care prezintă suferințe mixte, atât din sfera somatică, cât și din cea psihică, asociate cu sentimente de panică și o mare participare a sferei imaginarului. Se consideră că, pe lângă influența factorilor pur etiologici psihobiologici, bolnavul psihic este în egală măsură
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mai patogenă, ce prezintă maximul de vulnerabilitate, în cursul căreia adaptarea se dovedește a fi extrem de dificilă; imposibilitatea de a se distanța de contextul insecurizant se va traduce printr-o sensibilizare progresivă, care se va manifesta prin tulburări psihice sau psihosomatice de tip alergic (urticarie, eczemă, rinită, astm etc.). Toate aceste situații psihotraumatizante contribuie la crearea unei stări de „stres”, ca răspuns psihofiziologic la agresiunile violente din exterior (H. Selye). Consecințele psihotraumatismului prin stres sunt cuprinse în noțiunea de victimizare. Victimizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conflicte: conflicte psihologice, care constau în ciocnirea dintre diferitele forțe sau elemente dinamice ale sistemului personalității și care stau la baza activităților și conduitelor umane, înnăscute sau dobândite; conflicte biologice, care sunt de fapt disfuncții somato-fiziologice (discrazii, distonii neurovegetative, tulburări psihosomatice etc.), care pot genera afecțiuni sau stări de dezechilibru ale persoanei; conflicte psihosociale, referitoare la relațiile individului și comunicarea cu lumea, probleme de adaptare/integrare, acord emoțional etc. În această grupă intră următoarele forme de conflicte: conflicte familiale, de adaptare
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
afecta direct și durabil starea de sănătate mintală, având consecințe numeroase și prelungite în timp. Efectele pe care schimbarea frecventă și rapidă a „modului de viață” le va avea asupra comunităților de indivizi sunt următoarele: tulburări psihice (nevroze, depresii, afecțiuni psihosomatice), conduite de refugiu (alcoolism, toxicomanii), conduite antisociale (violență, suicid), dificultăți de adaptare și integrare socială sau familială (conflicte, separare, divorț), refuzul integrării sociale (asociere în grupuri marginale, delictuale, crimă organizată). Schimbări ale modului de viață: a) evenimentele vieții trăite: succesiune
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la care se face referință, războiul determină o mare varietate de modificări psihice la populația civilă, ca și la combatanți, manifestate prin psihonevrozele de război, în cadrul cărora se consemnează stări confuzionale, manifestări anxioase și crize de tip isteric sau tulburări psihosomatice. La prizonierii de război sau la persoanele deportate, se menționează stări de apatie, iritabilitate, depresii, reacții anxioase, stări delirante sau halucinatorii, deliruri sistematizate cu temă mistică. Sănătatea mintală la deportați și prizonierii de război. În cazul persoanelor deportate și al
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
suicidului, a violenței, a tulburărilor de comportament, a dificultăților de adaptare/integrare socială; creșterea ratei alcoolismului, a consumului de droguri, vagabondajul, prostituția, delincvența juvenilă, abandonul familial și profesional etc.; creșterea ratei bolilor psihice, în special nevroze, stări depresive, anxioase, afecțiuni psihosomatice etc. Cele mai sus menționate reprezintă aspectul general al obiectivelor oricărei acțiuni de igienă mintală. Vom analiza în continuare aspectele legate de particularitățile unor obiective special vizate de secțiunea de igienă mintală, ca fiind, prin natura lor, proprii acestei acțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihice. În cadrul sindromului de oboseală obișnuită se descrie și un sindrom de oboseală cronică. Spre deosebire de primul, care are un caracter reversibil și nu este însoțit de alterări psihofiziologice și somatice, acesta are un caracter trenant, de durată, ducând la modificări psihosomatice, adesea cu caracter ireversibil. Oboseala poate fi considerată cronică dacă se menține continuu, pentru o perioadă de peste șase luni (O. Holmes, J. Kaplan, N. Ganz, A. Schluderberg, S. Straus, P. Peterson, M. Scharpe, L. Achard, J. Banatrola). Sindromul de oboseală
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sarcini” și „aptitudini”; evitarea stimulentelor (cafea, alcool, droguri). Capitolul 13 Psihologia vârstelor (Aspecte generale) 1. Psihobiografia Psihoigiena se interesează de două chestiuni importante privind persoana umană; pe de o parte, de individ ca persoană, cu dimensiunile sale sufletești organice și psihosomatice, iar pe de lată parte, de dinamica vieții acestuia, cu un caracter extins (psihobiografia). După K. Jaspers, viața psihică a fiecărui individ formează un tot temporal. Dacă dorim să înțelegem o persoană, acest fapt implică o privire globală asupra vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]