828 matches
-
ecologic care nu are nimic în comun cu climatul ocazional riguros din zonele septentrionale ale lumii. Această constatare ne apropie de alt aspect, aparent la fel banal: epoca paleolitică nu există! Cele aproximativ 2,5 milioane de ani de evoluție psihosomatică și culturală pe care îi acoperă au presupus mutații majore, asincronice (Gowlett 1996, 2009), doar parțial sau deloc surprinse chiar și de diviziunea tripartită convențională. Dar, chiar și conservând aceste repere grosiere, așa cum ne propunem în continuare, ne pare evident
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
distinctă a majorității primatelor cunoscute și, implicit, a speciei umane și a înaintașilor ei biologici, o reprezintă tocmai imbricarea dintre social și biologic (Foley & Lee 1996). Faptul este cu deosebire relevant pentru paleolitic, epocă de-a lungul căreia profunzimea transformărilor psihosomatice, cu necesitate mediate social, este evidentă. Specia umană a fost, așadar, socială înainte de a fi „rațională”, rigorile vieții de grup reprezentând unul dintre cei mai M. ANGHELINU, L. NIȚĂ 63 importanți factori capabili să declanșeze suita de transformări biologice ce
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
indubitabil că, pe continentul european cel puțin, această epocă frânge aparenta monotonie musteriană, însă procesul cunoaște propriile aritmii. Deși inextricabil legat de pătrunderea omului de anatomie modernă în Europa (Mellars 2006), emergența paleoliticului superior nu rezidă în traversarea vreunui Rubicon psihosomatic, dat fiind intervalul uriaș ce îl separă de primii reprezentanți ai lui Homo sapiens sapiens<footnote În fapt, ultimul etaj important de cerebralizare, însoțit foarte probabil și de apariția unor forme de limbaj similar celui modern, avusese deja loc între
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
encefalizarea, reducerea dimorfismului sexual, cu cohorta de implicații ale fiecăruia) sugerează acțiunea timpurie a unor mecanisme sociale, capabile să fi stabilizat aceste soluții adaptative, vizibile în plan somatic. Pentru că biologia, supusă mecanismelor mendeliene, recuperează greu avansul permanent al culturii, configurația psihosomatică actuală a speciei umane rămâne grăitoare pentru realitățile bio culturale ancestrale. Egalitarismul, efect al mecanismelor de „contra-dominație” (Erdal & Whiten 1994; Knauft 1994), oferă un bun exemplu: el s-a instaurat prin acțiunea concertată și de lungă durată a mai multor
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
bănuț” aveau o stimă de sine mai scăzută și erau mai puțin satisfăcuți de finanțe, dezvoltare personală, prieteni și loc de muncă. De asemenea aveau tendința să fie mai pesimiști cu privire la viitorul propriu și cel al țării, mulți semnalând simptome psihosomatice clasice cum ar fi anxietate, dureri de cap și o lipsă de interes față de activități sexuale. Peste 20 000 de răspunsuri au fost primite de la o populație bine distribuită moderat, rezultatele fiind analizate doar în termeni de procente, luându-se
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
cumpere ceva care este foarte scump ori economisesc pentru el ori uită de acel produs. La cei care erau nefericiți de banii lor exista o tendință mai mare să procure obiectul scump cu cardul de credit sau să sufere boli psihosomatice. Rubinstein a analizat și diferențele de gen, observând că de două ori mai multe femei căsătorite, considerau că „ce e al meu e al meu”, decât bărbați căsătoriți. În ciuda așteptărilor, bărbații și femeile atribuiau o importanță la fel de mare muncii, dragostei
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
social, problemele care apar în mediul familial fiind deduse, în cadrul acestei perspective, din limitele funcționării emoționale ale unuia dintre membrii familiei și a modului în care se repercutează acestea asupra celorlalți. În teoria sistemelor familiale, probleme precum eșecul școlar, bolile psihosomatice, alcoolismul etc., sunt interpretate ca simptome ale problemelor existente în patern-ul relațiilor familiale. Scopul parentalității este acela de a crea o familie cu o bună funcționare emoțională, ai cărei membrii se simt bine uniți în compania celorlalți, dar care
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
1984, pe lângă Filiala Iași a Academiei Române a luat ființă Asociația Oamenilor de Știință (AOȘ) sub conducerea Prof. Marțian Cotrău. Se impune observației că nu numai noxele mediului ambiant sunt dăunătoare dar și agresiunea pe cale socială, culturală ori mentală tulbură echilibrul psihosomatic al individului scăzându-i randamentul biologic, confortul psihic, echilibrul moral. Pentru o mai bună cunoaștere a influențelor externe ce induc comportamentul antisocial și aberant al individului s-a înființat în cadrul AOȘ Comisia de Ecologie Umană care a editat 14 volume
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
fapt un simbol al ,,vindecărilor psihice care implică meritul "facerii unei minuni""43. Iisus n-ar fi tămăduit, de fapt, rănile trupului, ci doar pe cele ale sufletului. Mântuitorul reface sufletele șchiopătânde și nu privirile oarbe sau urechile surde. Maladiile psihosomatice invocate în textul testamentar nu presupun miracole, ci capacități ale ,,sugestibilității psihologice și care cedează la contrasugestii"44. Miracole ar fi existat cu adevărat, susține Paul Diel, dacă anumite părți tăiate ale corpului ar fi crescut la loc. Or, așa ceva
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Medica Salernitana din Salerno și apoi în Veneția anilor 1492, tratează și probleme de etică. Capitolul dedicat sistemului nervos conține date de anatomie, fiziologie, precum și despre bolile mintale, boala somnului, pierderea memoriei, ipohondria, coma, epilepsia și paraliziile. Este pionierul medicinei psihosomatice. Ahmad ibn Umar ibn Alī, cunoscut ca Nizamī-i Arūzī-i Samarqandī (1110-1161), poet persan, scriitor, medic și astronom, devenit celebru datorită celor patru cărți Chahar Maghaleh. În introducere lasă să se înțeleagă că este puternic influențat de ideile lui Platon și
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
următor, când concepe "complexul oedipian", care se structurează în mintea sa din propria psihanaliză. Freud susține că, odată cu îmbolnăvirea tatălui său, i-au apărut neregularități cardiace și o stare depresivă, accentuată progresiv, până la moartea tatălui. Freud le consideră de origine psihosomatică și capătă convingerea că va muri la vârsta de 51 de ani. Începe să-și analizeze propriile vise și amintiri din copilărie, deci practică "autopsihanaliza". Prin ea ajunge la concluzia că ar fi văzut-o pe mama lui dezbrăcându-se
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
a autoritarismului și a nazismului îl aduc la disperare și depresie. La apogeul nazismului (în februarie 1942) se sinucide, nu ca Freud cu morfină, ci cu o doză masivă de barbiturice. 147 Georg Groddeck (1866-1934), medic german și fondatorul medicinei psihosomatice. Adoptă naturopatia, psihanaliza, sugestia și hipnoza ca tratamente majore în practica sa medicală, la Baden-Baden. Cartea sa, Das Buch vom Es, îi dă lui Freud ideea de a introduce în teoria sa ego-ul și Id-ul. 148 Henry Havelock Ellis
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
comportamentului emoțional. Se deduce în acest mod că nu există (inclusiv) o triadă spațială a reprezentării instinctuale: 1. alimentar; 2. sexual; 3. de conservare. Rolul sistemului nervos central (SNC) în procreație Comportamentul prosau antiprocreativ depinde în primul rând de dezvoltarea psihosomatică a individului uman. Circuitele nervoase ale comportamentului sexual se diferențiază în cursul ontogeniei sub influența experienței de viață și a hormonilor (prin mecanisme de conexiune inversă pozitive ori negative); în determinarea hipersexualității și a altor efecte comportamentale, experiența sexuală anterioară
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
de sistem (limfatic, vascular etc.). În deplin consens cu această concepție putem redefini boala ca o disfuncție a organismului generată de un dezechilibru (info)energetic constant, manifestat mai întâi la nivelul biocâmpului pulstonic, apoi la nivelul substratului organic/spiritual (teoria psihosomatică). În mod complementar putem defini terapia/vindecare ca un proces de refacere cvasiintegrală a unui echilibru de moment (info)energetic propriu al intregului organism uman (prin echilibrarea balanței cenestezic/cenestopatic). Trebuie consemnat faptul că fiecare dintre formele de eliberare/stimulare
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
să se recurgă mai mult la profilaxie, iar toată problematica să fie rezolvată așa cum ar fi de dorit, mult înaintea consultației prenupțiale; deci familia, școala, medicul școlar, medicul de ginecologie infantilă să rezolve profilactic tulburările ce pot apărea în dezvoltarea psihosomatică a tinerilor, să corecteze ceea ce morfofuncțional a fost dereglat genetic, să pregătească tinerii prin toate mijloacele de educație sanitară, genitală și sexuală în vederea întemeierii unei familii; chiar dacă lucrurile ar decurge ca mai sus, consultația prenupțială trebuie să fie făcută și
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
tăceri, este efectiv posibil de a destabiliza pe cineva sau chiar de a distruge, fără ca anturajul să intervină (Hirigoyen, 1998, p. 7). # Așadar numai frecvența și repetiția în timp permit ca astfel de acțiuni să devină distrugătoare în plan psihologic, psihosomatic și social. În fine, mobbing-ul este introdus în sfera „hărțuirii emoționale”, acesta fiind titlul unei lucrări publicate recent de HYPERLINK "http://www.mobbing-usa.com/Book.htm" \l "Authors#Authors" Noa Davenport, Ruth Distler Schwartz și Gail Pursell Elliott (1999) despre
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mobbing-ul ar putea intra și în sfera de interes a psihotraumatologiei. În acest caz însă, „expresia trebuie să fie rezervată unei situații grave și potențial traumatice” (Fischer, Riedesser, 2001, p. 321). Dacă la început apar reacții ușoare de stres, tulburări psihosomatice, dispoziții ușor depresive, cu timpul, acestea devin tot mai masive și se dezvoltă spre maladii psihice și fizice. Nu aceasta este însă accepțiunea mobbing-ului pe care o avem în vedere în acest studiu. Dimpotrivă, în acord cu mulți alți cercetători
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
au fost identificați în diferite locuri de muncă: școli, spitale, organizații (chiar și în cele de tip religios). În ceea ce privește organizarea muncii ca factor cauzal, suportul inițial de validare a fost preluat din cercetările de medicina muncii, care au urmărit problemele psihosomatice în relație cu anumiți stresori (cauze). Aceste cauze ar fi specifice atât pentru problemele psihosomatice, cât și pentru mobbing, el însuși generator de probleme psihosomatice. În acest sens, s-au descoperit corelații semnificative între apariția unor maladii psihosomatice și situații
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de tip religios). În ceea ce privește organizarea muncii ca factor cauzal, suportul inițial de validare a fost preluat din cercetările de medicina muncii, care au urmărit problemele psihosomatice în relație cu anumiți stresori (cauze). Aceste cauze ar fi specifice atât pentru problemele psihosomatice, cât și pentru mobbing, el însuși generator de probleme psihosomatice. În acest sens, s-au descoperit corelații semnificative între apariția unor maladii psihosomatice și situații de muncă bine determinate. Astfel de situații, foarte frecvent întâlnite, sunt reprezentate în principal de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
inițial de validare a fost preluat din cercetările de medicina muncii, care au urmărit problemele psihosomatice în relație cu anumiți stresori (cauze). Aceste cauze ar fi specifice atât pentru problemele psihosomatice, cât și pentru mobbing, el însuși generator de probleme psihosomatice. În acest sens, s-au descoperit corelații semnificative între apariția unor maladii psihosomatice și situații de muncă bine determinate. Astfel de situații, foarte frecvent întâlnite, sunt reprezentate în principal de : - supraîncărcarea cantitativă a postului; - subîncărcarea calitativă; - lipsa regulilor și a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
urmărit problemele psihosomatice în relație cu anumiți stresori (cauze). Aceste cauze ar fi specifice atât pentru problemele psihosomatice, cât și pentru mobbing, el însuși generator de probleme psihosomatice. În acest sens, s-au descoperit corelații semnificative între apariția unor maladii psihosomatice și situații de muncă bine determinate. Astfel de situații, foarte frecvent întâlnite, sunt reprezentate în principal de : - supraîncărcarea cantitativă a postului; - subîncărcarea calitativă; - lipsa regulilor și a delimitărilor clare, interferența atribuțiilor etc. Se poate spune că, întrucât incumbă situații stresante
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
condus la aceeași operaționalizare excesivă a muncii, la sărăcirea ei. Munca devine astfel sresantă prin monotonia și caracterul ei subsolicitant sub aspect intelectual. Ca atare, medicina muncii a descoperit și la acest nivel corelații semnificative între monotonie și anumite tulburări psihosomatice. În astfel de condiții de muncă, mobbing-ul e cel mai des un mobbing de plictiseală/monotonie/subsolicitare. Explicația sa rezidă în faptul că agresorul alege de regulă un coleg ca țintă numai pentru a-și ocupa spiritul/mentalul, pentru a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Developments in Theory and Research, Taylor & Francis, Washington, DC. HOBFOLL, S.E., SHIROM, A. (1993), „Stress and burnout in the workplace”, în R. GOLEMBIEWSKI (ed.), Handbook of Organization Behavior, Marcel Dekker, New York. IAMANDESCU, B. (2002), Stresul psihic din perspectivă psihologică și psihosomatică, Editura Info Medica, București. Iliescu, D. (2004), „Conflictul, ambiguitatea și supraîncărcarea de rol ca predictori ai comportamentelor negative de control al stresului ocupațional”, Psihologia Resurselor Umane, 2 (2), pp. 34-41. ITO, J.K., BROTHERIDGE, C.M., (2003), „Ressources, coping strategies, and emotional
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
îngrășați li se schimbă și comportamentul: devin greoi, aroganți, intoleranți și țâfnoși. Nu mai ascultă și de fapt nu mai aud pe nimeni dacă nu e din lumea grașilor. S-ar putea să avem de-a face cu o modificare psihosomatică demnă de interes și pentru psihologi, și pentru fiziologi. Fenomenul apare la puternicii zilei - în special la politicieni, dar și la oamenii de afaceri, mai ales că de multe ori categoriile acestea se suprapun. Așa se face că prima ipoteză
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
construirii subiectului. Pulsiunea comunicativă este dinamica primitivă care permite manifestarea lui eu; ea este resortul cu posibilitatea de a construi obiecte absente și de a le numi, de a comunica prin intermediul semnificațiilor intersubiective stabile. Praxematica atribuie pulsiunii comunicative, o activitate psihosomatică care determină activitatea lingvistică, rolul de fundament al oricărei interacțiuni verbale. Activitatea lingvistică se realizează în prezența altuia (sau cu reprezentarea lui, în cazul discursului interior, al scrierilor literare etc.), iar cuvîntul pulsiune nu se folosește aici cu valoare metaforică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]