1,653 matches
-
ale episodului depresiv major sunt îndeplinite. E. Nu s-a manifestat niciodată un episod maniacal, mixt, sau hipomaniacal, și nu au fost niciodată reunite criteriile de recunoaștere ale tulburării ciclotimice. F. Perturbarea timică nu apare doar în timpul evoluției unei tulburări psihotice cronice, cum ar fi schizofrenia sau o tulburare delirantă. G. Simptoamele nu se datorează efectelor psihologice directe ale unei substanțe (de exemplu abuzul de droguri, un medicament) sau unei afecțiuni medicale generale (de exemplu hipotiroidia). H. Simptoamele antrenează o suferință
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
decât la cei sănătoși. Shafii și colab. (1996) au reprodus un studiu identic pe o populație de copii și adolescenți cu vârste între 8-17 ani. Rezultatele lor au condus la apariția a două grupuri de pacienți deprimați, unul cu simptoame psihotice și celălalt fără aceste simptome. În primul grup, contrar celor observate la adulți, secreția nocturnă de melatonină este mai ridicată decât în grupul de control, dar situația se prezintă invers în grupul de deprimați cu simptome psihotice. Acest ultim grup
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unul cu simptoame psihotice și celălalt fără aceste simptome. În primul grup, contrar celor observate la adulți, secreția nocturnă de melatonină este mai ridicată decât în grupul de control, dar situația se prezintă invers în grupul de deprimați cu simptome psihotice. Acest ultim grup de pacienți ar prezenta deci o depresie mai apropiată de cea a adulților în plan biologic. În final și în ciuda faptului că rezultatele studiilor sunt uneori contradictorii, se pare că depresia la copil și adolescent și depresia
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
grupul de control. În studiul lor, singurul factor predictiv în ceea ce privește recidiva este nivelul socio-economic scăzut. Emslie și colab. (1997) pun în evidență alți factori de risc de recidivă, factori clinici pe de o parte: severitatea primului episod și prezența simptoamelor psihotice în timpul acestui episod, dar și factori socio-demografici: o vârstă mai ridicată și o rasă non-caucaziană (este vorba despre un studiu american). Procentul de recidivă este similar celui din alte studii: 61% într-o perioadă de 5,8 ani; autorii precizează
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
prezentat un episod depresiv vor evolua spre o tulburare timică bipolară. În afara antecedentelor de bipolaritate familială, autorii consideră că factorii defavorabili predictivi sunt brutalitatea cu care s-a instalat episodul inițial, însoțit de lentoarea psihomotorie cât și asocierea cu elemente psihotice, halucinații, delir. Kovacs și colab. (1984) insistă asupra modalității principale de recidivă sub forma unui episod depresiv major la subiecții care au prezentat deja accese depresive sau tulburări timice. Rao și colab. (1995) constată un risc similar de 19,2
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
exces a unui diagnostic de schizofrenie sau de psihoză la această categorie de vârstă (între 15-25 ani), cu implicațiile terapeutice pe care le antrenează. Acest risc este cu atât mai mare cu cât episodul depresiv este însoțit de simptoame numite „psihotice” (mai ales delir și halucinații), congruente sau nu dispoziției. Din acest punct de vedere diagnosticul de criză delirantă acută, foarte caracteristic nosografiei franceze, reprezintă exemplul ambiguităților semantice ce pot conduce la ipoteze cvasi semantice de „psihoze”, cadru diagnostic cu implicații
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Se poate vorbi de o subevaluare relativă a acestui diagnostic la grupa de vârstă 15-20 ani. Această situație nosografică des întâlnită era direct înscrisă în modelul kraeplian al afecțiunilor mentale. „Regula lui Jaspers” clasică recomanda „acordarea unei poziții privilegiate” simptoamelor psihotice față de simptoamelor timice. Această regulă a condus la o supradiagnosticare a psihozei și a schizofreniei, situație ce a fost denunțată de numeroși autori la începutul anilor optzeci, între care și de Pope și Lipinski (1978; 1980). Cahn (1991) relatează într-
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
supradiagnosticare a psihozei și a schizofreniei, situație ce a fost denunțată de numeroși autori la începutul anilor optzeci, între care și de Pope și Lipinski (1978; 1980). Cahn (1991) relatează într-un studiu recent despre unele cazuri clinice de „catastrofă psihotică” la adolescență, abordând problema în manieră caricaturală. Într-adevăr, printre aceste cazuri clinice existau numeroase dintre ele care puteau fi analizate din punct de vedere semiologic ca fiind stări depresive grave cu manifestări psihotice (vezi cazul Michel, p. 61, Paul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
despre unele cazuri clinice de „catastrofă psihotică” la adolescență, abordând problema în manieră caricaturală. Într-adevăr, printre aceste cazuri clinice existau numeroase dintre ele care puteau fi analizate din punct de vedere semiologic ca fiind stări depresive grave cu manifestări psihotice (vezi cazul Michel, p. 61, Paul p. 69, Irène p. 119, Mariette p. 178 în Cahn, 1991). În numeroase cazuri raportate de acest autor se observă trecerea de la o stare de exaltare la faze de repliere sau de depresie (sub
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
clinice respective. Unii autori au comparat mania cu debut precoce (copil și adolescent) cu mania adultului sau cu mania cu debut tardiv. Pentru Carlson și colab. (1977), Bashir și colab. (1987), mania adolescentului ar fi însoțită mai des de manifestări psihotice decât cea a adultului, ceea ce contrazice o lucrare mai recentă a lui McElroy și colab. (1977) care, lucrând cu pacienți spitalizați, au comparat 40 de cazuri de manie la subiecți cu vârste între 12-18 ani (vârsta medie: 15 ani) cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vârsta medie: 15 ani) cu 88 de cazuri de manie la subiecți între 19-45 ani (vârsta medie: 28 ani). Pentru acești autori, mania subiectului tânăr prezintă un procent mai ridicat de tulburări mixte (incluzând dispoziție tristă și idee suicidară), trăsătură psihotică și tulburare a fluxului gândirii mai reduse, un consum de substanțe mai redus și un context familial în care se întâlnește mai multă tulburare depresivă, mai mult consum și dependență de substanțe. Carlson și colab. (2000) compară, la pacienții spitalizați
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nu criterii, cel puțin elemente de orientare. Pentru Carlson și Strober (1982), în cazul unei depresii a adolescentului putem identifica următoarele elemente predictive ale afecțiunii maniaco-depresive: - debutul rapid al simptoamelor cu o lentoare psihomotorie clară și o dispoziție congruentă comportamentelor psihotice; - antecedentele familiale; - schimbarea dispoziției indusă prin tratament antidepresiv. În același mod, Halfon, Dugas și colab. (1986) analizează retrospectiv simptomatologia a 21 de adolescenți cu vârste între 13 și 19 ani diagnosticați cu „tulburare timică”, „schizofrenie” sau „psihoză schizo-afectivă”. Acești autori
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
timică”, „schizofrenie” sau „psihoză schizo-afectivă”. Acești autori aduc următoarele argumente în favoarea tulburărilor timice: - antecedente familiale privind manifestarea tulburărilor timice la rude de gradul întâi; - delir și halucinații în funcție de dispoziție; - mare sensibilitate la testul cu dexametazonă la adolescenții deprimați cu manifestări psihotice; - eficiența litiului în mania simplă și delirantă (intervale mai lungi); - eficiența asocierii antidepresivelor-neurolepticelor în depresiile delirante; - eficiența litiului ca tratament preventiv în tulburările de dispoziție delirante sau non-delirante; - evoluție destul de bună cu dispariția caracteristicilor psihotice în perioada intercritică. Luând în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la adolescenții deprimați cu manifestări psihotice; - eficiența litiului în mania simplă și delirantă (intervale mai lungi); - eficiența asocierii antidepresivelor-neurolepticelor în depresiile delirante; - eficiența litiului ca tratament preventiv în tulburările de dispoziție delirante sau non-delirante; - evoluție destul de bună cu dispariția caracteristicilor psihotice în perioada intercritică. Luând în considerare articolele diverse apărute în legătură cu acest subiect putem propune următoarea sinteză în favoarea existenței unei posibile afecțiuni bipolare în cadrul manifestării în premieră a unei stări depresive în adolescență: - argumente familiale și genetice: existența ascendenților, mai ales
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
manifestării în premieră a unei stări depresive în adolescență: - argumente familiale și genetice: existența ascendenților, mai ales de gradul întâi a acelor, care suferă de afecțiune bipolară (absența antecedentelor familiale este mai puțin pertinentă); - argumente clinice: un debut brusc, semne psihotice congruente dispoziției, halucinații tranzitorii neelaborate, absența aplatizării afective; - argumente farmacologice: hipomanie indusă prin antidepresive triciclice; eficiența testului terapeutic cu ajutorul timoregulatoarelor; - argumente catamnezice: regresia totală a manifestărilor psihotice, capacitatea unei reinserții sociale corecte, reapariția unui nou episod depresiv și chiar a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
absența antecedentelor familiale este mai puțin pertinentă); - argumente clinice: un debut brusc, semne psihotice congruente dispoziției, halucinații tranzitorii neelaborate, absența aplatizării afective; - argumente farmacologice: hipomanie indusă prin antidepresive triciclice; eficiența testului terapeutic cu ajutorul timoregulatoarelor; - argumente catamnezice: regresia totală a manifestărilor psihotice, capacitatea unei reinserții sociale corecte, reapariția unui nou episod depresiv și chiar a unei stări maniacale. În schimb, testele biologice (testul cu dexametazonă) prezintă un interes scăzut, deoarece nu are fiabilitate. În ceea ce privește analiza psihopatologică, efectul ei imediat este prea puțin
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este prea puțin descriminatoriu, dar calitatea relației terapeutice și a transferului pare a fi diferită, mai directă, mai vie, cu o implicare emoțională mai ușor recunoscută și acceptată de adolescent decât în cazul patologiei dominate de un transfer de natură psihotică în cadrul căreia suspiciunea, retragerea, elementele persecutiv-paranoide apar repede în primul plan. Mai ales dinamica familială pare să respecte mai bine barierele dintre generații și recunoașterea individualizărilor psihice, în timp ce în familiile cu relații de tip psihotic confuzia indivizilor și a generațiilor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de un transfer de natură psihotică în cadrul căreia suspiciunea, retragerea, elementele persecutiv-paranoide apar repede în primul plan. Mai ales dinamica familială pare să respecte mai bine barierele dintre generații și recunoașterea individualizărilor psihice, în timp ce în familiile cu relații de tip psihotic confuzia indivizilor și a generațiilor pare predominantă. Este totuși dificil să formalizăm și să cuantificăm aceste criterii. Am sintetizat aceste date în tabelul 7-I (Gal și Marcelli, 1995) Tabel 7-I. - Argumente în favoarea unei posibile afecțiuni bipolare (TB) în timpul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de 7 ori mai puțin Antecedente personale cu acțiune morbidă ? sau - - Perturbare „subtilă a comportamentului și dezvoltării psihomotorie” - Tulburare de personalitate? anxioasă-de evitare excentrică schizoidă asociere trăsături schizoide și borderline Nici un indicator validat Argumente clinice Debut brusc Lentoare psihomotorie Semne psihotice (+++) Deliruri și halicinații în raport cu dispoziția Halucinații tranzitorii și non-elaborate Mai multe idei delirante, mai puține halucinații și mai puține afecte aplatizate Argumente farmacologice Hipomanie indusă de antidepresive (+++) Test terapeutic cu timoregulatoare Argumente psihodinami-ce exacerbare excesi-vă și incomprehensivă a pulsiunilor capacitate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Evoluție spre „subiectivare” și orientare spre trecut Acces imposibil la subiectivare, persistența confruntării subiect-obiect. Singurul loc posibil pentru adolescent: obiect incestuos, confruntare oedipiană nerezolvată: bunic-mamă-fiu bunică-tată-fiică Mit fixat în „aconflictuali-tate” Argumente catamezice: recuperare după prima spitalizare Dispariția totală a caracterelor psihotice Reluarea studiilor, inserție socială corectă Dispariție mai lentă a simptoamelor psihotice, recuperare incompletă. Dificultate în reluarea studiilor, tendință la izolare socială Tip de evoluție Favorabilă datorită eficienței profilactice a timore-gulatoarelor Cronică cu handicap EMBED Equation.3 net, desocializare Foarte heterogen
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
persistența confruntării subiect-obiect. Singurul loc posibil pentru adolescent: obiect incestuos, confruntare oedipiană nerezolvată: bunic-mamă-fiu bunică-tată-fiică Mit fixat în „aconflictuali-tate” Argumente catamezice: recuperare după prima spitalizare Dispariția totală a caracterelor psihotice Reluarea studiilor, inserție socială corectă Dispariție mai lentă a simptoamelor psihotice, recuperare incompletă. Dificultate în reluarea studiilor, tendință la izolare socială Tip de evoluție Favorabilă datorită eficienței profilactice a timore-gulatoarelor Cronică cu handicap EMBED Equation.3 net, desocializare Foarte heterogen Prognostic Negativ dacă: - debut precoce -sex masculin Paranoid > non-paranoid CHRISTINE - TULBURARE
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ruptură sentimentală, încetarea unei corespondențe foarte susținute cu o verișoară îndepărtată, decesul acestui prieten... În perioada celei de a doua spitalizări este evocat diagnosticul de melancolie datorită tulburărilor timice manifestate intens (sau potrivit clasificărilor actuale: episodului depresiv sever cu manifestare psihotică congruentă dispoziției afective). Aspectul variabil al acestor tulburări manifestat prin oscilații non-ritmate, prin treceri rapide de la atitudini de repliere, de prostrație la cele de împotrivire, de provocare pare să fie într-adevăr o caracteristică a manifestării lor în adolescență. În ciuda
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
timică asociată foarte regulat tulburării manifestată când ca o depresie, când ca o exaltare maniacală. În ciuda acestui punct de vedere, tradiția terapeutică a fost - și rămâne prea adesea încă - de a privilegia în mod sistematic o abordare axată pe ipoteza psihotică (fie că vom numi această ipoteză: „pericol de schizofrenie”, într-o preocupare nosografică, sau „ruptură psihotică”, în cadrul unei preocupări cu caracter psihodinamic mai accentuat) decât una bazată pe ipoteza timică. La începutul acestui capitol am criticat deja folosirea excesivă a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
acestui punct de vedere, tradiția terapeutică a fost - și rămâne prea adesea încă - de a privilegia în mod sistematic o abordare axată pe ipoteza psihotică (fie că vom numi această ipoteză: „pericol de schizofrenie”, într-o preocupare nosografică, sau „ruptură psihotică”, în cadrul unei preocupări cu caracter psihodinamic mai accentuat) decât una bazată pe ipoteza timică. La începutul acestui capitol am criticat deja folosirea excesivă a regulei lui Jaspers, la care nu vom mai reveni. Vom sublinia doar constanța cu care autorii
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
accentuat) decât una bazată pe ipoteza timică. La începutul acestui capitol am criticat deja folosirea excesivă a regulei lui Jaspers, la care nu vom mai reveni. Vom sublinia doar constanța cu care autorii care au publicat articole pe tema „episoadelor psihotice acute” sau a „bufeurilor delirante acute” au insistat asupra frecvenței foarte mari a prezenței simptoamelor timice. Astfel, Ey (1954) situează bufeul delirant acut „la un nivel de structurare a conștiinței intermediar între crizele maniaco-depresive și stările mai profunde confuzo-onirice”, dar
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]