78,673 matches
-
de susținere ai democrației este accesul liber la informație, fără îngrădire și manipulare și am încercat să contribuim la realizarea acestui drept. Î. A fost greu s-o înființați? R. Demersurile legale, birocratice, financiare au durat ceva, biblioteca devenind accesibilă publicului abia în octombrie 1990. Dar am fost sprijiniți de „Fundația Cehoslovacă a Cartei 77” și de numeroși oameni de cultură, printre care însuși președintele de atunci, Václav Havel. Î. Cu ce ați început efectiv colectarea? R. Am început cu exemplarele
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
lectură are 18 locuri. Î. Aseară, aici la Praga, la emisiunea „Vrei să fii milionar?”, un tînăr care știa multe a ezitat o vreme înainte de a spune de ce origine poate fi cuvîntul samizdat. Are vreun impact munca dvs. asupra marelui public? R. Anul trecut, cel puțin, biblioteca s-a bucurat de o atenție constantă din partea presei cehe și străine, s-au scris articole, s-au făcut emisiuni de radio și televiziune, atît aici cît și în străinătate. Primim zilnic vizitatori, dăm
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
conservatori-democrați influențează totuși receptarea operei lui. Astfel, când dramaturgul trece cu arme și bagaje de la liberali în tabăra junimiștilor conservatori la Timpul, ziarul celor dintâi, Telegraful, nu ratează nici o ocazie de a-l denigra. În ciuda succesului de critică și de public înregistrat de traducerea lui Caragiale la piesa Roma învinsă, ziarul citat publică poemul cu accente pamfletare Traduttore, traditore, iar la punerea în scenă a Nopții furtunoase sau a comediei D-ale carnavalului îi sunt contestate autorului orice merite: „Moralitatea suferă
Oglinzi fidele și contrafăcute by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13410_a_14735]
-
La hanul lui Mânjoală, Două lozuri, Telegrame, Amicul X..., Între două povețe, Cănuță, om sucit ș.a. Chiar și când Caragiale omul părăsește țara, Caragiale personajul nu dispare din presa vremii. Cel mai fidel ziar care îl menține aproape în conștiința publicului este Dimineața, „cu știri adevărate sau numai după ureche, cu anecdote, medalioane, interviuri (mai mult sau mai puțin trucate), cu amintiri (mai mult sau mai puțin ajustate)”, promovându-i volumele și făcând permanente statistici privind vandabilitatea unor volume cum au
Oglinzi fidele și contrafăcute by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13410_a_14735]
-
de la ultimatumul Uniunii Sovietice din 1940, România nu a mai avut o situație de o asemenea importanță pentru viitorul ei ș...ț Suntem ultimii în procesul negocierii ș...ț Suntem singura țară din cele 12 care este masiv respinsă de publicul din U.E. ș...ț Suntem singura țară din procesul de aderare care a semnat acordul privind Tribunalul Penal Internațional, care exceptează soldații americani de la judecată pe teritorii străine. În raport cu europenii, această semnătură a complicat situația. În plus, capacitatea actuală a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
Studia Classica I, regretînd totodată faptul că și acesta, alături de alte valoroase tomuri datorate Catedrelor universitare, are parte de o difuzare redusă, inferioară meritelor lui. Mustrarea implicită din considerațiile profesorului Niculescu a constituit imboldul rîndurilor de mai jos. Prezentăm așadar publicului iubitor de cultură acest volum, remarcabil nu atît prin proporțiile lui (circa trei sute de pagini), cît mai ales prin calitatea studiilor pe care le cuprinde (șaptesprezece la număr); acestea reprezintă rodul cercetării științifice personale a unui grup de tineri eminenți
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
științific studențesc de Filologie Clasică, profesorul Mihai Nichita. El este cel care a încetățenit un fel de ritual pentru tinerii cercetători: descoperirii unui subiect fructuos, documentării - dificile, pe timpuri, astăzi ușurate de accesul la Internet - îi urma etapa prezentării în public, în cadrul susnumitului Cerc, unde se desfășurau, pasionant, confruntări de opinii, apărări argumentate, exerciții de demonstrație logică și de cristalizare a gîndului și a expresiei. Așa, decantate de trecerea lor prin furcile caudine, se prezintă, în volumul de față, cele mai
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
ale realismului socialist. După căderea regimului comunist punerea în discuție a canonului literar a devenit legitimă, mai ales din perspectiva golurilor existente în cadrul acestuia. O serie întreagă de scriitori fuseseră excluși din marile sinteze critice și ținuți departe de ochii publicului (de programele școlare nici nu mai putea fi vorba, simpla lor pomenire putînd să atragă sancțiuni drastice), în fond, singurele instanțe naturale (în comunism lor le-a fost adăugat și un factor nenatural: politicul) apte să confirme caracterul canonic al
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
în contemporaneitate istoricul voiaj al lui Marco Polo. Aici vizitatorii puteau fi numărați pe degete... Ca și cum oferta de senzațional a actualei ediții a Salonului nu ar fi fost deja înrudită cu cea a unui iarmaroc, fie acesta și unul cu public „foarte select”, la standurile editurilor și pe podiumurile complexului expozițional s-au mai perindat și vedete ale talk show-urilor sau ale muzicii ușoare, monștri sacri din lumea modei, staruri și starlete ale presei bulevardiere, deveniți cu toții autori de autobiografii
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
99 de meditații despre nori, în versuri albe. Precum se vede, meteorologia pare să-i inspire pe unii scriitori și azi... Traducerile din literatura universală continuă să umfle cifrele de afaceri ale branșei și să satisfacă pofta de ficțiune a publicului cultivat. Cărțile lui Coelho, ale lui José Saramango, Ismail Kadaré sau António Lobo Antunes se vînd ca pîinea caldă, Cel de-al 27-lea oraș, cum se intitulează cartea de debut a lui Jonathan Franzen, devenit celebru cu romanul Corecturi
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
de iluzia accesului la o notorietate așa-zis „intelectuală”, care să dăinuie mai mult decît gloria efemeră pe care le-o asigură cinematografia sau televiziunea. Publicarea acestui tip de scrieri este condiționată și determinată însă și de instinctele voyeuriste ale publicului larg. Ar mai exista și o explicație sociologică a fenomenului. În perioadele de prosperitate economică și stabilitate politică, disponibilitatea publicului cititor de a consuma literatură „dificilă” sporește. Invers, cînd situația economică se deteriorează, cînd nesiguranța zilei de mîine devine permanentă
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
o asigură cinematografia sau televiziunea. Publicarea acestui tip de scrieri este condiționată și determinată însă și de instinctele voyeuriste ale publicului larg. Ar mai exista și o explicație sociologică a fenomenului. În perioadele de prosperitate economică și stabilitate politică, disponibilitatea publicului cititor de a consuma literatură „dificilă” sporește. Invers, cînd situația economică se deteriorează, cînd nesiguranța zilei de mîine devine permanentă iar provocările globalizării și ale supertehnologizării proceselor de producție sunt tot mai agresive, literatura de divertisment poate avea virtuți tranchilizante
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
Vântul de Primăvară”, 1989), semnalat deja cititorilor români. În cursul anilor, instituțiile și organizațiile culturale și obștești chineze au organizat două manifestări omagiale consacrate poetului Eminescu, care au avut ecou nu numai în cercurile literare, dar și în rândul marelui public. Este de amintit că în 1989, când Eminescu a fost declarat de UNESCO drept una dintre personalitățile culturale mondiale ale anului, la Beijing a avut loc o manifestare de mare amploare. În ziua de 30 martie din acel an, Uniunea
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
din 1938 de la Paris a însemnat o cotitură decisivă în modificarea gândirii suprarealiste. Este data la care Victor Brauner se desparte declarat de suprarealism, îndreptându-se spre o viziune antropologizantă, înrudită cu cea a lui Max Ernst. Cu succes de public, expoziția din 1938 - concepută de André Breton ca un eveniment multimedial, cu sprijinul lui Man Ray care asigura efectele de lumină și mai ales de întuneric, cu intervențiile lui Marcel Duchamp, cu păpușile erotice de Bellmer, cu manechine, mașini uzate
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
în evidență, ci ca să construiască pentru celălalt o impresie. Reușesc s-o facă în ciuda datelor realului datorită unei caracteristici fundamentale a „feței” sociale: un mare grad de standardizare, care permite astfel, în general, comunicarea la nivel simbolic dintre performer și public; altfel spus, există un comportament social idealizat, pe care individul pus în situația de a-și juca rolul trebuie să-l stăpînească într-o cît mai mare măsură, iar presiunea acestei idealizări (existentă în orice interacțiune socială) e cu atît
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
intențiile conjuncturale ale performerului, iar la producerea acestei impresii iau parte toate elementele dramaturgiei sociale: performerul și regizorul (care în cazul recitalului individual sînt unul și același, însă nu și cînd se joacă în echipă), scenografia, culisele (zonă în care publicul n-are acces), publicul însuși. Nu e vorba despre clasica dialectică aparență-esență, ci chiar despre mecanismul de producere a sinelui: „O scenă corect regizată și interpretată determină publicului să atribuie un sine personajului jucat, dar această atribuire - acest sine - este
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
iar la producerea acestei impresii iau parte toate elementele dramaturgiei sociale: performerul și regizorul (care în cazul recitalului individual sînt unul și același, însă nu și cînd se joacă în echipă), scenografia, culisele (zonă în care publicul n-are acces), publicul însuși. Nu e vorba despre clasica dialectică aparență-esență, ci chiar despre mecanismul de producere a sinelui: „O scenă corect regizată și interpretată determină publicului să atribuie un sine personajului jucat, dar această atribuire - acest sine - este un produs al scenei
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
nu și cînd se joacă în echipă), scenografia, culisele (zonă în care publicul n-are acces), publicul însuși. Nu e vorba despre clasica dialectică aparență-esență, ci chiar despre mecanismul de producere a sinelui: „O scenă corect regizată și interpretată determină publicului să atribuie un sine personajului jucat, dar această atribuire - acest sine - este un produs al scenei care are loc și nu o cauză a ei.” Spre deosebire de cazul spectacolului de teatru propriu-zis, la care publicul ia parte într-o mult mai
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
scenă corect regizată și interpretată determină publicului să atribuie un sine personajului jucat, dar această atribuire - acest sine - este un produs al scenei care are loc și nu o cauză a ei.” Spre deosebire de cazul spectacolului de teatru propriu-zis, la care publicul ia parte într-o mult mai mică măsură și nu condiționează performarea, interacțiunea socială presupune, pentru buna desfășurare a jocului, o serie de „calități și practici defensive” ale membrilor echipei de actori sociali. Astfel consideră Goffman loialitatea dramaturgică (fidelitatea față de
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
lui Liviu Papadima și realizată în timpul lectoratului său vienez. Proiect bine gîndit pentru că face din strădaniile unor studenți și doctoranzi de la secția de romanistică a Universității din Viena - o carte în folosul altor studenți și, de ce nu, în folosul unui public mai larg. Cu dublă țintă pentru că textele alese în antologie, multe rare, sînt tipărite atît în română cît și în germană. Și dus pînă la capăt datorită a aproximativ douăzeci de persoane între care, pe lîngă coordonator, doi colegi din
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
care intervin sînt persoane instruite - care au acumulat probabil cunoștințe lingvistice pentru diverse examene, probe, teste (lucru care se vede uneori din terminologia folosită) - dar care nu sînt totuși specialiști (profesori, cercetători etc.); categoria „amatorilor” e importantă pentru că dovedește interesul publicului mai larg pentru chestiunile lingvistice și mai ales pentru că acționează, convingător, din interior. Se constată că greșelile care îi supără pe participanții la forumuri sînt în primul rînd cele elementare, tipice primei școlarități: rămîn de actualitate principalele probleme ale ortografiei
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
ia în seamă lucrările elaborate înăuntrul zidurilor ei. Deși mulți dintre cei ce scriu în mass-media sînt și universitari! Iată însă că, departe de învolburata viață publică, preocupări vizînd limba și cultura noastră de azi există. Lucrări interesante (chiar pentru publicul larg), utile pentru „cultivarea” (cum se spunea odată!) limbii culturii noastre au apărut, apar - chiar vor apărea - în Universitatea (și editura ei) din București. Tirajul tipografic este redus, lucrările au o circulație restrînsă. Dar există! Ele ar putea contribui - probabil
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
circulație restrînsă. Dar există! Ele ar putea contribui - probabil -, într-o oarecare măsură, la stăvilirea dezastrului „țigănizării” limbii actuale. Ar trebui să descoperim asemenea lucrări în treceri inocente prin librării și biblioteci universitare. Fie-ne îngăduit a atrage atenția unui public cu interese culturale și litereare mai largi asupra acestor străduințe din incinta Universității din București. Poate că, luînd cunoștință de ele, cei care se ocupă de problemele limbii actuale se vor simți mai încurajați în acțiunea lor. Este vorba de
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
că generația ’60 (o fi fost ea, dacă o fi fost, teribilă, dar astăzi...) n-a murit de tot, în ciuda vîrstei înaintate... Aveți puțintică răbdare, colega! Totul la timpul său. Alta e partea proastă: nu știm ce vom face cu „publicul” României literare despre care dl C.R. scrie cu mare dispreț în Evenimentul zilei. „Nici nu e prea greu să șochezi un astfel de public”, scrie el în legătură cu o mărturisire a dlui Agopian, convins și el că i-a făcut praf
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
panaș, deși tot unul de-al “lor” l-a promovat. Căci editarea primului roman i se datorează venerabilului Maurice Nadeau, în 1994. Acuzat deschis că nu știe să scrie, romancierul cvadragenar pierde într-o parte ceea ce cîștigă înzecit dincolo, în public: unul în mod tradițional dornic de poveste și retractil la opacitatea limbajului cultivată de mai vechii minuitiști. Literatura houellebecquiană ar putea fi una de consum și, de ce să nu recunoaștem, ea poate fi citită, mult împuținată, ca atare: o literatură
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]