215,260 matches
-
pentru a acoperi în volumele următoare și intervalul care a mai rămas, 1955-1960. Retipărirea revistei „Caete de dor”, una dintre cele mai importante ale exilului, e o reeditare justificată de câteva rațiuni prioritare. Prima ar fi caracterul cultural elitist al publicației, reprezentativ pentru înaltul nivel de aspirație estetică și filosofică al unui grup de intelectuali români, pur și simplu disperați, în anii ´50, de absența unor modalități firești de exprimare. Aceștia se aflau „suspendați” în lumea liberă (încă neintegrați), evadați din
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
că încă una din dificultățile de început ale revistei putea fi legată de nesiguranța publicului cititor, extrem de restrâns, de aici decurgând confidențialitatea tirajului (despre care nu ni se spune nimic). Dar tocmai această situație sociologică obiectivă va fi decis elitismul publicației, ceea ce i-a asigurat, prin compensație, rezistența în timp, dovedită cu prisosință la o nouă lectură, cea de astăzi. Al doilea motiv care îndreptățește reeditarea revistei „Caete de dor” e raritatea ei „bibliofilă” (impropriu spus). În bibliotecile din România revista
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
că ziarele și revistele exilului afișau simplu, direct, tocmai ceea ce apărau sau încercau să salveze. „Românul” (1951-1963) era ziarul românilor liberi de la New York. „România” (1956-1971), cu apariție lunară sau chiar mai rară, apărea tot acolo. Cu același titlu, apăruse o publicație și la Roma (în 1954-1957). Și mai devreme, tot la Roma, apăruse pentru scurt timp (1949-1950), „Țara”, ca „tribună a românilor liberi”. „România muncitoare” (1952-1961) apărea la Paris ca „revistă socială și politică a sindicaliștilor din exil”. La Madrid apărea
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
apărea revista „Carpații”, de orientare legionară, dar doritoare de „acțiune românească în exil” (1954-1962, 1972-1989), dar mai importantă și mai puțin ideologizată extremist era madrilena „Destin” (1951-1972), subintitulată „revistă de cultură românească”. Cu diferențe importante de coloratură politică, toate aceste publicații afișau la vedere identitatea națională, ca steag de luptă, valoarea supremă cu care se identificau.
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
promovează operele literare ale principalilor scriitori români și le publică în condiții excelente, însă n-au mijloacele de difuzare în străinătate. Din cauza considerentelor bănești, editurile din România nu au posibilitatea să încheie contracte cu edituri de anvergură din Occident astfel încât publicațiile lor să ajungă pe piața occidentală. IM: Credeți că este vorba doar de o chestiune de profitabilitate? Sau este posibil ca această deficiență de comunicare să se datoreze și unei anumite pierderi prin traducere, unei anumite inaccesibilități culturale? DD: Asta
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
mai multă încredere în argumentele tale. Singurii oameni care m-au criticat au fost cei care erau legați de o anumită atitudine înainte de ’89 și mă refer la cei care promovau cultul personalității lui Ceaușescu și care scriau la niște publicații patriotarde, să zicem. Dar istoricii consacrați și, cum spuneam adineauri, de factură mai europeană chiar mă ajută în cercetările mele. IM: În legătură cu sursele folosite, sunt ele exclusiv autohtone, românești, sau ați găsit material arhivistic și altundeva în Europa sau peste
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
opinia publică asupra activităților știute și mai puțin știute ale lui Gregorian Bivolaru, ca mentor spiritual, încă de pe vremea cînd mișcarea inițiată de el (MISA) n-avea decît vreo cîteva sute de membri. Pe atunci yoghinul se mulțumea să amenințe publicațiile care dezvăluiau cu ce se ocupă el, că le va face să dispară cu ajutorul puterilor sale paranormale. După care, nestingherite de oamenii legii, Bivolaru a întrebuințat și calea neparanormală a proceselor împotriva ziarelor și ziariștilor care îl deranjau. Acesta e
În trecutul lui Bivolaru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13016_a_14341]
-
rubrica “Polemici”, pp 24-25, un amplu material al cărui subiect, fără voia mea, sunt eu. M-a surprins neplăcut nu tonul denigrator, cu care sunt de acuma obișnuit din partea domnului Pavel Șușară, ci faptul că domnia-sa îmi răspunde prin intermediul publicației dumneavoastră la o scrisoare pe care eu i-am trimis-o personal. Reacția mea de mârlan, cum îi place finului analist să mă numească, este făcută, dintr-un exces de noblețe, publică, deși eu i-am trimis scrisoarea în mod
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
vă voi mai deranja săptămânalul, păstrându-mi doar discreta calitate de simplu cititor al lui. Iar, în cazul în care pe domnul Șușară îl va scoate din nou vanitatea la rampă și-și va obloji patimile, folosindu-se de spațiul publicației dumneavoastră, eu îi răspund de pe-acuma pentru totdeauna: rămâne cum am stabilit! Îmi cer sincer scuze că nu am avut încotro și regret că am fost obligat să dau această replică! Înainte de a încheia, vă comunic că nu peste
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
verba magistri, pierd orice simț autocritic, orice control asupra lor și o iau razna în arena literelor” (p. 107). Opțiunile sale estetice vor merge în permanență alături de Coșbuc, Sadoveanu, Iosif sau Anghel, cu ultimii trei chiar asociindu-se în redacția publicației „Cumpăna” (în 1909). Îl va susține de asemenea pe Octavian Goga, pe care îl va socoti în 1907 că „este în cele mai fericite condiții de creare”, dar al cărui talent este contestat de Mihail Dragomirescu (p. 67-68). Pe I.
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
Arghezi și alți viguroși polemiști de ieri, ci într-o “ascendență”. Despre “descendența” lui C.V.T. nu știm mare lucru deocamdată. * A apărut numărul 1 din noua revistă a Institutului Cultural Român: CULTURA. În cel dintîi editorial, dl Cristian Teodorescu, directorul publicației, ne asigură că ea nu va fi nici o “replică la Dilema veche”, nici “revista dlui Iliescu”. Așa gîndeam și noi. Am adăuga că nici o altă Românie literară nu va fi, chiar dacă echipa de redactori și mulți colaboratori sînt bine cunoscuți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
caz de veleitarism denunță dna Corina Sandu în nr. 10 al Luceafărului: Cele opt zile de un oarecare Lorian Carșochie. “Prozele” veleitarului, care va debuta curînd și în... Italia, sînt prefațate de poetul Cezar Ivănescu. Nu e rea deloc ideea publicației cu pricina de a semnala astfel de lucruri ce țin de, cum zice titlul rubricii, Grafomanie. Baroniada celor două zile u cîteva săptămîni în urmă, Dan Pavel scria în ZIUA că mizează pe un partid care va reechilibra scena politică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
și EVENIMENTUL ZILEI au aflat care e partidul despre care crede analistul că va reechilibra eșichierul. Noua Generație, partidul lui Gigi Becali. Mai mult, Dan Pavel a acceptat să devină consilierul politic al lui Gigi Becali, își anunță cititorii în publicațiile citate. În Ziua, Dan Pavel își explică preferințele pentru Gigi Becali, pe care l-a cunoscut prin intermediul „unui prieten comun, Viorel Hrebenciuc”. După care analistul explică rolul pe care îl va juca Noua Generație la alegeri. Partidul lui Becali va
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
fusese un ateist având pasiunea cunoașterii, a tipăriturilor, a literei imprimate pe hârtie, își trăia cele din urmă zile cu acel surogat de gazetă pe care din când o ridica la ochi parcă nevenindu-i să creadă că se numea publicație. Ca și cum soarta însăși s-ar fi răzbunat pe participarea lui MRP, - de neînțeles pentru un intelectual ca el, - la redactarea putrefacției poeziei, pamfletul odios antiarghezian, apărut sub semnătura dinastiei A. Toma, tot în organul „Scânteii“ la care acum se uita
6 ianuarie 1971 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13007_a_14332]
-
-l poartă și astăzi, România literară, într-un format destul de apropiat și tot sub egida organizației de breaslă. Continuitatea s-a dorit evidentă. Noul titlu se datorează, probabil, intenției autorităților culturale din epocă de a întări caracterul național al unei publicații al cărei nume anterior li se va fi părut inspirat din limba rusă. Literaturnaia gazeta era, într-adevăr, principala revistă sovietică de literatură. Doar că Gazeta nu era un nume neutilizat înainte, la noi. Cel puțin douăzeci de publicații românești
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
unei publicații al cărei nume anterior li se va fi părut inspirat din limba rusă. Literaturnaia gazeta era, într-adevăr, principala revistă sovietică de literatură. Doar că Gazeta nu era un nume neutilizat înainte, la noi. Cel puțin douăzeci de publicații românești l-au purtat, începînd chiar cu Gazeta de Transilvania a lui Gh. Barițiu din 1838. Și Românii literare fuseseră mai multe. Desigur, “foaia periodică” a lui V. Alecsandri din 1855 trebuie să fi fost aceea care a oferit ideea
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
literare fuseseră mai multe. Desigur, “foaia periodică” a lui V. Alecsandri din 1855 trebuie să fi fost aceea care a oferit ideea titlului, celelalte fiind, inclusiv săptămînalul lui L. Rebreanu dintre 1932-1934, prea puțin cunoscute. În 1954 existau deja cîteva publicații literare, hebdomadare sau lunare, între care Viața românească este tot o “revistă a Uniunii Scriitorilor”. În aprilie, același an, la Cluj Almanahul literar devenea Steaua (un articol comemorativ publică în numărul nostru de astăzi, în paginile 14-15, poetul Adrian Popescu
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
comemorativ publică în numărul nostru de astăzi, în paginile 14-15, poetul Adrian Popescu, actualul redactor-șef al revistei clujene) și, un an mai tîrziu, sub conducerea lui G. Ivașcu, se impune Contemporanul. Gazeta literară este însă, chiar de la început, principala publicație de literatură din țară. Cel dintîi redactor-șef este Zaharia Stancu (1954-1962), cel din urmă (1967-1968), Al. Oprea. Revista a consacrat, aproape mereu, un număr mare de pagini criticii literare, cronicilor de teatru, film și plastică, meselor rotunde ori semnalării
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
Stancu (1954-1962), cel din urmă (1967-1968), Al. Oprea. Revista a consacrat, aproape mereu, un număr mare de pagini criticii literare, cronicilor de teatru, film și plastică, meselor rotunde ori semnalării cărților străine. Poezia, proza, teatrul n-au lipsit, în măsura în care o publicație în formatul Gazetei literare (ca și, pe urmă, al României literare) putea tipări și literatură propriu-zisă. A existat chiar și o rubrică de Sport. Nu trebuie uitate paginile de informație sau polemică, intitulate Caleidoscop sau Alb și negru, nici interviurile
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
existat chiar și o rubrică de Sport. Nu trebuie uitate paginile de informație sau polemică, intitulate Caleidoscop sau Alb și negru, nici interviurile (sau convorbirile literare), reportajele, istoria literară, documentele. Reamintesc aceste lucruri pentru că ele definesc profilul eclectic al unei publicații care a jucat un mare rol în viață a cel puțin două generații de scriitori. Dacă, în anii ^50, numele cele mai des întîlnite sînt ale lui E. Jebeleanu, M. Beniuc, Z. Stancu, Paul Georgescu, Ov. S. Crohmălniceanu și ale
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
considerabile. Și pe seama României literare, de altfel. În realitate, Luceafărul și România literară au primit cele mai mari subvenții (și, încă, în rate, așa că cu greu au înțeles ceva din ele!) din toată presa culturală. Cu mult mai mici decît publicații lunare, de pildă, cu cheltuieli incomparabil mai mici. Tot restul e zvon sau, vorba d-lui Tupan, virgulă între subiect și predicat. * Într-un număr anterior al Luceafărului, dl. Tupan explicase bizara situație într-o scrisoare către APLER. Se pare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
la rîndul său, asasinat chiar de legionarii lui Codreanu. Cine este adevăratul Istrati: socialistul frenetic de pînă la vizita în URSS, omul Siguranței, pus să discrediteze regimul lui Stalin sau naționalistul din ultimele luni de viață, devenit emblemă a unei publicații legionare? Ceea ce nu se prea pune în ecuație de către cei care îl judecă este faptul că, în perioada de cochetărie a lui Istrati cu socialismul (prietenia lui cu Cristian Racovski, Ștefan Gheorghiu, I.C. Frimu ș.a. demonstrează fără putință de tăgadă
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
de câtă viață și poezie are În ea. Bun venit, Poete, În cetatea cu licurici pe ziduri!” Și pentru că cei aleși au forțe nebănuite, cei doi profesori scriitori de la Domneștii de Argeș sunt și fondatorii revistei „Pietrele Doamnei”. Este o publicație lunară, adaptată zilelor ce le trăim, când timpul fuge și răbdarea nu-ți trebuie pusă la Încercare, când Internetul ne-a intrat În sânge și atunci informația trebuie să fie concisă, pe Înțelesul majorității, menținându-și calitatea, rigurozitatea și noutatea
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
din Milleunium Round de I’OMC, www. inra. Fr.; 110 40. Rogoz, Maria-Silvia 2005-Igienă și securitatea produselor alimentare în contextul integrării României în Uniunea Europeană; 41. Rogoz, Maria-Silvia, 2005 Igienă și securitatea produselor alimentare în contextul integrării României în Uniunea Europeană, Direcția publicații ASRO; 42. Rotaru, V. & COLAB, 1976 - Căile de uitlizare a capacității din producție în industria alimentară, Ed. Ceres, Bucurețti,; 43. Segal, B. & COLAB.1984- Utilajul tehnologic din industria de prelucrare a produselor horticole, Ed.Ceres, București; 44. Segal, B., 1977
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
și cu un Saint-Emilion. La sfârșitul mesei, i-am citit versiunea românească a interviului nostru din 1996, " Itinerarul unui exilat atipic", ce va apărea într-o revistă lunară. Textul a ieșit bine, dar ar fi trebuit să-l încredințez altei publicații, mai de vază! În privința creației mele, Al. C. m-a mustrat de-a binelea: "Cu cultura ta, trebuie să dai ceva mare, quelque chose de grand!" Un proiect "mare"? Ce-ar putea fi? Nu poezia mi-ar îngădui aceasta, ea
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]