632 matches
-
care face din propria furie cea mai de temut armă, prin care ne purifică, neezitând să ucidă "pentru păcatele noastre"), Punisher (răspunsul la condițiile sociale, personaj pe linia lui Rambo sau Dirty Harry, cu miză concretă transpusă însă în reacții puerile și repetitive, ucigând cât mai mulți criminali cu o furie care nu mai este cathartică, benignă, canalizată, precum a lui Batman), ori Judge Dredd (satiră la adresa Angliei și reacție la crima stradală, deși plasată într-un peisaj american postatomic, într-
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mă simt proaspăt și avid de viață precum Faust, amușinând pe urmele Margaretei. Simt că trebuie să recitesc Faust. (miezul nopții) Nu mă duc la Facultate. Am doar cursuri insignifiante. Nu mă amuză să asist de două ori la desenarea puerilă a unei fișe bibliografice; mâna grăsulie a savantului scurt, Vicu M., ce predă cursul, desenează un pătrat, se Îndepărtează trei metri, Îl privește cu o concentrare maximă, se apropie din nou de tablă și-i șterge un colțișor etc. și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ale cochetei lui vile din strada Vicente López; negarea panteismului rece: ani de-acum ai celebrității, În care Anglada, Întovărășit de o guvernantă și de versiunea chiliană a lui Lawrence, nu șovăia să frecventeze bălțile din Palermo, Îmbrăcat Într-un pueril costum de marinar și Înarmat cu un cerc și o trotinetă; trezirea nietzscheană, care și-a făcut apariția În Imnuri pentru milionari, operă bazată pe un articol de Azorín, cu care Anglada s-a afirmat aristocratic și de care popularul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
explici prezența micuței biciuști În odaia lui Anglada? — Nimic mai simplu, dar asemenea temeiuri Îi sunt interzise polițistului. După poza pe care ați văzut-o, În proteica existență a lui Anglada a existat o perioadă pe care o vom numi puerilă. Asupra campionului adult al drepturilor de autor și al artei pentru artă Își mai exercită și azi puterea neînfrântul magnet al jucăriilor. IV Pe 9 septembrie, două doamne cernite au intrat În celula 273. Prima era blondă, cu șolduri zdravene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
albă de hârtie, pe care nu se înscria nimic. Trecea la examene cum trecuse desgolită frumoasa curtizană prin fața judecătorilor atenieni neînduplecați. Căprioara nu-și arăta decât capul, și profesorii, privind-o, cedau aproape fără să-și dea seama, punîndu-i întrebări puerile și terminând cu sfaturi afectuoase că trebuie să învețe mai bine etc. Îi răspunsei că natura nu îngrămădește decât rar asupra unui singur individ mai multe calități. Eu știam carte, dar eram urât, ea nu prea știa, dar era frumoasă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
-ți lipsă de pregătire..." Veselia mea auzind toate acestea era secretă. Replicile prietenului meu (căci ne împrieteniserăm, mă însoțea zilnic până acasă, mergând împreună pe jos, el povestind și eu ascultînd) în convingerea lui erau zdrobitoare, când in realitate erau puerile, sau în orice caz expresia unei gândiri sensibile, care nu concepea să spună o grosolănie în stare să-l facă măcar egalul celorlalți și în ultima instanță prieten cu ei. Dacă i-ar fi răspuns de pildă pe un ton
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ba chiar mă pasionau, fiindcă nu e lipsit de interes să învingi o rezistență; în mod normal gândim că astfel de rezistențe nici n-ar trebui să existe, dar uite că oamenii le au, și anume în chestiunile cele mai puerile) și alta această schimbare care, nu mă înșelam, venea din adâncuri. Din primul șoc rămăsesem însă cu un fir de înțelepciune și.îmi spusei că Matilda n-are altă treabă decât arhitectura ei și, desigur, obiceiul de a-și contempla
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
degetele răschirate un gest, insistent și nedefinit, în timp ce se răsucea în pat, se întorcea cu spatele la mine și își trăgea pledul pe cap. Îi aduceam apă și o băteam pe umăr. Se ridica în capul oaselor, apuca paharul cu o expresie puerilă de satisfacție, îl bea pe jumătate, parcă foarte grijulie cu setea ei, dar și cu apa, apoi deodată se îndoia ca pisica, deschizând simplu ochii și la fel de simplu readormea. Se schimbase la față, frumoasa ei gură se subțiase și căpătase
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
la mine într-un fel care se vroia elocvent, asemeni unui copil care s-ar fi lăudat altuia că iată ce mănâncă el și celălalt n-are. "La urmă de tot, îmi explică, se simte gustul micului!" Și încîntarea ei puerilă mă convinse că era ferm încredințată. Oricum, culorile îi reveniră și îmi spuse în treacăt, după ce bău pe nerăsuflate un pahar întreg de vin roșu, că a făcut o întrerupere de sarcină, care la ea e totdeauna atât de toxică
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
singură dă farmec tuturor excursiilor: ușoară exaltare, când totul ni se pare curat și sărbătoresc, vagă beție a spiritului, eliberat de orice preocupări practice care îl țin prizonier. Văzut din afară, excursionistul pare ridicol, prin veselia lui puțin zgomotoasă și puerilă, omului care nu cunoaște sau nu are timp să trăiască bucuria gratuită a mișcării... Eu eram unul din acești oameni... Acum însă descopeream că e minunat să lași totul acasă, să te gândești cu o plăcere simplă, elementară, că vei
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de cătră oameni pretinși serioși și de stat află în broșura d-sale următoarea caracterizare: Am împins atât de departe spiritul de asimilare cu Francia încît am căutat ca până și prin uniforma magistraților și advocaților, adecă prin o imitare puerilă" să dovedim Europei că merităm a ne înălța la rangul statelor civilizate. {EminescuOpXII 344} Cu o iuțeală demnă de toată lauda Tribonianii noștri s-au pus de au tradus legile civile ale Franciei. Găsim în legile noastre dispozițiuni cari n-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lui, ne obligă, astăzi, săl situăm. „Substanța adevărată a psihologiei poetului - scrie criticul - se poate descifra în Restriști: un suflet timid, nostalgic, sentimental, răvășit, descompus, suflet legat de țară, de pământ, inactual, inutil, cu voinți dizolvate în veleități, cu entuziasmuri puerile, gingaș și pretențios, concepând de altfel și meschinăria, dar inapt în a o realiza sau dândui, fără să vrea, o candoare ce o face inocuă; suflet moldovenesc, adică slav, risipit de vânt ca o scamă de păpădie, suflet de toamnă
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
atâtea capcane pentru celălalt. Sunt operații psihologice frauduloase"267. În locul simulacrelor postmoderniste, gnosticii preferă intimitatea cu universul, cu Celălalt 268. O neîncredere funciară, lucidă, etalează gnosticii și față de mișcările minoritare (homosexuale, feministe, hippies, alți "iconoclaști"), găsindu-le de-a dreptul puerile.269 Și primejdioase. Cazul feminismului este revelator, o rătăcire cu consecințe grave pentru umanitate, căci, în realitate, este un grosier anti-feminism. Feminismul postmodern e o pornire contra firii, deoarece vrea să adopte "virilismul", să dobândească pseudo-drepturile bărbaților: grosolănie, cinism, viață
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Geistesgeschichle, cu excesiva ei încredere în contrarii și analogii, cu aplicarea fără discernământ a ideii mutațiilor alternative ale stilurilor și formelor de gândire (Denkjormen), și cu credința ei într-o armonie a tuturor activităților omului, au fost premature și, adesea, puerile. În loc să facă speculații în legătură cu probleme atât de vaste ca filozofia istoriei și integrală fundamentală a civilizației, cercetătorul literaturii ar trebui să-și îndrepte atenția asupra unei probleme concrete .care n-a fost rezolvată și nici măcar discutată în mod corespunzător până
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
didactică efectivă durează relativ puțin - aproximativ o oră); -am Întâlnit elevi timizi, la care s-au manifestat blocaje emoționale În preluarea și interpretarea rolurilor; -uneori a apărut fenomenul “devalorizării” jocului de rol, unii elevi considerând această activitate facilă și chiar puerilă.
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Roxana Lupu Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93551]
-
aici începe amărăciunea. Absurdul nu eliberează, ci leagă, el nu autorizează toate actele. Totul e îngăduit nu înseamnă că nimic nu e oprit. Absurdul face numai ca toate consecințele actelor noastre să fie echivalente. El nu recomandă crima - ar fi pueril - , dar îi restituie remușcării inutilitatea. Tot astfel, dacă toate experiențele sunt indiferente, experiența datoriei este la fel de legitimă ca oricare alta. Poți fi virtuos din capriciu. Toate moralele sunt întemeiate pe ideea că un act are consecințe care-l legitimează sau
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
arta, spune Nietzsche; avem arta, pentru ca adevărul să nu ne ucidă." În experiența pe care încerc s-o descriu și s-o fac simțită în mai multe feluri, e sigur că un chin țâșnește acolo unde un altul moare. Căutarea puerilă a uitării, chemarea satisfacției rămân aici fără ecou. Dar încordarea constantă care menține omul în fața lumii, delirul ordonat care-l îndeamnă să primească totul trezesc în el o altă febră. În acest univers, opera devine pentru om șansa unică de
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
E ca o repetiție monotonă și pasionată a temelor orchestrate de lume: trupul, inepuizabila imagine pe frontonul templelor, formele și culorile, numărul și suferința. Nu-i deci indiferent dacă terminăm regăsind principalele teme ale acestui eseu în universul magnific și pueril al creatorului. Am greși dacă am vedea în asta un simbol și dacă am crede că opera de artă poate fi socotită un refugiu în fața absurdului. Ea însăși este un fenomen absurd și nu ne propunem decât s-o descriem
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
altele. Alteori aceeași părinți îi pun pe copii să mintă când vin musafiri neașteptați cerându-le să spună că ei nu sunt acasă, să mintă când ei le scriu temele și atunci când nu vin la ședințele cu părinții, invocând motive puerile. Copilul în astfel de situații descoperă că părinții lor mint din politețe, din cochetărie, din amor propriu, din solidaritate, din interes sau chiar rea voință. La clasă mi-am dat seama că minciuna are anumite cauze: nevoia de afecțiune, dorința
ARTA DE A FI PĂRINTE by Cristina- Elena Paviliuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93070]
-
care a fost mult timp prezentat ca fiind „întâlnirea aducătoare de victorii a unei religii și a unui popor”, asemenea islamului, nu este, de fapt, decât o palidă imitație a religiilor. Astfel, pentru sociologul Jules Monnerot, „absența de transcendență, substituția puerilă a viitorului (societate fără clase) cu o promisiune (paradisul), fac din el o religie primitivă... Expusă unei neîncetate dezmințiri a faptelor” (Sociologia Comunismului, 1949). Sacrificii și gratificații. Unul din ritualurile cele mai solemne este cultul morților și al martirilor: cei
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
față de respectiva organizație internațională ori față de umanitate, din moment ce votul nici uneia nu poate influența cursul evenimentelor. Pentru un grup de națiuni suverane, a învinge prin vot în mod constant alt grup de națiuni suverane înseamnă a se angaja într-un joc pueril, care nu poate contribui cu nimic la rezolvarea pașnică a conflictelor internaționale, dar poate foarte ușor să împingă umanitatea pe calea războiului. Viciul fragmentării Luarea deciziilor prin vot majoritar implică al treilea dintre viciile care împiedică revirimentul diplomației tradiționale: fragmentarea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
puțin productiv. Ca urmare, încep să fie căutate și imaginate tot felul de modalități practice prin care să se obțină participarea salariaților la activitățile desfășurate sau măcar a sentimentului că sunt luați în considerare. Unele dintre acestea sunt simple, aproape puerile: completarea unor formulare de către salariați, cutii pentru sugestii impersonale, promisiunea unor comisioane pentru evaluarea ideilor merituoase etc. Altele, însă, au o profundă fundamentare teoretică. În America este cunoscut celebrul plan Scanlon gândit și aplicat în practică de Joseph Scanlon și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a lungul romanului, focalizarea se poate fixa pe un singur focalizator, ca în Ce știa Maisie, de Henry James. Făcînd referire la acesta din urmă, Bal (1985: 104-5) notează următoarele: „Efectul aparte al acestui roman constă în contrastul dintre versiunea puerilă a evenimentelor [focalizate de Maisie] și interpretarea lor de către cititorul adult”. Dar procedeul focalizării poate oscila între două sau mai multe poziții, cum este cazul romanului lui Faulkner, Zgomotul și Furia. Accentul pe focalizare provine din aceea că ea
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
se ambiționează să-i antreneze în vara toridă a lui `44, ca o compensare a faptului că nu a fost trimis pe front. Erou la el acasă, Cantor se dedică, într-o orbire tragică oedipiană, luptei nevăzute cu virusul, disputelor puerile cu un Dumnezeu duplicitar și odios care ucide copii nevinovați, alină părinții îndurerați, își turează la maximum conștiința și speră, cu o naivitate alarmantă, că epidemia se va sfârși cât mai rapid. Își urmează iubita, pe Marcia, într-o tabără
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
teatru melodramatic” al ezitărilor și reproșurilor nesfârșite, nedemne de un „bărbat antic”, „teatru” În care, cum o spuneam, Hamlet este primul și probabil cel mai convingător actor. Dar, nu cumva, a visa la „un psihic fără eul său” este la fel de „pueril”, de „fantastic”, de „poetic” ca și a visa la o cauză „plimbându-se agale pe malul unui râu” debarasată de „efectul ei”, cum o scriam Într-unul dintre eposurile mele, probabil În Don Juan?! De a ieși ca un zeu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]