723 matches
-
te apăra de orice primejdie. Îți promit că voi fi cuminte și ascultătoare, voi lua note bune, voi fi ordonată și harnică, așa cum îți dorești tu. Aș vrea să fac cât mai multe pentru tine, mama mea dragă! Te iubesc! Puișorii Nistor Elena , S.A.M. Valea-Seaca A scos gâsca de cu zori Din ouă, zece puișori Azi ieșiră pe tăpșan Paznic bun l-au pe gâscan ROMÂNIA Turculeț Dumitrel, S.A.M. Sirețel Azi în zi de sărbătoare, Râde țara-nfloritoare Cu
DE LA COPII ADUNATE… by Gabriela Irimia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/778_a_1738]
-
note bune, voi fi ordonată și harnică, așa cum îți dorești tu. Aș vrea să fac cât mai multe pentru tine, mama mea dragă! Te iubesc! Puișorii Nistor Elena , S.A.M. Valea-Seaca A scos gâsca de cu zori Din ouă, zece puișori Azi ieșiră pe tăpșan Paznic bun l-au pe gâscan ROMÂNIA Turculeț Dumitrel, S.A.M. Sirețel Azi în zi de sărbătoare, Râde țara-nfloritoare Cu steag mândru -n trei culori : Roșu-i sânge vitejesc Galben, aur strămoșesc, Albastrul, cerul senin
DE LA COPII ADUNATE… by Gabriela Irimia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/778_a_1738]
-
oară. Ce palate erau aici, parcă gândea grecu’ că n-a mai muri. Nici vrabia n-o lăsa să zboare pe deasupra. După un timp adaose : - Ai văzut bătaia lui Dumnezeu ? Alt viscol la București. Și la noi i-a trântit puișorul ist de ger de țâpă porcul. Așa spunem noi, în clasa de jos. ...Sprinten nașul ! făcu el admirativ spre bătrânul care, tăcut, o luase înainte. Unde ai zis că stai? Las că știu. Casele lui dom’ comisar Butelcă. Auzi, nașule
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
foarte incomodată de fum, dar, treptat, s-a obișnuit să respire fumul toxic, corpul său devenind din ce în ce mai intoxicat. Puii de barza au ieșit din ou și barza trebuia să zboare tot mai des ca să le procure puișorilor hrana zilnică. După un timp puișorii au crescut, și-au luat zborul și se descurcau singuri în procurarea hranei. Odată cu venirea toamnei, proprietarul punea tot mai multe lemne pe foc, iar fumul devenea tot mai gros. De la un timp, sănătatea
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
s-a obișnuit să respire fumul toxic, corpul său devenind din ce în ce mai intoxicat. Puii de barza au ieșit din ou și barza trebuia să zboare tot mai des ca să le procure puișorilor hrana zilnică. După un timp puișorii au crescut, și-au luat zborul și se descurcau singuri în procurarea hranei. Odată cu venirea toamnei, proprietarul punea tot mai multe lemne pe foc, iar fumul devenea tot mai gros. De la un timp, sănătatea berzei a început să se șubrezească
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
la primăvară să-și facă cuib în alt loc ferit de fum și anume poate pe un stâlp de telegraf de unde să poată saluta copiii care au îngrijit-o și de unde putea să urmărească sosirea celorlaltor păsări printre care și puișorii ei. Acum ascultă cu plăcere cântecul copiilor care se jucau zglobii prin curte:, „Berzele s-au dus, s-au dus, Nu mai stau pe casă sus Cocoțate-ntr-un picior Croncănind din ciocul lor “ Povestea ciocolatei Într-o zi, Ingrid
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
aștept să ne jucăm, gândăcelule! - și eu doresc să mă joc, dar trebuie să avem grijă să nu ne vadă o pasăre care zboară pe aici prin pădure după hrană. Poate să ne ia în cuibul ei ca hrană pentru puișori. - Vrei să mergem să ne jucăm la malul apei care se vede colo-n vale? Vrei? Spune! Se grăbi gărgărița să adauge! - Nu cred că o să merg, mama mi-a spus că e periculos să mă depărtez de casă. Cum
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
de fete unde profesa, când zări pe treptele scării unei prăvălii închise un copil de nouă-zece ani, zgribulit și scâncind de frig și foame. S-a apropiat de el și mângâindu-i fața murdară l-a întrebat: - Ți-e foame, puișor? Băiatul și-a tras mucii și a îngăimat abia șoptit: - Da! Doamna Mladinescu l-a luat de mânuța-i murdară și i-a zis: - Atunci hai să mergem să mâncăm ceva! Au pornit spre casa ei, ce nu era prea
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
aceeași forță. Mă întorc cu emoție la fostul cuib părintesc în care am simțit pentru întâia oară pământul bătătorit al ogrăzii sub tălpile goale, unde am pipăit prima dată blana moale a pisicii, părul aspru al câinelui, puful fin al puișorilor, unde mi-am oglindit chipul în ochii mari ai vițelului și i-am mângâiat botul umed și rece, unde m-am jucat cu mieii și i-am ținut în brațe, unde soarele îmi arunca pe obraz o altfel de lumină
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
lui. Inima lui poate duce multe poveri și multe tristeți. În inima lui se transformă toate în zâmbete și îmbrățișări. Hai, pune tristețea ta în inima mea și vei vedea! - Tată, inima ta e mai mare ca inima mea? - Da, puișor! E mai mare fiindcă și eu sunt mai mare...Dar copiii nu pot avea inima mare, cât pieptul?Ba, da, copile drag! Orice om poate avea inima mult mai mare atunci când îi iubește pe toți semenii, când le face bine
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
Suceva. Familia mea și gospodăria părinteasca, până în anul 1939, au fost raiul în care am cunoscut fericirea: m-au iubit și m-au protejat părinții, bunicii, vecinii, copiii și toate vietățile din gospodărie. Jucăriile mele dar și “frații” mei erau: puișorii, pisoii, cățeii, mieii, vițeii, purceii și, în consecință părinții acestor ființe erau și “părinții” mei; ce ma iubeau și-mi tolerau, cu “înțelegere”, toate greșelile. Mi-am dat seama de acest lucru când din grămadă de purcei, ce dormeau lângă
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93330]
-
Nefiind bun de securitate, îl trimiseseră apoi la Ștefan Gheorghiu să se facă ziarist. Cică fi-su, mucosul de Mircișor, - să fi avut vreo... aproape trei ani pe-atunci... (stăteau deci încă-n Silistra) - când îi spusese deșteaptă de Mărioara: "Puișor, ai vrea să se facă tăticu ziarist?", el începuse să plîngă: ziarist însemna pentru el un bețiv jerpelit care vinde ziare. Pe-atunci (ba chiar și acum mai vezi câte unul) umblau pe străzi, cu un top de ziare în
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
avut o rezervă foarte limitată de afecțiune paternă, pe care-o economisea în consecință când mai era și mama prin preajmă. Îmi gătea, cu stângăcie, ce știa că-mi place mai mult, "preparați" și orez cu lapte, îmi spunea mereu "puișor", cum nu-mi zisese niciodată și-mi aducea mereu câte una din acele ciocolate minuscule, în cutiuță de carton pe jumătate cât cele de chibrituri, numită "Pitic", care, conform reclamei, "Te face voinic/ La munte, la mare/ Și-n orice
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
sau cu hainele de mire/ mireasă (dacă sunt păstrate). Femeile își pregătesc din vreme „cămașa de moarte”, croită din pânză de in, cu o tăietură verticală de la gât spre piept, cu mâneci lungi. Se coase cu ață roșie și neagră „puișori” simpli. După ce este îmbrăcat, mortul este așezat în sicriu pe o bucată de pânză de buci (material pentru saci), iar perna este umplută cu talaș (rezultat de la geluirea scândurilor pentru sicriu). Picioarele sunt legate cu o ață groasă sau panglică
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fi atât de puțin dureroasă, fiindcă nu simțea metalul fă-cîndu-și loc în trupul său. Apoi soldatul își trase mâna, lăsîndu-l să cadă pe burtă, în praf, și îi puse cizma grea pe ceafa, strivindu-i chipul de pământ. - Nu mișca, puișor, râse Leka Hinnedi. - Pun pariu că iarăși ai făcut scamatoria aceea cu lama. Ți-am spus de atâtea ori că e prea periculos... Ei, dar îmi bat gura de pomană, rosti amuzat N'Gai Loon. Cu fața înfiptă în țărână
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Mi-am zis că, dacă nu l-aș fi avut, sau dacă ar fi fost un câine leneș, tâlharul acela mi-ar fi făcut mult mai multă pagubă și n-aș fi știut niciodată cine i vinovatul. Păcat de bieții puișori care au murit! exclamă Sorin cu tristețe în glas. Și de puiul ăsta mic, care o să sufere toată viața! îl completează Sorina. Să aveți grijă de el, bunicule, să-l țineți mai pe lângă voi că e, săracul, necăjit tare! îl
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
le răspundă. Însă, nu știe cum și de ce, nu poate scoate un cuvânt. Doar în gând ea le răspunde: „La grădiniță le-am învățat, ori le-am luat din cărțile din biblioteca mea, sau le-am auzit la alți copii”. Puișorii ciripesc din nou: „Ce păcat că noi suntem atât de mici. Nu știm mai nimic!” Ca să le alunge tristețea, Sorina spune: „Acuși acuși o să creșteți mari, o să învățați să zburați...” „Și o să putem pleca și noi, așa, ca și mama
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
-mi dacă nu-i așa că se potrivesc de minune. — Măi să fie, se miră Curistul, urmărind cum în sfîrșit Părințelul și Angelina își fac apariția țepeni printre ceilalți dansatori. — Să vezi că nici bine n-o să-nceapă melodia următoare și puișorii noștri o să se pună pe ciugulit, prevestește Roja. — Și eu care credeam că dansul înseamnă plăcere și relaxare, recunoaște Curistul, începînd să se închipuie pe sine în pielea Părințelului. — Știu la ce te gîndești, îi răspunde Roja. Depinde de la dans
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
fiecare dată, vocea îi tremură puțin. Vocea tremură, pământul poate să tremure și el. În 1977, la noi a tremurat zdravăn pământul. Însă când tremură vocea, atunci se vorbește despre ceva cu o însemnătate aparte. Așa mi-a explicat mama. „Puișor, e cât se poate de simplu”, spusese ea. „Într-o zi, când tu vei fi primul în clasă și-l vei fi întrecut pe colegul acela al tău, Rașa Mircea, atunci, ori de câte ori voi povesti despre asta, are să-mi tremure vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
zdruncinându-ți retina cu chipul ei sincer, candid, dar și cinic, un cinism necalculat, un fel de exercițiu de zburdălnicie școlărească. Toate astea te Împing departe În timp, În nopțile În care nevinovat o conduceai acasă, acolo sus, În Piața Puișor, la mătușile care Îi erau gazde, În zilele primilor ani de facultate, când pândeai și erai fericit dacă ai văzut-o intrând sau plecând de la cursuri. Numai atât, să o vezi intrând la cursuri. Și să fii liniștit. Iar acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
adoram să fiu orbită de reflectoare și să aud zgomotul orchestrei în spatele meu. David, când ești pe scenă și cânți și poți să simți cum ritmul orchestrei mișcă scândurile de sub tine, parcă ai fi beat. E chiar așa cum îți zic, puișor. Scena a fost ca lichiorul pentru mine, ca berea sau ca whiskey-ul. Uneori îmi făcea rău, la fel cum băutura îi face rău unui om beat, dar pe mine mă rănea sufletește, asta era diferența. Aveam noroc când găseam câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
fi fost beat, de parcă m-aș fi crezut cel mai tare din parcare, și am de gând să ți-o recit. Ea era cuibărită în poala mea, cu ochii încă închiși, cu mădularul meu înmuiat lipit de obraz, ca un puișor ieșit din găoace. — Ei, hai, a mormăit ea, nu acum, știi că nu le am pe-astea cu poeziile. — Pe-asta ai s-o înțelegi. E despre cordeală. Despre o lebădă care fute o fată frumoasă. Și-a ridicat privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
subversive. Preot romano-catolic amercian, cunoscut în anii ’30 pentru emisiunile sale radio, precum și pentru revista sa, Dreptatea socială, prin care își propaga ideile subversive și antisemite. Dobitocule. Joc de cuvinte intraductibil, bazat pe omofonia cuvintelor sole (talpă) și soul (suflet). Puișor. Liniște! Fieful prostituției și al pornografiei new-yorkeze. Politician american, (1888-1965), vicepreședinte al SUA între anii 1941 și 1945. Dramaturg și romancier american (n. 1910), cunoscut mai ales ca regizor și producător de emisiuni de teatru radiofonic. Celebru dicționar de sinonime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Democrat la alegerile prezidențiale din 1952 și 1956, învins de fiecare dată de către Dwight Eisenhower. Conchistador spaniol (1475-1517) care în 1513 a descoperit Oceanul Pacific și a început colonizarea coastei de vest a Americii de Sud. Ploșniță. De bună seamă, mai încape îndoială? Puișor. Citat din Biblie, Psalmul 136, 1. Pupă-mă-n cur. Grafician american (1894-1978) remarcabil în redarea scenelor de familie din viața de zi cu zi a micilor orașe americane. Potrivit legendei, locul unde au debarcat primii coloniști englezi în Massachusetts
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Un profesor universitar din Timișoara a fost filmat și prezentat la TV, cum s-a dezbrăcat de pantaloni și a chemat-o pe o studentă (care venise la reexaminare, pentru mărirea notei), să facă sex cu el, zicând: „Vino, încoace, puișorule !” . Este o degenerare morală alarmantă. Ar trebui să fie interzis, prin lege, abuzul sexual al profesorilor asupra elevilor și studenților. Atâta timp cât examinarea și promovarea elevilor și studenților se face de către profesorii lor, discipolii sânt obligați să accepte orice abuz din partea
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]