1,249 matches
-
natură, creații literare tematice, realizarea unei colecții cu materiale din natură (ierbare, ouă, pene, cuiburi), a Colțului verde în școală, participarea la campanii de ecologizare a unor zone publice, desfășurate cu ocazia Lunii pădurii, Zilei Pământului 22 aprilie, plantarea de puieți și flori în grădina școlii Sub genericul Trăiește verde, elevii au participat și la campanii de selectare a deșeurilor uscate, organizate de Asociația Trăiește verde Iași și la marșul tinerilor ecologiști Schimbă-ți comportamentul, NU schimba clima!, pentru marcarea Zilei
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Geanina Honceriu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1862]
-
de la școala Vișani. În cadrul campaniei naționale Trăiește Verde de promovare a participării active pentru protejarea mediului înconjurător s-au desfășurat 3 acțiuni de amploare: Campanie de colectare a hârtiei martie 2008. Cu banii obținuți din vânzarea hârtiei s-au cumpărat puieți si răsaduri de flori. Pe 18 aprilie 2008 membrii cluburilor IMPACT din Iași au plantat copaci în regiunea Ciric. Pe 9 mai 2008, de ziua Europei, membrii IMPACT au pus în scenă o piesă de teatru forum, cu tematică ecologică
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Geanina Honceriu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1862]
-
reprezintă pentru ei o mărturisire a inundării sufletelor de lumina și de bucuria iubirii lui Dumnezeu, iubire care îi mișcă să se iubească unii pe alții, să-și împărtășească bucuria comuniunii care înviază sufletele din egoism și uitare. La sădit puieți Printre multiplele acțiuni organizate de Școala elementară din sat, împreună cu primăria, se înscrie și săditul puieților. Obținând puieții de la domnul Tafulă, pădurarul de la pădurea Berna, Ion Șerbănescu, directorul școlii, învățătorul Gheorghe Nastase și tatăl meu, secretarul (notarul) Silvestru Lavric, au
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
iubire care îi mișcă să se iubească unii pe alții, să-și împărtășească bucuria comuniunii care înviază sufletele din egoism și uitare. La sădit puieți Printre multiplele acțiuni organizate de Școala elementară din sat, împreună cu primăria, se înscrie și săditul puieților. Obținând puieții de la domnul Tafulă, pădurarul de la pădurea Berna, Ion Șerbănescu, directorul școlii, învățătorul Gheorghe Nastase și tatăl meu, secretarul (notarul) Silvestru Lavric, au trecut la treabă. Ei au considerat că natura trebuie sprijinită. Nu poți comanda naturii decât dacă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
îi mișcă să se iubească unii pe alții, să-și împărtășească bucuria comuniunii care înviază sufletele din egoism și uitare. La sădit puieți Printre multiplele acțiuni organizate de Școala elementară din sat, împreună cu primăria, se înscrie și săditul puieților. Obținând puieții de la domnul Tafulă, pădurarul de la pădurea Berna, Ion Șerbănescu, directorul școlii, învățătorul Gheorghe Nastase și tatăl meu, secretarul (notarul) Silvestru Lavric, au trecut la treabă. Ei au considerat că natura trebuie sprijinită. Nu poți comanda naturii decât dacă îi dai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de la pădurea Berna, Ion Șerbănescu, directorul școlii, învățătorul Gheorghe Nastase și tatăl meu, secretarul (notarul) Silvestru Lavric, au trecut la treabă. Ei au considerat că natura trebuie sprijinită. Nu poți comanda naturii decât dacă îi dai ascultate" (Bacon). Au sortat puieții, de plop, de arțar și de tei și au stabilit ziua pentru sădit. În Costișa, prea erau multe locuri fără nici un pom, care așteptau întărituri! Pornind de la faptul că nimic nu e mai scump decât locul în care te-ai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pentru sădit. În Costișa, prea erau multe locuri fără nici un pom, care așteptau întărituri! Pornind de la faptul că nimic nu e mai scump decât locul în care te-ai născut, fiecare zi de luni din săptămână a fost dedicată sădirii puieților. O dată inițiativa luată, s-au prezentat în fața primăriei, la ora fixată, câte o clasă de elevi mari și săteni dornici de treabă. Ei au considerat că zăbava ar aduce doar pierdere și luând puieții de plop, au început plantarea la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
din săptămână a fost dedicată sădirii puieților. O dată inițiativa luată, s-au prezentat în fața primăriei, la ora fixată, câte o clasă de elevi mari și săteni dornici de treabă. Ei au considerat că zăbava ar aduce doar pierdere și luând puieții de plop, au început plantarea la marginea drumului principal. Unii făceau gropile cu hârlețul, alții puneau stâlpișorii de sprijin, alții legau puietul cu sfori și totul a decurs într-o ambianță deosebit de plăcută. S-au condus după dictonul latin: Totul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
principal. Unii făceau gropile cu hârlețul, alții puneau stâlpișorii de sprijin, alții legau puietul cu sfori și totul a decurs într-o ambianță deosebit de plăcută. S-au condus după dictonul latin: Totul trebuie făcut la timp!". Drumul arăta complet deosebit. Puieții, ca niște soldăței, stăteau aliniați pe marginile drumului de ți-era mai mare dragul să-i privești. Un elev de clasa a VII-a, a intenționat să imortalizeze pe pânză asemenea imagine și a pictat o scenă impresionabilă de muncă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
impresionabilă de muncă. Domnul învățător, Gh. Năstase nu s-a lăsat mai prejos și a făcut câteva fotografii. (O secvență stă la loc de cinste într-unul din albumele mele de familie). Au continuat acțiunea în altă săptămână, plantând diferiți puieți de tei și de arțar în jurul școlii și pe lângă primărie. Copiii au adus cu ei pe lângă unelte și tăblițe scrise cu numele lor, data și le-au atârnat în puietul preferat. Acțiunea s-a numit "Un elev, un pom". Deși
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lămuresc eu. Dar de ce măgărească? E luată de la măgari? În fine se așterne tăcere, dar tusea continuă destul de violent. După o oră de drum vedem o foarte mică stațiune pomicolă pierdută În imensitatea câmpului de aci. Se urmărește Înmulțirea de puieți din soiurile cele mai potrivite pentru clima Dakotei. Deocamdată stațiunea e bogată În broșuri. Ea Însăși e săracă În pomi. În momentul acela, la ora 16, tot personalul 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 78 stațiunii, inclusiv
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
tot dragul, Prof. V.G. Popa P.S. Mi-am adus aminte de ceva. Prin 1949-50, Labiș a prezentat la cenaclul literar din Fălticeni o poezie În care era vorba de o acțiune a utemiștilor de la liceul „Nicu Gane”. Fuseseră la plantat puieți pe coastele prăpăstioase ale Spătăreștilor. A fost și Labiș și apoi și-a pus În versuri de factură quasi folclorică, după cât Îmi aduc aminte, entuziasmul lui frumos. Poezia după ce a fost citită la Cenaclu a fost publicată În Zori noi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Lovinescu și Constantin Mercore, autorii unor lucrări ca "Pepiniera de pomi roditori și plantațiile definitive", "Cultura mărului", "Călăuza generală a pomicultorului" sau revista "Grădina Gospodarului", Gh. Rădășanu a dus o largă campanie de popularizare a pomiculturii și de răspândire a puieților și a materialului săditor 61. Satul Bogata fiind situat într-o regiune pomicolă, Gh. Rădășanu a înțeles că în direcția pomiculturii trebuie să-și îndrepte atenția. În 1909 a organizat o mică pepinieră lângă școală, a recrutat tineri din sat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ucidă cât să avertizeze. Ele nu fac altceva decât să modifice calitățile redox ale solului la valori improprii acelor alții, căci speciile diferă și prin această valoare. Dar și consângenii sunt Împiedicați să se apropie, căci ei sunt semințe, apoi puieți, iar tineretul diferă ca preferințe de maturi, ca și cum ar fi specii străine. Dar speciile autohtone realizează modificarea pomenită Într’un singur sens, reductiv, diferind doar cantitativ una de alta. Perfidul arțar mai face ceva, anume, mai În depărtare, modifică solul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
material săditor” cu sediul în Tripoli din Libia. Era o societate nouă pe care am înființat-o atunci cu un grup de ingineri români, societatea avea ca obiectiv principal producerea semințelor de cereale, de legume și material săditor, în special puieți de pomi și butași de vită de vie, în condițiile de deșert saharian. Fermele agricole din Libia erau foarte îndepărtate unele de altele fiind la distanțe de cca. 200 km una de alta. Întorcându-mă în țară, după o activitate
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93299]
-
pășeam pe cât posibil pe urmele lăsate de Mircea, economisind în acest fel o parte de energie prin depunerea unui efort mai puțin intens în actul deplasării. În sfârșit am intrat în lizieră. Era o pădurice tânără de vreo 10-12 ani. Puieții fuseseră plantați 1 pe 1 adică la un metru distanță și pe rânduri și între rânduri. Erau plantați des. În această situație nu-și puteau dezvolta coronamentul, ci erau obligați la o luptă permanentă pentru lumină, ceea ce îi silea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
administrată de cei doi Mock, tată și fiu. În 19 august 1933, la solicitarea lui Anton Mock, locuitorul Trântor D. Matei (Matei lui Patriche) din Streza, a populat lacul Bâlea, pentru prima oară în existența sa cunoscută de om, cu puieți de păstrăvi. Același Matei lui Patriche aduce și introduce în lac în 1937, un număr de 86 păstrăvi adulți. De atunci lacul Bâlea produce păstrăvi, unele exemplare ajungând, din câte ne-a explicat, colonelul în rezevă Victor Budac, cândva cabanier
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a unor catastrofe naturale sau incendii, salvarea unor culturi amenințate să fie sufocate de buruieni, aparținând unei persoane aflate în suferință; strângerea în scurt timp a unor recolte pe cale să fie compromise; desfăcatul știuleților de pe coceni la persoane neputincioase; plantarea puieților pe povârnișuri supuse erodării; curățirea și întreținerea imașurilor ș.a. La unele clăci, încheiate cu un modest ospăț, cu bucate sărace, stropite cu un pahar de rachiu puturos și cu unul-două pahare de vin pe jumătate oțetit, își făcea apariția și
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
o Întreagă livadă dintr-un colț al moșiei lui, separată de a noastră de râul șerpuitor. În timpul verii, trăsura lui era văzută aproape zilnic, la ora prânzului, traversând podul și gonind apoi spre casa noastră, pe lângă un gard viu din puieți de brad. Când aveam opt sau nouă ani, mă lua Întotdeauna pe genunchi după dejun și (În timp ce doi valeți tineri strângeau masa În sufrageria acum goală) mă mângâia, scoțând tot felul de sunete prin care-și exprima dragostea și eu
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
la oamenii din sat. Aveam frecvența foarte bună, vizitele noastre în sat arătându-și roadele și în rezultatele la învățătură ale copiilor. și tot gândind la roade chibzuiam să punem pe unul dintre cele trei hectare o livadă. Dar de unde puieți? știam că locuitorii din Marineanca, majoritatea bulgari, aveau rădăcinile în comuna Cișmeaua Văruită, la 10-12 kilometri depărtare. De acolo veniseră moșii și strămoșii lor și tot de acolo își mai alegeau mirese unii flăcăi din Marineanca. Mai știam că de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
tot ingineri agronomi. și iată că într-o noapte scriu un fel de scrisoare-adresă-rugăminte inginerului N.Constantinescu. I-am spus că locuitorii sunt de-ai lui, bulgari de obârșie de la Cișmeaua Văruită, că am făcut planul, pichetarea și gropile pentru puieți și că împreună cu sătenii așteptăm un semn de bunăvoință de la domnia sa, semn care meri să se cheme. și gata. Dumnezeu cu mila. De înțeles ne înțelegeam mai bine cu sătenii decât cu colegii. Iar asta pentru că, fiind izolați și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de pericol. Brava lui. și vine Vestea. Să merg la gară că am primit un colet. Iau o sacoșă, or fi niște cărți, urc în căruța cuiva și merg la Traian Val. ColetulĂCare colet? Înveliți în stuf umezit, sute de puieți de măr așteptau să fie duși spre locul care se va numi livada școlii. și am simțit o săgetătură în dreapta, la stinghie. Nu, nu era prea plinul inimii, era apendicita care chema spre ea peritonita. Gata de drum spre Brașov
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
care trebuia să mă ocup. Încă de la 50 venirea în comună, am fost surprinsă de numărul mare de duzi de pe lângă școli. Când am aflat cu ce se hrănesc acești viermi, am înțeles care este rostul duzilor. Odată cu sămânța, primeam și puieți de dud care trebuiau plantați. Când m-am întors la primărie și i-am spus contabilei ce cantitate de ouă am luat, s-a prins cu mâinile de cap și m-a întrebat agitată: Ați mai crescut viermi de mătase
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
organizat de „Astra Bănățeană” din Timișoara cu tema: „Formarea poporului român și a limbii române” 17.X. Un grup de 6 membri ai filialei de la Sângeorz Băi, au mers la filiala din Nisporeni, Rep. Moldova, unde au plantat 500 de puieți de molid În jurul cimitirului eroilor români. Sau distribuit, de asemenea, 500 exemplare carte școlară pentru liceul din Nisporeni, cadouri și material didactic pentru Grădinița nr. 5 din Nisporeni. 18.X. Transport de cărți cu caracter didactic la Pivniceni, Raion Dondușeni
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
din „Cazania lui Varlaam” și 'Cronica” lui Enache Kogălniceanu, vorbitorii: Valentin Ciucă, Valeriu Slusar, Benoit Vits, directorul Centrului Cultural Francez, au subliniat că această sărbătoare a devenit, În timp, simbolul unității Întregii românimi. 25.X. Ziua Armatei, s-au plantat puieți de brad la Biserica „Sf. Nicolae” din Copou, În jurul „Monumentului Eroilor Patriei” și a Troiței Cercetașilor. Paradă militară la statuia Ștefan cel Mare. 8.XI. „ Zilele Orașului Telenești”, cu participarea filialei din Tg. Neamț, elevi și profesori. 28.XI. Participarea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]