10,701 matches
-
altă parte, dl Vatamaniuc uită să ne spună, dar și ce ne spune e deajuns ca să ne lase visători. Fiind editorul poetului și un bun cunoscător al vieții și operei lui, dl Vatamaniuc girează în modul cel mai surprinzător cu putință textele unui simplu veleitar. Dacă dl Cernăianu se mărginea să "descurce ițele", ar fi fost spre lauda sa. Există, fără îndoială, destule neclarități, neconcordanțe și ciudățenii în informațiile, de la prima sau de la a doua mînă, referitoare la împrejurările în care
Alienațiuni critice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16460_a_17785]
-
rețin atenția: doar intermediile, amestecul lor mai mult ori mai puțin meschin. * Ești obiectiv prin partea ființei tale care, datorită generalității ei, aparține vădit lumii. * "Ori de cîte ori ești izbit în față de obrăznicia cuiva, întreabă-te îndată: e cu putință să nu fie obraznici în univers? Nu e cu putință! Ca urmare, nu pretinde ceva imposibil. Căci și cel în cauză este unul dintre obraznici pe care de voie, de nevoie, îi rabdă universul" (Marcus Aurelius). * Te contrazici pentru a
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
puțin meschin. * Ești obiectiv prin partea ființei tale care, datorită generalității ei, aparține vădit lumii. * "Ori de cîte ori ești izbit în față de obrăznicia cuiva, întreabă-te îndată: e cu putință să nu fie obraznici în univers? Nu e cu putință! Ca urmare, nu pretinde ceva imposibil. Căci și cel în cauză este unul dintre obraznici pe care de voie, de nevoie, îi rabdă universul" (Marcus Aurelius). * Te contrazici pentru a fi mai aproape de tine însuți. Prea multă certitudine procustianizează. * A
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
politice, psihologia, care trebuie situate într-un context social și politic imediat, fie pentru că misia lor este de a-l analiza, ori de-al anticipa, recupera, corija etc. În clipa în care studiile literare își arogă dreptul, sau fie și putința de a-și lăsa amprenta asupra realității, ele deviază din matca lor disciplinară și sînt înglobate în alte domenii. Suprema erezie a noului istorism sau a studiilor culturale este că ele sabotează autonomia spațiului literaturii. Chiar și Marxismul e vinovat
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
prepară drumul spre ficțiune, acel timp dăruit în care fiecare se redescoperă pe sine și pe celălalt, în care o alchimie ciudată face și preface stări, umori, amestecă bucuria imensă cu disperarea fără de margini, ziua cu noaptea, siguranța cu îndoiala, putința cu neputința. Puțini mai au fior în fața misterului teatrului care îți dă energia de a putea descoperi în fiecare zi ceva nou, nerevelat în tine, în celălalt, în cuvînt, în trup, chiar în soare și în lună. Cu o singură
Decembrie 2000 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16542_a_17867]
-
Dar se făcea mai frumoasă ca aceea de atunci! Acum era trecută de nouăsprezece ani. Era înaltă ca tată-său. Și încă abia începuse să-și vină în fire!" Abandonase gîndul răzbunării, înțelegînd că făcuse tot ce îi fusese în putință și eșuase, neizbutind să dea de urma taberei căutate și nici de ucigașul părinților ei. Vedea în asta un verdict al destinului. Edificată, s-a decis să se îndrepte spre Lugoj, la fierăria fiului lui Mina, unde, potrivit promisiunii lui
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
Joyce, de pildă? J.B.: Cred, la fel ca Flaubert, că romancierul trebuie să fie în operă ca Dumnezeu în univers, omniprezent dar invizibil. Flaubert a reușit să fie mai invizibil ca mine. Romanul trebuie să curpindă cât mai mult cu putință. Dacă tema mea îmi cere să recurg la elemente non-narative, de ce nu - dar va exista întotdeauna o forță modelatoare narativă care să închege elementele non-narative. L.V.: Sunteți, cred, un desperado al narațiunii scânteietoare. Mesajul dvs., însă, este mai profund decât
Julian Barnes - Desperado sau nu? by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16564_a_17889]
-
a-l ecraniza astfel pe Shakespeare pare nu doar îndrăzneață, ci și inspirată. Numerele dansante sunt amuzante, interpreții (Branagh, Alicia Silverston, Adrian Lester, Natascha McElhone etc.) nu sunt preocupați să fie shakespearieni, ci să se miște cât mai bine cu putință. Apoi, ritmul începe să treneze, comicul să se îngroașe, iar umorul să scadă, muzica se diluează, pentru ca spre final să fie uitată cu totul. Și dacă muzică nu e, atunci nimic nu mai e și zadarnice au fost "chinurile" lui
Chintă regală by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16581_a_17906]
-
mai poate fi "speranța noastră de îndreptare"? Răspunsul e limpede. Este vorba tot de muncă, de lucrul bine făcut, chiar dacă astăzi pare inutil, de educarea copiilor noștri în acest spirit, de cultivarea simțului măsurii și încrederii, de dreapta judecată, de putința de a discerne răul de bine. Sau răul de mai rău? Rămîne de văzut ce vom culege. Dar știm cu adevărat ce-am semănat?
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
nou urcuș spre Dumnezeu, după ce i s-a făcut din nou dor de El. Numai un dumnezeu care devine monoton, deci mărginit în ceea ce ne poate oferi ca dragoste de om, poate plictisi pe cineva de relația iubitoare cu el. Putința sufletului de a se împărtăși de Dumnezeu, dar de a și înainta în această împărtășire are la bază și învățătura despre deosebirea între ființa și energiile lui Dumnezeu. În energiile trăite ale lui Dumnezeu e dată și simțirea infinității ființei
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
Dumnezeu, dar de a și înainta în această împărtășire are la bază și învățătura despre deosebirea între ființa și energiile lui Dumnezeu. În energiile trăite ale lui Dumnezeu e dată și simțirea infinității ființei din care ele pornesc, dar și putința înaintării neîncetate și nesfârșite în împărtășirea cu ele”35. Sufletul este satisfăcut, însă pe măsură ce cunoașterea crește, crește și dorința Cu toate acestea, nu trebuie să considerăm că sufletul este total lipsit de satisfacții. Dimpotrivă, pe măsură ce progresează, el obține în mod
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
care ne spune că cea mai sublimă relație între oameni este dialogul, aproape alungat azi din cetate, călător în exilul prelungit al vremurilor noastre? Nu ne sucesc mințile actorii, proiecția carnală a histrionismului din noi, a eu-lui, a ludicului, a putințelor și neputințelor, nu ne poartă teatrul sufletele spre regăsire, spre bucurie, spre uitare, spre visare... ca vîntul și ca gîndul... nu e teatrul și suferință, și durere, și frumosul absolut... Am văzut la Teatrul Bulandra un spectacol care m-a
Teatru sau cale ferată? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11912_a_13237]
-
inclusiv afectele negative: "Acele sfărîmături din epocile vechi ajunse pînă la noi poartă pe ele o lumină care ne povestește cum erau chipurile oamenilor ce le străbăteau, luminoase chiar și în groază, chiar și în mînie". Această "transmutare" era cu putință datorită unei credințe în Dumnezeu "nu doar din vîrful buzelor", mecanizată, ineficientă, ci substanțială sub semnul unei osmoze, căci nu doar omul are nevoie de Providență, ci și Providența are nevoie de om. E la mijloc un compromis între schema
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
a ninsorii - deși " Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă,/ Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă", și " Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară". Din nou, G. Călinescu fantasmează în mod precipitat: "Imaginația e o vreme îngrozită de putința unei ninsori totale, de sfârșit de lume, până ce zurgălăul spulberă sinistrul vis". Dar nu, bogăția fulgilor e un imens ecran pe care "mândra țară" e proiectată într-o avantajoasă armură de zale argintii. Iar strofa a doua cuprinde un distih
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
prin asemănarea cu Tudor...îi stârnise curiozitatea”? Această întâlnire neprevăzută poate fi preludiul unui nou eșec, dar, în egală măsură, și o șansă acordată celuilalt neîntrecut meșter în șlefuirea diamantului uman: Fericirea. Oricum, e un semn că nu-i cu putință să ieși din menghina Samsarei. Că inițierea în suferință (sau în fericire) nu se încheie câtă vreme ești viu, nu se încheie, poate, nici dincolo de moarte. Un semn că ciclicitatea (și dialectica) durere-bucurie este nelimitată. Și că decizia nu-ți
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
răspuns: Cum a fost posibil ca o asemenea carte - profundă, pe cât de modernă, pe atât de clasică, în problematică, structură stilistică, tipologii, compoziție, străină de orice experiment gratuit, savant concepută și la fel de savant pusă pe hârtie - , cum a fost cu putință ca un asemenea roman să nu trezească interesul specialiștilor, atâta amar de vreme? Martie 2015 Referință Bibliografică: Eugen Dorcescu, Despre inițierea în suferință / Eugen Dorcescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1530, Anul V, 10 martie 2015. Drepturi de Autor
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
pentru a-l face în stare să vadă, fără să orbească strălucirea Crucii, care este "mai scânteietoare decât soarele". De Cruce ne putem apropia, nu numai prin post, ci prin toate virtuțile Postului Mare, a căror făptuire a devenit cu putință prin patimă: "Doamne, Cel ce Ți-ai întins mâinile pe Cruce de bunăvoie, învrednicește-ne pe noi să ne închinăm Ei, întru străpungerea inimii, luminându-ne bine cu postirile și cu rugăciunile, cu înfrânarea și cu facerea de bine ca
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
noastră duhovnicească și fizică și să acționăm ca atare - amintindu-ne, totuși, că nu există post, fără stârnirea acestei capacități, fără a introduce în viața noastră o dovadă dumnezeiască, cum că cele ce sunt cu neputință la oameni sunt cu putință la Dumnezeu. Referințe bibliografice: 1. Biblia sau Sfânta Scriptură, Ediție jubiliară a Sfântului Sinod, versiunea diortosită și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiep. Clujului, ed. IBMBOR, București 2001. 2. Casian Romanul, Sfântul, Despre cele opt gânduri ale răutății în Filocalia
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
teatrului de valoare, o propunere de studiu care depășește granițele biologicului și ne conduce pe drumul performanței. Teatrul nu se poate face de unul singur. El este provocarea cunoașterii de sine, a cunoașterii celuilalt, a energiilor și a umorilor, a putințelor și limitelor. Spectacolele realizate cu scenografii Helmuth Stürmer și Lia Manțoc au o încărcătură specială și pentru că ei sînt artiști pînă în măduva oaselor, împătimiți și ei nebunește de ceea ce fac. Asta, iarăși, se vede în amprenta pe care și-
Hamlet sau despre moarte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16037_a_17362]
-
că antropologia culturală și studiile de imagologie etnică au fost, în România, nu marginalizate, ci înfloritoare. Altfel, e greu de crezut că un astfel de studiu erudit, subtil, critic în formulări, polemic, inteligent, e posibil. Dar, iată, el e cu putință și Andrei Oișteanu a descoperit, se pare, secretul analizei detașate, nepărtinitoare, a unor idei care niciodată n-au fost tratate cu suficientă detașare. Analiza comparativă se desfășoară pe patru direcții importante: o privire diacronică, ce urmărește evoluția în timp a
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
ne ferească de o repetiție a lucrurilor rele, ca ele să nu se mai întâmple, ceea ce e cu totul de la sine înțeles; dar memoria trebuie să ne ajute ca faptele rele să obțină o reparație, în măsura în care aceasta mai este cu putință. Vai, în ceea ce privește Șoa poporului evreu "holocaustul", unicitatea sa, situată dincolo de limitele chiar extreme ale evenimentelor istorice, reparația este imposibilă, inimaginabilă, așa cum însăși Șoa apare, în unicitatea ei, mai mult decât înspăimântătoare, inimaginabilă... Tocmai de aceea v-am și pus întrebarea
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
această lume este, în fapt, o iluzie înșelătoare. Viața însăși pe care o trăim noi aicea este un mister. Ne pregătim pentru o altă lume. Misterul misterelor ne așteaptă. Dar acolo vom fi lămuriți; vom înțelege ceea ce nu este cu putință să înțelegem aici. Acolo vom înțelege "căile lui Dumnezeu", vom pricepe Înțelepciunea Sa, care este singura Înțelepciune, unicul Adevăr. Și cum ar trebui, în perspectiva acestei experiențe mari și îndelungate pe care ați avut-o, să arate un înțelept în
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
necesară a unor colectivități întîrziate în evoluția lor. Punct de vedere consonant cu cel al unui Georges Bataille, care nu ezita a susține că genocidul săvîrșit de bolșevicii ruși ar fi fost binefăcător, întrucît, accelerînd industrializarea țării, i-a dat putința de-a înfrunta asaltul nazist, deci de a salva Europa! Considerînd că străinii care vin în România, "infestați cu toții de morbul marxist și fundamentali de "stînga"", au doar scopul de-a vedea ce s-ar mai putea recupera din preconcepțiile
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]
-
cazul săptămânii Narcodependenții atacă noaptea O farmacie timișoreană a fost jefuită în noaptea de luni spre marți. N-ar fi prima unitate în această situație. Ceea ce constituie o premieră nedorită, este, însă, obiectul furtului, care indică, fără putință de tăgadă, cine se află la originea faptei: consumatorii de droguri. În jurul orei 1,30, ușile glisante de la intrarea în farmacia Farmado, din Piața Victoriei, au fost forțate, alarma a pornit, însă făptașul sau făptașii s-au mișcat repede și
Agenda2003-15-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280899_a_282228]
-
timpul disponibil într-un mod cât mai eficient pentru împlinirea dorințelor și planurilor noastre. Dumnezeu s-a gândit și la această problemă a omenirii, când a decis drumul mântuirii. Viza pentru viața veșnică este Fiul Său. Nu ne este în putință să cumpărăm sau să obținem prin relații omenești această viață. Moartea și Învierea lui Isus Hristos au fost necesare pentru ca noi să ne bucurăm împreună, după ce trec frica și spaima de moarte, ceea ce se poate învinge numai cu credință. Această credință
Agenda2003-16-03-3 () [Corola-journal/Journalistic/280910_a_282239]