1,121 matches
-
printre echinocțiile de primăvară și de toamnă ale omului, fără centrul anilor, pe spinarea pământului și pe fruntea norilor! Pe când raza lumii muzicale românești e diferită de linia paralelă a formelor muzicale ce se vor, fără a fi, cântece! În puzderia de astfel de tentații, cântăreții din trupa Trei Sud Est sunt astre în imensitate. Ce se vede de aici, spre cosmos? Se vede explozia de astre. Pe alte forme și neforme, dacă nu se văd, ovchii nu le caută. Nici
TREI SUD EST. CĂRBUNELE CARE EXPLODEAZĂ ÎN FLACĂRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1219 din 03 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344210_a_345539]
-
de sânge. În stâncile roase de vreme Citesc urmele istoriei, Care mă lasă static în curgerea timpului, Ca o sămânță-nfiptă-n teluricul străbun Ce nu se mai poate desprinde. Pe crestele-nzăpezite ale masivelor, Stau în bătaia razelor divine Și zăresc puzderia sacrificilor din văzduh, Ce-au împlinit un ultim vis. În lumina soarelui speranței privesc: Și-l văd pe Pleistoros Conducând armada profană către marea victorie, Care va uni toată suflarea strămoșească-ntr-un singur cuget Și va cânta balada Unirii
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
discuție necesită niscaiva detalieri: 1.Însuși autorul este convins că adventiștii continuă să reprezinte un grup mic în raport cu totalul creștinilor (peste un miliard de catolici, circa o jumătate de miliard de ortodocși, plus protestanții luterani, calvini și anglicani, respectiv membrii puzderiei de culte neoprotestante: baptiști, penticostali, milenariști, iehoviști etc.). Da, căci James White, fondatorul cultului adventist, l-a rupt de pe trunchiul creștinismului apusean, mai bine spus al protestantismului, și ca orice sectă, trăiește în orgolioasa sa carapace (care confesiune nu-i
ŞTIAŢI CĂ CEI MAI AFURISIŢI TERORIŞTI AI PLANETEI SUNT IEZUIŢII? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378515_a_379844]
-
de frunze fluturând E toamnă iar, si frunză ruginie A așternut din nou al său covor Întins peste natură, pește glie Din frunze vii, care acuma mor E toamnă iar, si frunză gălbenita Va flutură în vânt, si va cădea Puzderie cândva, azi risipita Formează prin caderea-i, o perdea E toamnă iar, si frunză cea uscată S-a sfărâmat de tot, e doar compost Nimic pe lume nu e de durată La fel si frunză, are al său rost E
E TOAMNĂ IAR de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379128_a_380457]
-
de partea unei oștiri păgâne, numeroase, câtă iarbă și frunză! Ca la un semnal, cele două oștiri porniră una împotriva celeilalte. Milan vedea cum avangarda sârbilor se apropie, pe cai viguroși, iar în urma lor grăbeau aprigii arcași și pedestrași. O puzderie de săgeți umplu câmpul de bătălie, și dintr-o parte, și din cealaltă. Iată, flăcăii sârbi ajunseră la treizeci de pași, apoi la zece pași. Erau flăcăii cei vrednici, neînfricați ai Serbiei, al căror grai și port le știa atât
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
apus. Seara, încă era cald și atât de plăcut. Veni și Motocel din grădină și se gudură la picioarele sale. Îl luă în brațe, ieși cu el în curte, apoi înspre uliță, să vadă pe deplin splendorile cerului împodobit cu puzderie de stele de toate mărimile. Clipi din ochi, când văzu o stea mare căzând din cer, luminând puternic, o clipă, apoi stingându-se. Cât stătuse el așa admirând feeriile cerului, auzi în noapte un zgomot de lemne la poartă. Se
CERUL ÎNSTELAT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379961_a_381290]
-
plăcută! Iuliana Marciuc și emisiunile ei sunt un puțin elevat și atractiv rămas din TVR-ul de altădată. Toată banda de programe a televiziunilor românești de azi, cele mai multe penibile, este plină de o vorbărie asezonată cu umor naiv, prostie travestită, puzderie de fraze abjecte, decor cu umbre și lumini fardate, flori de plastic parfumate, zgură în știubee de miere. Dar Iuliana Marciuc nu este unul dintre personajele cu viză permanentă pe la studiouri, nu aclamă iubiri reciclate, nici nu se crămăluiește pentru
IULIANA MARCIUC, OANA GEORGESCU „DESTINE CA-N FILME”, O CARTE ELEVATĂ ŞI ATRACTIVĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381813_a_383142]
-
un zgomot lin: câțiva cocoși cântară la marginea orașului prima lor cântare, pierzându-li-se ecoul în văile adânci ale pădurii, două păsări de noapte zburară pe lângă noi ca niște umbre ale nopții, fâlfâindu-și aripile peste pădurea somnoroasă, trezind puzderia de frunze care ne înfiorară... “Mihaly, tu ai văzut ce este bogăția?” “N-am văzut și nici nu doresc să văd!” Deabia acum mi-am dat seama ce mult mersesem noi prin pădure când am văzut ce departe suntem de
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381906_a_383235]
-
-și continua nestingheriți fărădelegile (deșteaptă-te române!...) Plecând de la aceste stări de fapt, să vedem ce s-a întâmplat pe 16 noiembrie, după cel de-al doilea tur de scrutin? Se știe cum a decurs primul tur, când Ponta spulberase puzderia de candidați, iar al doilea pretendent la președinție păstra distanța la mai mult de zece procente. În euforia sa, încrezător că poporul este o masă amorfă de alegători, Ponta și-a permis să o „modeleze” în procente zdrobitoare împotriva contracandidatului
FENOMENUL 16 NOIEMBRIE SAU TREZIREA LA DEMOCRAŢIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382080_a_383409]
-
Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1704 din 31 august 2015 Toate Articolele Autorului Limba-ngemănată-n genii Cu opinci, tunici și iie, Vine peste lungi milenii, Dinainte să se scrie În cazanii și în denii. Generații serii-serii Ce revendică latina, Hoarde năvălind puzderii, Au supt seva, rădăcina Limbii vechilor imperii. Apărând vatră și stână, Limba ce le-au dat-o dacii, Peste vremi să le rămână, Zeii lumii au fost bacii Ce-au scornit limba română. Având stea dumnezeiască, Neamul nostru grăitoriu De
LIMBA TA, FIICĂ DE LEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379513_a_380842]
-
înflorit castanii, A nins petale jarul din cuvinte, Pe aripi temătoare de florinte, Lumina și-a prelins, tăcută, anii. Dansează primăvara pe retină, Cu pași albaștri, decupați din stele, De-un lujer viu, în gândurile mele, Corabia iubirii se anină. Puzderie de frunze mă-mpresoară, Din verde crud simțirea îmi renaște; O ancoră mi-e chipul tău, mă paște Căderea în neant, a câta oară? Sub pleoape ai egretele și marea, Pe buze-ți izvorăște-o simfonie, Natura dezmorțită nu mai
ÎN SUFLET, AZI, MI-AU ÎNFLORIT CASTANII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381200_a_382529]
-
înflorit castanii, A nins petale jarul din cuvinte, Pe aripi temătoare de florinte, Lumina și-a prelins, tăcută, anii. Dansează primăvara pe retină, Cu pași albaștri, decupați din stele, De-un lujer viu, în gândurile mele, Corabia iubirii se anină. Puzderie de frunze mă-mpresoară, Din verde crud simțirea îmi renaște; O ancoră mi-e chipul tău, mă paște Căderea în neant, a câta oară? Sub pleoape ai egretele și marea, Pe buze-ți izvorăște-o simfonie, Natura dezmorțită nu mai
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
înflorit castanii,A nins petale jarul din cuvinte,Pe aripi temătoare de florinte, Lumina și-a prelins, tăcută, anii.Dansează primăvara pe retină, Cu pași albaștri, decupați din stele,De-un lujer viu, în gândurile mele,Corabia iubirii se anină. Puzderie de frunze mă-mpresoară,Din verde crud simțirea îmi renaște;O ancoră mi-e chipul tău, mă pașteCăderea în neant, a câta oară?Sub pleoape ai egretele și marea,Pe buze-ți izvorăște-o simfonie,Natura dezmorțită nu mai știeCe
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
modul de exprimare extrem de original. După cum scrie Horia Muntenuș în încheierea romanului ,, Cerul senin se poate zări printre vârfurile brazilor, acolo unde Luna Plină tronează solemnă, impasibilă, înconjurată de stelele reci. Dincolo de ele, dincolo de freamătul constelațiilor, dincolo de Pulberea Luminii, dincolo de puzderia de sori și de planete - imensitatea misterioasă în care se duc, să se prefacă-n tăcere, toate gândurile, toate visurile, toate neliniștile și toate emoțiile.” (citat pag.253) Îi multumesc domnului Horia Muntenuș pentru bucuria de a-mi oferi spre
VIZIUNEA SUPRAREALISTĂ A LUI HORIA MUNTENUŞ ÎN ROMANUL „DINCOLO DE STELELE RECI” de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381462_a_382791]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > EPISTOLĂ Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1968 din 21 mai 2016 Toate Articolele Autorului Puzderie de Nu-mă-uita, crește, din ploaia măruntă, nesfârșită, ca și gândul tău ce își trimite florile prezentului meu, cu mesajul clar, albastru, de colorează și luna plină în noaptea aleasă! Referință Bibliografică: Epistolă / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
EPISTOLĂ de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380975_a_382304]
-
pentru a da jos câteva kilograme ce ne prisosesc cu destulă abundență, am tăbărât cu toții pe bazinul de înot, pe aparatele de făcut gimnastică, plimbări, restricții și regim alimentar și tot ce putem realiza din recomandările doctorilor nutriționiști și din puzderia celor „garantate" de pe internet. Mai împreună, mai după cum ne permite programul, nu pierdem din vedere înotul, dacă se poate de două ori pe săptămână. Citește mai mult „Spălată e că nouă" e o zicală destul de răspândită. Se poate spăla orice
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
pentru a da jos câteva kilograme ce ne prisosesc cu destulă abundență, am tăbărât cu toții pe bazinul de înot, pe aparatele de făcut gimnastică, plimbări, restricții și regim alimentar și tot ce putem realiza din recomandările doctorilor nutriționiști și din puzderia celor „garantate" de pe internet. Mai împreună, mai după cum ne permite programul, nu pierdem din vedere înotul, dacă se poate de două ori pe săptămână.... XVIII. ELENA BUICĂ - CHEMĂRI DIN TAINIȚELE VIEȚII, de Elena Buică , publicat în Ediția nr. 1973 din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
făcută „cu harta în mână”, dar și cu indispensabilele accesorii: aparatul de fotografiat, aparatul de filmat, hărți și broșuri turistice de acasă, dar și „servite” de peste tot, „de la standuri”, dar și, nespus, probabil însemnări zilnice, fiindcă doar așa se explică puzderia de date tehnice, denumiri, nume proprii, istorii, legende etc., care se găsesc la tot pasul în carte. Și, desigur, „unealta” de neconceput pentru un explorator de la început de secol XXI, laptopul sau telefonul cu posibilitate de accesare a Internetului. De
„TU-RIŞTI PRIN AUSTRALIA” DE MICHAEL CUŢUI-BĂETU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374356_a_375685]
-
la Ardealul românesc. Iar instantaneu, după ce Europa Liberă ne-a „șoptit” în mare secret că un oarecare Iliescu îi va lua în curând locul lui Ceaușescu iar din jobenul prestidigitatorului care a regizat toată această aventură au răsărit deodată și puzderia de inevitabilii „revoluționari”, politicieni la Petre Roman, fiul celebrului comunist Walter Roman și alții asemenea lui care au ajuns cu totul și cu totul „întâmplător” la televiziune cu misiunea de a forma „organul colectiv de conducere al Țării!” precum și o
APĂ VIE SAU APĂ CHIOARĂ? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374399_a_375728]
-
de inevitabilii „revoluționari”, politicieni la Petre Roman, fiul celebrului comunist Walter Roman și alții asemenea lui care au ajuns cu totul și cu totul „întâmplător” la televiziune cu misiunea de a forma „organul colectiv de conducere al Țării!” precum și o puzderie de oameni de afaceri avortați ad-hoc în societatea românească și care au monopolizat de îndată viața tihnită a gloatei care până la apariția lor intempestivă știam întotdeauna pe cine votăm, ne cunoșteam locul de muncă unde ne duceam zilnic, cuantumul salariului
APĂ VIE SAU APĂ CHIOARĂ? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374399_a_375728]
-
ne scalzi în roua lacrimilor tale de lumină și ne inunzi cu strofe-ascunse-n raze! De-aceea te-admirăm cu toți din suflet și fascinați de-a ta splendoare și mister, ne-ai fermecat pe veci să te cântăm, căci din puzderia de astre de pe boltă, ești astrul cel mai drag, cel mai iubit! MERCUR Planetă lentă, capricioasă, ciupită de vărat meteoritic precum Luna, sferă cu suflet greu și inimă de fier, unde o zi durează cât o lună pe Pământ, unde
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
cer chiar și-acum, alte ritmuri de pași lănțuiți și de biete suflete-n lanțuri, ca un jalnic perpetuum mobile hrănit totdeauna de blestemul celor înfrânți de pe Drumul Robilor, căci cerul devine adesea oglinda suferințelor noastre umane. ȚĂRMUL GENUNILOR Astre puzderii arzând prin Univers rebele, ucigătoare de bezne-n infinit, voi ne-ați umplut iar inima cu stropi aprinși de stele, de parcă visul florilor v-au rotunjit. Pe țărmul de genuni, pe calea neumblată, unde hotarul minții se pierde-n nefiresc
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
NU MĂ ÎNFRÂNGE Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1628 din 16 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Chiar dacă în speranță aud lupii durerii urlând dintre mizerii, chiar dacă văd că-i zdreanță și-ultima cutezanță, însămânțez siberii și-n beznele puzderii tot aflu o nuanță. Nimic nu mă înfrânge, pășesc cu hotărâre și las în urmă dâre sfințite de-al meu sânge. Cert sufletul când plânge de orice ocărâre, cer inimii să-și vâre în ea vise pursânge. Nu-mi plec
NIMIC NU MĂ ÎNFRÂNGE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374814_a_376143]
-
știind, firește, că n-ar mai avea sens întrebarea, dacă ar fi în puterea sa să se îngrijească de aspectarea estetică a orașului. Pe alocuri, în decorul stradal al orașului Buhuși se regăsesc arătări ciudate, cu toptanul, nu cu bucata, puzderii de troițe, țășnitori de apă, cruci..., construite și zugrăvite de o factură ochioasă, ca pe căruțele de la bâlci, despre care artistul plastic Mihai Chiuaru spune că sunt ,,bazaconii, opere ale meșterilor ambulatorii, care strică spațiul sacru”. Și, culmea, acești meșteri
GHEORGHE CAUTIŞANU. O ŞTIU CEI DIN VECHEA GARDĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373791_a_375120]
-
un roman serios din secolele XVIII-XIX, faimosul Bâlci al deșertăciunilor de William MakerpeaceThackeray, vrând parcă să ne spună că râdem noi râdem, dar problema asta ar trebui să ne pună pe gânduri. Constantin Dram realizează un adevărat slalom prin această puzderie de scrieri, revenind adesea asupra unora dintre ele și privindu-le mereu dintr-o altă perspectivă, iar când îi vine bine la condei, de la pagina 70, se întoarce la „marea epopee indiană a tuturor timpurilor, despre care un mare indianist
FEMEIA ARHICUNOSCUTĂ ȘI ARHIENIGMATICĂ de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373882_a_375211]